2016 – 2020 (proiect)

Analiza diagnostic a principalelor domenii

1.1.Potențialul Uman și Migrația

Populația satului este de 5130, în ușoară scădere față de 5220 în 2004, dintre care 2672 de femei (52%). Forța de muncă constituie 3298 de persoane apte de muncă dintre care, 760 gestionează un teren agricol, respectiv dispun de activitatea sezonieră, alți circa 760 persoane dispun de activitate în alte domenii, sunt 851 de persoane cu vîrsta de pînă la 15 ani și 784 de persoane care au atins vîrsta de pensionare. Numărul oficial al șomerilor este 10 persoane. Totodată, circa 900 de persoane nu au un loc stabil de activitate, ceea ce reprezintă 18% din totalul populației. La fel, circa 26% din locuitori își desfășoară activitatea în afara locului de baștină.
Satul Vorniceni este puternic afectat de migrație, deși nu există o monitorizare strictă a acestui fenomen la nivel local, conform estimărilor circa 26% din populația localității sau 1335 de persoane sunt plecate din localitate fiind în migrație circulară sau permanentă. Sunt circa 97 de familii monoparentale, dintre care 61 sunt conduse de femei, care sunt rezultatul migrației. Sunt 47 de familii în care ambii părinți sunt plecați peste hotare, copiii fiind lăsați în grija rudelor. Au fost înregistrate doar 20 de cazuri în care părinții au solicitat serviciile de tutelă, în rest migranții nu apelează la acest serviciu gratuit, din lipsă de informație și timp.
Cauzele principale ale migrației sunt lipsa locurilor de muncă la nivel local, necesitatea unor venituri mai mari pentru întreținerea familiei și în special a copiilor, efectuarea unor investiții în construirea și reparația imobilelor sau insatisfacția cu condițiile de trai și oportunitățile din sat. Migrația este percepută în mod distinct de către diferite grupuri de persoane. Cel mai afectați de către migrația populației active sunt tinerii și bătrînii. Primii sunt lăsați fără supravegherea și sprijinul emoțional necesare, celei de-a doua categorie îi sunt încredințate misiunea de a crește copii rămași și de a avea grijă de gospodării, ceea ce se traduce în expresia utilizată la nivel local în relație cu efectele migrației -„copii fără copilărie și bătrîni fără bătrînețe”.
Din discuțiile cu grupurile relevante din localitate, reiese că deși imaginea generală la nivel local a migranților este una pozitivă sau neutră, fenomenele care sunt asociate migrației de către localnici arată că efectele negative sunt percepute mai evident decît cele pozitive. Astfel, tinerii asociază migrația cu trădarea, abandonul, pierderea, copii singuri. Pe de altă parte, persoanele în etate asociază migrația cu familii distruse, bunici triști, sat golit, sărăcie, mame îndurerate, bătrîni fără bătrînețe, suflete rănite. Efectele pozitive ale migrației, precum ar fi veniturile adiționale, investițiile în bunuri materiale, îmbunătățirea nivelului de trai se pare că nu sunt resimțite la nivelul întregii comunități, pentru că acestea nu se traduc în servicii publice mai bune pentru întreaga comunitate. Problemele sociale ce se adîncesc, precum și infrastructura în degradare a satului, motivează populația rămasă să privească migrația ca pe o problemă, nu ca pe o soluție sau oportunitate.
Destinația externă a migranților este în cea mai mare parte Rusia și Europa de sud (Italia, Grecia, Spania, Portugalia) și într-o măsură mai mică este reprezentată Europa de vest și nord, precum și continentul American (SUA și Canada). O destinație recentă preferată în special de către tineri este Anglia. Circa 65-70% dintre migranți sunt femei. Revenirile în sat de peste hotare țin în primul rînd de reîntregirea familiei, grija pentru părinți, existența unui imobil, rețeaua socială și de rude, dar este menționată și dragostea față de sat și în special atașamentul față de locul copilăriei și tinereții. Se răspîndește însă și fenomenul reîntregirii familiei peste hotare, ceea ce presupune că și copiii se mută cu traiul în țara de reședință a părintelui sau părinților. Deși implicarea migranților în treburile comunitare este deocamdată minimă, se observă că migranții din țările Europei occidentale sunt mai activi decît cei plecați în Rusia, care au ceva mai puțin acces la rețelele de socializare și sunt mai reticenți în a oferi date despre experiența proprie de emigrant. Pînă în prezent, implicarea migranților în soluționarea problemelor locale s-a limitat la donații izolate de bani pentru reparația bisericii din lemn din sat și cîteva ajutoare materiale pentru persoanele vulnerabile.
Unul dintre principalele efecte pozitive ale migrației asupra localității sunt fluxurile financiare generate de remitențe care sporesc consumul și nivelul de trai al familiilor care beneficiază de acestea. Consumul sporit a făcut posibilă dezvoltarea unui magazin de materiale de construcții în localitate precum și a altor afaceri din domeniul consumului și serviciilor – cafenea, magazin, frizerie, salon de masaj. Se observă schimbarea spre bine a aspectului satului prin renovarea caselor vechi și a curților acestora. De asemenea, sunt menționate experiența pozitivă și schimbările pozitive de comportament a migranților reîntorși, acestea se manifestă printr-o poziție civică mai activă și cerințe mai ridicate față de calitatea serviciilor publice. Migrația contribuie și la penetrarea tehnologiilor moderne în localitate fiind unul dintre factorii ce au contribuit la propagarea conexiunilor la internet și telecomunicații.
Efecte negative. La nivel de localitate, a apărut problema copiilor lăsați în grija unui singur părinte, a bunicilor sau a rudelor, sunt și cazuri în care copii sunt lăsați fără supraveghere, dacă aceștia au atins vîrsta adolescenței. Efectele plecării părinților asupra copiilor se manifestă prin schimbarea comportamentului acestora, devenind mai agresivi, irascibili, retrași, expuși riscurilor de preluare a comportamentelor nocive precum ar fi consumul de alcool și droguri, frecvența redusă sau abandonul școlar. De asemenea, reușita școlară a copiilor din familiile afectate de migrație tinde să scadă. Migrația unui membru al familiei duce la un risc sporit de destrămare a familiilor și de divorț. Comunicarea dintre copii și părinții plecați este deseori dificilă, ruptura emoțională neputînd fi suplinită prin îmbunătățirea stării materiale. Copii raportează îndepărtarea față de părinți și slăbirea conexiunii afective cu aceștia. La nivel de sat, se observă efectele migrației prin lipsa forței de muncă, depopulare, prezența caselor părăsite, lipsa tineretului. Faptul că circa o pătrime a populației este plecată temporar sau permanent din sat face dificilă organizarea unor servicii publice calitative, căci presiunea financiară a acestora ar fi împărțită la mai puțini beneficiari potențiali.
Servicii pentru migranți. În pofida efectelor multiple pe care le are migrația asupra comunității, acest fenomen nu a fost monitorizat îndeaproape, nu există cifre exacte referitor la numărul persoanelor plecate, perioada, destinația și alte detalii. Deși plecarea persoanelor din sat este resimțită masiv de către toate categoriile de persoane din localitate, nu au fost întreprinse măsuri pentru a identifica nevoile specifice ale migranților sau așteptările acestora față de APL. În mare parte, APL și comunitatea locală nu au fost pregătite pentru abordarea cauzelor și efectelor acestui fenomen în mod sistematic. Școala și grădinița sunt singurele instituții care urmăresc circulația părinților copiilor, astfel 133 de elevi sau 33% și 34 sau 16% din copiii de la grădinițe au un părinte sau ambii părinți plecați peste hotare. Datele colectate sunt prea puțin folosite pentru a fundamenta măsuri specifice direcționate spre atenuarea efectelor negative ale migrației. În mare parte, aceste date sunt utilizate pentru raportarea statistică solicitată de instituțiile administrației publice raionale și naționale. Sunt întreprinse unele măsuri de consiliere psihologică a elevilor, aceste intervenții se fac deja la momentul apariției unor probleme de comportament sau reușită evidente, nu în avans.
Migranții nu au fost identificați pînă în prezent ca un grup de cetățeni a căror necesități ar putea fi abordate în mod particular de către administrația publică locală. Migrația se efectuează în mod individual, fără susținerea sau implicarea în proces a instituțiilor publice locale. În toate cazurile decizia de migrare temporară sau permanentă este luată în mod particular, administrația publică locală aflînd post-factum despre acest fapt din surse secundare. Lipsa informației privitor la profilul și trendurile migrației face dificilă elaborarea de politici locale eficiente pentru abordarea problematicii migrației la nivel local. Migranții sunt relativ absenți din viața publică a localității, nefiind implicați în consultarea deciziilor și politicilor locale. Există o implicare neformală a acestora prin intermediul rețelelor sociale. Cu toate acestea, necesitățile pentru informare a migranților sunt bine conturate, aceștia doresc să fie informați cu privire la problemele și evenimentele locale, referitor la proiectele care se implementează, sunt interesați de oportunitățile de finanțare destinate migranților, doresc mai mult acces la informațiile privitor la drepturile migranților și la modalitățile de migrare inteligentă. Există un interes sporit pentru oportunitățile de reintegrare durabilă în comunitatea de baștină. În prezent se identifică modelul de reîntoarcere temporară pînă la epuizarea prin consum a economiilor, urmată de o nouă rundă de muncă peste hotare. Aici apare necesitate de identificare a modalităților de gestionare mai bună de către migrați a finanțelor personale.
Din cercetările efectuate, migranții nu participă în organizații diasporale peste hotare și nici nu beneficiază de asistență din partea unor asemenea organizații. Soluționarea dificultăților se face prin rețele neformale și interpersonale. Cu toate acestea, în cadrul unui sondaj efectuat online, din 66 de respondenți – 35% și-au exprimat disponibilitatea de a participa în cadrul unei Asociații a Băștinașilor, 56% doresc să primească informații despre evenimentele din sat, 35% sunt gata să participe la implementarea de proiecte locale, iar 24% sunt disponibil să contribuie financiar la inițiativele locale.
O resursă neutilizată o reprezintă băștinașii satului care sunt stabiliți la Chișinău, Strășeni sau alte localități din țară și care ar putea contribui la dezvoltarea satului prin prisma sentimentului de patriotism local sau a legăturilor emoționale și materiale cu localitatea de baștină. Se întreprind eforturi de identificare a acestor persoane și de motivare a acestora să participe la inițiativele locale.