Secţia I civilă

SECŢIA I CIVILĂ
1. Partid politic – calitate de unitate deţinătoare a unui imobil preluat abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Art.9 din Legea nr.10/2001

HG nr.250/07.03.2007

Art.1 din Legea nr.14/09.01.2003
Imobilele preluate abuziv se restituie foştilor proprietari în natură indiferent de posesia cui se află în prezent potrivit art.9 din Legea nr.10/2001.

Sintagma „indiferent de posesia cui se află în prezent” a fost explicată în normele metodologice de aplicare a Legii prin HG nr.250/07.03.2007 ca referindu-se atât la calitatea de unitate deţinătoare, cât şi la momentul în raport de care se face această calificare respectiv de data intrării în vigoare a legii.

Unitatea deţinătoare poate să fie orice persoana juridică în a cărui patrimoniu la data intrării în vigoare a legii se afla bunul, fiind date cu titlu de exemplu:ministerul, primăria, instituţia publică, societatea comercială cu capital de stat, organizaţia cooperatistă şi altele asemenea.

Partidele politice au regimul unor persoane juridice de drept public potrivit art.1 din Legea nr.14/09.01.2003 privind partidele politice republicată şi în această calitate pot fi considerate unităţi deţinătoare a unui imobil al cărui regim juridic este reglementat de Legea nr.10/2001.
(Decizia civilă nr.255/28 ianuarie 2013)
Prin cererea înregistrată la data de 22.05.2006, reclamanţii D. Al. N., D. M. T., W. R. M. şi N. V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Piteşti prin Primar T. P., Primăria Piteşti şi Partidul Democrat - Filiala Judeţeană Argeş ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi să emită decizie sau dispoziţie motivată în soluţionarea notificării formulată de reclamanţi în temeiul Legii nr.10/2001 pentru imobilul situat în Piteşti, B-dul Republicii nr.58, judeţul Argeş, compus din teren în suprafaţă de 1605 m.p. şi casa amplasată pe acesta, dispoziţie prin care să le fie restituit în natură imobilul, iar în situaţia unei decizii sau dispoziţii de respingere a cererii reclamanţilor, aceştia au solicitat desfiinţarea respectivei decizii şi restituirea, în natură, a imobilului pentru care au formulat notificarea, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că autorul acestora D. Al. a dobândit, prin cumpărare şi, respectiv construire, un teren şi o casă. În mod cu totul abuziv au fost aplicate dispoziţiile Decretului nr.92/1950 autorului reclamanţilor, fiind deposedat de imobil. S-a reţinut că la acel moment ar fi fost proprietarul a două imobile, unul este cel aflat în litigiu, iar cel de-al doilea amplasat în Piteşti, strada 1 Mai nr.19, însă acest din urmă imobil fusese vândut în octombrie 1949, familiei M. V. şi M. P. de la care a şi fost expropriat, în anul 1975.

Prin urmare, au susţinut reclamanţii, autorul lor nu deţinea mai multe imobile ci numai pe cel din B-dul Republicii, iar deosebit de aceasta, la momentul 1950 era funcţionar, astfel că nici sub acest aspect nu erau întrunite condiţiile cuprinse în dispoziţiile speciale ale actului normativ sus-arătat, preluarea făcându-se fără titlu valabil, iar proprietatea imobilului nu a fost niciodată pierdută, statul fiind un detentor precar.

La termenul de judecată din 21.09.2006, reclamanţii au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, şi a Prefecturii Judeţului Argeş, tribunalul dispunând în acest sens, prin încheierea de şedinţă de la acea dată.

Ulterior, la data de 23 noiembrie 2006, reclamanţii au solicitat ca, în contradictoriu şi cu Partidul Democrat, urmare a lipsei oricărui răspuns în termen legal la notificări, să se oblige pârâţii la restituirea în natură a proprietăţii.

Prin întâmpinare, pârâtul Partidul Democrat – Filiala Argeş a invocat puterea de lucru judecat arătând că a dobândit proprietatea asupra imobilelor în baza unui veritabil contract de vânzare-cumpărare, astfel că susţinerile reclamanţilor potrivit cu care nu ar avea niciun drept de proprietate nu pot fi primite.

S-a mai invocat şi calitatea de cumpărător de bună-credinţă al imobilului revendicat, legalitatea actelor de proprietate fiind verificată de instanţele de judecată faţă de care se invocă autoritatea de lucru judecat.

Prefectul Judeţului Argeş prin întâmpinare, a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi inadmisibilitatea acţiunii în ceea ce-l priveşte, arătând că reclamanţii au chemat în judecată numai pe pârâţii Municipiul Piteşti prin Primar, Primăria Municipiului Piteşti şi Partidul Democrat–Filiala Argeş, nu şi Instituţia Prefectului judeţul Argeş.

Notificări pentru restituirea în natură a imobilului au fost depuse de reclamanţi la Primăria Municipiului Piteşti şi la sediul Partidului Democrat–Filiala Argeş.

Municipiul Piteşti, prin primar a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, invocând ca apărare faptul că imobilul cerut de reclamanţi este deţinut în prezent de Partidul Democrat–Filiala Argeş conform Deciziei nr.381/23.08.1991 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1405/1995 a Curţii de Apel Alba Iulia, astfel că nu are calitate procesuală pasivă.

Tribunalul Argeş, prin sentinţa civilă nr.14 din 22 ianuarie 2008, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Prefectului Judeţului Argeş şi a inadmisibilităţii acţiunii în ceea ce priveşte acest pârât şi a respins acţiunea.

În motivare, s-a reţinut că excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi inadmisibilităţii acţiunii invocate de Prefectul Judeţului Argeş sunt întemeiate, întrucât nu a fost chemată în judecată de reclamanţi, în plus, imobilul a cărei restituire în natură se solicită se află în deţinerea şi administrarea pârâtului Partidul Democrat–Filiala Argeş, fapt recunoscut prin notele depuse şi susţinerile făcute în cauză şi chiar de reclamanţi prin notele scrise depuse la dosar prin care au arătat că imobilul se află în deţinerea Partidului Democrat Bucureşti, care exercită posesia prin Partidul Democrat–Filiala Argeş.

A fost admisă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Piteşti şi Municipiului Piteşti–prin primar, ca urmare a faptului că nici aceşti pârâţi nu deţin imobilele casă şi teren în litigiu.

Pe fondul cauzei, s-a reţinut că prin notificările adresate Partidului Democrat–Filiala Argeş şi Primarului Municipiului Piteşti, reclamanţii D. Al. N., D. M. T., W. R. M. şi M. V. au solicitat în temeiul Legii nr.10/2001 restituirea în natură a imobilului.

Primăria Municipiului Piteşti a înaintat notificarea spre soluţionare A.V.A.S. Bucureşti, motivat de faptul că imobilul ce face obiectul notificării nu se află în proprietatea sau în administrarea sa, astfel cum rezultă din adresa nr.14186/21.03.2006 (f.66), iar în ceea ce priveşte pe pârâtul Partidul Democrat–Filiala Argeş, acesta nu a emis o decizie sau dispoziţie motivată de soluţionare a notificării, astfel că, în acord cu practica judiciară în materie, se impune examinarea de tribunal a fondului cauzei în raport de probatoriul administrat, reclamanţii formulând cerere de restituire în natură a imobilului.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a imobilului, s-a constatat că prin actul de cumpărare înregistrat sub nr.1818/29.05.1907 la Grefa Judecătoriei Piteşti, D. Al. a dobândit de la C. P. G. casele şi locul din Piteşti, Bulevardul Ferdinand nr.27 şi strada Egalităţii nr.19, fiind emisă sub nr.1944/august 1907 autorizaţia de construire a unei case de locuit cu etaj. Ulterior, urmare a aplicării Decretului nr.92/1950 autorul reclamanţilor a fost deposedat de imobilul care s-a aflat în administrarea directă a Întreprinderii de gospodărire comunală până la 14 mai 1975, când a fost transferat, cu acelaşi titlu, Institutului de Învăţământ Superior Piteşti, iar prin Ordinul nr.7521/25.11.1986 Ministerul Educaţiei şi Învăţământului a transferat acelaşi imobil către I.C.S. Textile - Încălţăminte Piteşti.

Prin decizia nr.381/23.08.1991 Prefectura Judeţului Argeş a transmis, cu plată, din proprietatea Societăţii Comerciale Fortuna S.A. Piteşti în proprietatea Frontului Salvării Naţionale–Filiala Judeţului Argeş clădirea şi terenul aferent, situate în Piteşti, B-dul Republicii, nr.58 fost B-dul Ferdinand la nr.27 potrivit înscrisurilor şi expertizei cauzei.

Instanţa a avut în vedere faptul că legalitatea emiterii deciziei de transmitere cu plată arătate mai sus a făcut obiectul analizei în instanţa judecătorească, atunci când, prin decizia civilă nr.358/20 martie 1995 Tribunalul Sibiu a admis apelul formulat de Partidul Democrat–Filiala Argeş împotriva sentinţei civile prin care s-a reţinut că în raport de prevederile art.1295 Cod civil, actul încheiat între părţi cu privire la transmiterea imobilului în litigiu este legal întocmit, că vânzarea-cumpărarea imobilului este legală şi nu sunt motive care să ducă la anularea ei. Decizie a rămas irevocabilă prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanta S.C. Fortuna S.A. Piteşti prin decizia civilă nr.1405/23 noiembrie 1995 a Curţii de Apel Alba Iulia, care a avut în vedere faptul că pârâtul a fost de bună-credinţă şi, de asemenea, Prefectura a considerat valabil exprimat acordul reclamantei pentru transmiterea proprietăţii, prin dispoziţia nr.381/1991.

Apărarea reclamanţilor, însă, a fost considerată ineficientă, faţă de faptul că, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.10/2001, actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării, iar potrivit alin.2 actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credinţă. Tot astfel, potrivit dispoziţiilor alin.5 al art.45 din lege prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii, aşa cum a fost prelungit ulterior. Or, calitatea de cumpărător de bună credinţă fiind statuată într-o altă judecată, ea este opozabilă reclamanţilor. S-a mai reţinut că reclamanţii nu au făcut demersuri şi nu au uzat în niciun fel de prevederile art.45 alin.5 din Legea nr.10/2001, în sensul că nu au solicitat constatarea nulităţii deciziei nr.381/1991.

Împotriva sentinţei, în termen, au formulat apel reclamanţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În faţa instanţei de apel în urma suplimentării probatoriului cu acte, a fost introdus, ca persoană cu capacitate juridica deplină, Partidului Democrat Liberal, continuator al Partidului Democrat, persoana de drept public cu capacitate de exerciţiu, potrivit Statutului.

Totodată, atât reclamanţii, cât şi celelalte părţi, au invocat excepţia lipsei competenţei de soluţionare a litigiului, în privinţa Tribunalului Argeş, ca primă instanţă, urmare faptului că imobilul litigios situat în Municipiul Piteşti, este evidenţiat în patrimoniul Partidului Democrat Liberal (adresa nr.5/28.01.2009 fila 357 şi procesul-verbal de predare-primire nr.270 din 21.08.2005, fila 390).

În raport de această împrejurare, atât reclamanţii, prin concluziile orale cât şi cele scrise, dar şi Partidul Democrat Liberal, au solicitat admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a cărui rază teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, respectiv Bucureşti, Aleea Modrogan nr.1, sector 1.

Prin decizia civilă nr. 85/A/2009, Curtea de Apel Piteşti, a admis apelul formulat de reclamanţi şi, desfiinţând sentinţa a trimis cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti prin sentinţa civilă nr.1295/14.10.2010, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei în soluţionarea pricinii şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Argeş,motivat de faptul că imobilul în litigiu este deţinut de PDL –Filiala Judeţeană Argeş, iar cu toate că Partidul Democrat Liberal a comunicat că dreptul de proprietate având ca obiect imobilul în litigiu se află înregistrat în patrimoniul instituţiei central, notificarea s-a înregistrat la filială, iar această filială a apreciat că restituirea în natură a imobilului nu este posibilă, motiv pentru care a transmis notificarea reclamanţilor către Prefectura Argeş în vedere stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent şi deci instanţa competentă este Tribunalul Argeş

Ca urmare a dispoziţiilor sentinţei civile nr.1295/14.10.2010, prin care s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat cauza în favoarea Tribunalului Argeş, iar pricina s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 25000/3/2009 .

La data de 09.05.2011, Tribunalul Argeş a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Argeş şi Tribunalul Bucureşti, motivat de faptul că Filiala Argeş a PDL are doar un drept de folosinţă asupra imobilului în litigiu, iar Tribunalul Argeş şi Tribunalul Bucureşti s-au declarat necompetent de a judeca pricina, conflictul negativ de competenţă s-a ivit în cadrul Tribunalului Bucureşti, iar acesta trebuie soluţionat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat conflictul negativ de competenţă, iar prin decizia civilă nr.5847/07.07.2011 s-a dispus stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, statuând că, în sensul Legii nr.10/2001, Filiala Argeş a Partidului Democrat este unitatea deţinătoare a imobilului, competenţa revenind Tribunalului Argeş.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş la data de 22.09.2011 sub nr. 25000/3/2009.

Prin sentinţa civilă nr.101 din 19 martie 2012, Tribunalul Argeş, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către pârâţi şi acţiunea reclamanţilor, aşa cum a fost precizată, ca neîntemeiate.

În adoptarea acestei soluţii tribunalul a reţinut în esenţă că, prin actul de cumpărare înregistrat sub nr.1818/29.05.1907 la Grefa Judecătoriei Piteşti, D. Al. a dobândit de la C. G. casele şi locul din Piteşti, Bulevardul Ferdinand nr.27 şi strada Egalităţii nr.19, fiind emisă sub nr.1944/august 1907 autorizaţia de construire a unei case de locuit cu etaj. Ulterior, urmare a aplicării Decretului nr.92/1950 autorul reclamanţilor a fost deposedat de imobilul care s-a aflat în administrarea directă a Întreprinderii de gospodărire comunală până la 14 mai 1975, când a fost transferat, cu acelaşi titlu, Institutului de Învăţământ Superior Piteşti, iar prin Ordinul nr.7521/25.11.1986 Ministerul Educaţiei şi Învăţământului a transferat acelaşi imobil către I.C.S. Textile - Încălţăminte Piteşti.

Prin decizia nr.381/23.08.1991 Prefectura Judeţului Argeş a transmis, cu plată, din proprietatea Societăţii Comerciale Fortuna S.A. Piteşti în proprietatea Frontului Salvării Naţionale–Filiala Judeţului Argeş clădirea şi terenul aferent, situate în Piteşti, B-dul Republicii nr.58, fost B-dul Ferdinand la nr.27 potrivit înscrisurilor şi expertizei cauzei.

Tribunalul a reţinut că prin decizia civilă nr.358/1995 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr.2658/1994, se analizează legalitatea deciziei nr.381/1991 a Prefecturii Judeţului Argeş, prin care s-a dispus trecerea cu plată al imobilului din proprietatea reclamantei în proprietatea pârâtei, precum şi Ordinul Prefectului nr.72/1993 al Prefecturii.

Acest litigiu s-a purtat între Partidul Democrat Filiala - Argeş şi reclamanta S.C. Fortuna S.A. cea care în anul 1991 a avut imobilul în administrare, iar instanţele de judecată au stabilit că actul încheiat între părţi cu privire la transmiterea imobilului este legal întocmit şi că vânzarea-cumpărarea imobilului este legală .

Această instanţă a analizat natura juridică a actului de transfer al bunului imobil către P.D.L. – Filiala Argeş şi a constatat că părţile au convenit că imobilul situat în Piteşti, B-dul Republicii, nr.58 proprietatea S.C. Fortuna S.A. Piteşti să fie transmis cu plată către această persoană juridică în temeiul decretului nr.409/1955 şi H.G.nr.740/1990 şi că în realizarea acestui acord al părţilor Prefectura a considerat acordul reclamantei pentru transmiterea proprietăţii emiţând decizia nr.381/1991 .

Într-adevăr această hotărâre judecătorească nu este opozabilă reclamanţilor din litigiul de faţă care solicită obligarea unităţii deţinătoare să emite decizie de soluţionare a notificării prin care să se dispună restituirea în natură a imobilului, iar pârâţii chemaţi în judecată sunt Municipiul Piteşti, prin Primar, Partidul Democrat Liberal, Partidul Democrat Liberal - Filiala Argeş, precum şi Prefectura judeţului Argeş, însă hotărârea judecătorească are putere de lucru judecat în ceea ce priveşte natura juridică a actului de transmitere a bunului imobil din patrimoniul S.C. Fortuna S.A. către, Partidul Democrat Liberal - Filiala Argeş, fiind stabilit ca voinţa părţilor a fost aceea de a încheia un contract de vânzare - cumpărare.

Având în vedere că P.D.L. are calitatea de subdobânditor cu titlu particular al imobilului, iar natura juridică a actului în temeiul căruia bunul imobil a intrat în patrimoniul P.D.L. Filiala Argeş este acela a unul act de vânzare cumpărare, iar hotărârea judecătorească de care s-a făcut vorbire anterior are putere de lucru judecat tocmai pentru că această analiză poate fi făcută doar între cele două părţi ale contractului juridic şi faţă de faptul că reclamanţii nu au înţeles să atace acest act juridic de înstrăinare în termenul prevăzut de lege, respectiv potrivit art.45 din Legea 10/2001 la momentul de faţă nu se poate reţine decât că bunul a intrat în mod valabil în patrimoniul acestui pârât, însă aşa cum am arătat faţă de calitatea acestuia de subdobânditor cu titlu particular nu i se poate reţine calitatea de unitate deţinătoare care să dispună pe fond restituirea bunului imobil sau măsură reparatorii în echivalent sau sa se retina calitatea de entitate învestită cu soluţionarea notificării care să dispună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Reclamanţii au adresat notificare şi către Primăria Municipiului Piteşti, care faţă de împrejurarea că imobilul nu se află în administrarea sau în proprietatea Primăriei Piteşti, imobilul fiind deţinut de către P.D.L. - Filiala Argeş notificarea s-a înaintat spre soluţionare către A.V.A.S.

Tribunalul a reţinut incidenţa în cauză a disp.art.27 din Lege nr.10/2001 ca motiv de netemeinicie a cererii de faţă, fata de faptul că s-a aflat în patrimoniul S.C. FORTUNA S.A. societatea comercială privatizată şi care nu poate să dispună restituirea bunului imobil ca urmare a faptului că bunul nu se mai găseşte în patrimoniul său, iar potrivit acestor norme de drept A.V.A.S. are calitatea de entitate investită cu soluţionarea notificării, faţă de argumentele expuse.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, în termen legal reclamanţii D. M. T., W. R. M., M. V. şi recurenta D. C. J., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Printr-o primă critică se susţine că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că Partidul Democrat nu are calitatea de unitoare deţinătoare, iar S.C Fortuna S.A, nu poate restitui imobilul, întrucât nu s-a formulat nici-o cerere in contradictoriu cu aceasta ultima societate.

Aşadar, nelegal şi netemeinic prima instanţa apreciază că aplicarea legii trebuie să aibă în vedere momentul 1991, când imobilul se afla în deţinerea S.C. Fortuna S.A. şi raportat la aspectul că în prezent imobilul nu mai este în deţinerea acestei societăţi, A.V.A.S. ar avea calitatea de entitate investita cu soluţionarea cererii.

Printr-o altă critică se susţine că, soluţia este nelegală şi sub aspectul analizării şi interpretării art.2 din Legea nr.10/2001, normele metodologice calificând, ca fiind abuziva preluarea în baza D.92/1950. În acest caz, când aplicarea acestui decret a fost abuziva, preluarea s-a făcut fără titlu valabil.

Potrivit art.11 din Legea nr.10/2001, imobilele expropriate şi ale căror construcţii nu au fost demolate, se vor restitui în natură persoanelor îndreptăţite, daca nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Cât priveşte pârâtul P.D.L., acesta, potrivit Legii nr.14/2003, art.1, are calitatea de persoana de drept public (art.1 din Legea nr.14/2003- Legea partidelor politice", ”partidele politice sunt persoane de drept public”).

Restituirea în natură a imobilului se impune inclusiv prin prisma dispoziţiilor constituţionale şi a tratatelor internaţionale la care se face trimitere în cererea de chemare în judecată respectiv: art.44 din Constituţie, art.1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie şi art.17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art.11 alin.3 din Constituţie.

Prin decizia civilă nr.2286/29.10.2012 a fost admis recursul şi casată sentinţa cu reţinere spre rejudecare, pentru argumentul că instanţa de fond a făcut o apreciere greşită asupra calităţii Partidului Democrat Liberal de unitate deţinătoare a imobilului, potrivit Legii nr.10/2001, această dezlegare în drept fiind dată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când a dezlegat conflictul negativ de competenţă prin decizia civilă nr.5847/07.07.2011.

Prin decizia civilă nr.255/28.01.2013, Curtea de Apel Piteşti a admis acţiunea formulată de reclamanţii D.M. T., W. R. M. şi M. V., D. C. I. (în calitate de soţie supravieţuitoare), împotriva pârâţilor Municipiul Piteşti – prin Primar, Primăria Piteşti, Partidul Democrat Liberal – Filiala Judeţeană Argeş, Prefectul Judeţului Argeş, Partidul Democrat Liberal şi Prefectura Judeţului Argeş; a dispus obligarea unităţii deţinătoare Partidul Democrat Liberal - Filiala Judeţului Argeş să restituie contestatorilor imobilul teren în suprafaţă de 1.605 mp, împreună cu construcţia de pe raza Municipiului Piteşti, B-dul Republicii nr.58, potrivit schiţei de plan exp. C. P. fila 177, dosar fond; a respins acţiunea faţă de ceilalţi pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut următoarele:

Prin actul de vânzare - cumpărare, înregistrat sub nr.1818/29.05.1907 la Grefa Judecătoriei Piteşti, autorul contestatorilor – D. Al. a cumpărat de la C. P. G. un teren situat în Piteşti, B-dul Ferdinand nr.27 şi strada Egalităţii nr.19, pe care ulterior a edificat o construcţie, în baza autorizaţiei emisă de fosta Primărie a urbei Piteşti.

În baza Decretului nr.92/1950, pentru naţionalizarea unor imobile, terenul şi casa au fost preluate din patrimoniul autorului şi trecute în patrimoniul statului, fiind astfel dat în administrarea REGOCOM – Sucursala Fond Locativ Piteşti, aceasta de pe urmă exercitând dreptul de administrare până la emiterea Deciziei nr.169/14.05.1975, emisă de către fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular Argeş.

Autoritatea administrativă, prin actul evocat, a dat în administrare directă imobilele – teren şi casă, Institutului de Învăţământ Superior Piteşti.

Ministerul Educaţiei şi Învăţământului prin Ordinul nr.7521/25.11.1986 a trecut bunurile din patrimoniul instituţiei de învăţământ în acela al ICS Textile şi Încălţăminte Piteşti, care în urma reorganizării, în baza Legii nr.15/1990, a devenit SC Fortuna SA.

Prefectul Judeţului Argeş, la data de 23.08.1991, a emis două decizii, respectiv nr.377 şi nr.381, prin care a transmis cu plată suprafaţa de 1605 mp, împreună cu clădirea situată pe aceasta din Piteşti B-dul Republicii nr.58, în patrimoniul Frontului Salvării Naţionale – Filiala Judeţului Argeş.

Ulterior emiterii acestor decizii, Prefectul apreciind asupra legalităţii nr.377/23.08.1991 a anulat-o, cu argumentul că actul administrativ nu a respectat condiţiile Decretului nr.1015/1966 şi a HG nr.740/1990, care se referea la posibilitatea transmiterii bunurilor mobile proprietate de stat în proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau altor organizaţii obşteşti şi nu a bunurilor imobile ca în cazul transmiterii prin decizia anulată.

Deşi ambele decizii aveau ca obiect aceleaşi bunuri a fost anulată numai una dintre acestea, urmând ca decizia nr.381/23.08.1991 să fie invocată de către Frontul Salvării Naţionale – Filiala Judeţului Argeş, respectiv de către Partidul Democrat ca un act care confirmă dreptul de proprietate asupra imobilelor.

De altfel, în acţiunea în revendicare formulată de SC Fortuna SA împotriva Partidului Democrat (FSN) acesta de pe urmă a invocat decizia cu valoarea de titlu de proprietate, Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia nr.1405/23.11.1995, confirmând că într-adevăr pârâtul stăpâneşte imobilele unui titlu valabil, fiind respinsă acţiunea în revendicare.

În baza Legii nr.112/1995, autorul contestatorilor a solicitat să-i fie restituite imobilele situate în Piteşti, B-dul Republicii nr.58, însă cererea acestuia a fost respinsă prin hotărârea Comisiei Judeţene Argeş nr.556/09.07.1997, cu argumentul că imobilul nu se află la dispoziţia acestei comisii, ci în patrimoniul Partidului Democrat – Filiala Argeş.

Partidul Democrat devenit ulterior Partidul Democrat Liberal prin întâmpinare s-a apărat tot în sensul că a dobândit imobilul cu bună – credinţă şi pentru acest motiv nu mai poate fi restituit moştenitorilor autorului D. Al., invocând în sprijinul acestei apărări dispoziţiile art.46 alin.1 din Legea nr.10/1991, privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 06 Martie 1945 – 22 Decembrie 1989.

Analizând regimul juridic al imobilelor ce au făcut obiectul notificării contestatorilor se reţine că îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.10/2001, pentru argumentele ce urmează:

La data preluării imobilului D. Al., proprietarul acestuia era funcţionar public, exceptat de la măsura naţionalizării, potrivit art.2 din Decretul nr.92/1950, astfel că operaţiunea de trecere a terenului şi construcţiei din proprietatea acestuia în patrimoniul statului a fost contrară dispoziţiilor art.44 din Constituţia aflată în vigoare la acea dată.

Potrivit art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001, preluarea imobilelor prin naţionalizare în perioada 06 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este definită de lege ca fiind una abuzivă, pentru repararea sa impunându-se restituirea acestora în natură, în principal şi în subsidiar, acordarea de măsuri reparatorii sau prin echivalent.

Caracterul abuziv al măsurii preluării imobilelor din proprietatea autorului a îndreptăţit contestatorii să solicite Partidului Democrat Liberal – Filiala Judeţeană Argeş restituirea acestora, calitatea intimatului de unitate deţinătoare fiind reţinută de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr.5847/07.07.2011.

Potrivit art. 21 alin.1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate abuziv, indiferent de destinaţia lor şi care se află în patrimoniul unei persoane juridice de drept public se poate restitui fostului proprietar, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul în patrimoniul acesteia.

Partidul Democrat Liberal este o persoană juridică de drept public în înţelesul textului de lege enunţat, precum şi a dispoziţiilor art.1 din Legea nr.14/2003 privind partidele politice, acestea fiind alte argumente în baza cărora se argumentează regimul juridic al imobilelor de bunuri ce se pot restitui în baza Legii nr.10/2001.

Cu privire la posibilitatea restituirii imobilelor în natură, Partidul Democrat Liberal – Filiala Judeţeană Argeş a invocat buna sa credinţă la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului, respectiv la data la care i-a fost transmis în patrimoniu terenul şi construcţia printr-un act de dare în plată.

Actele juridice ce au ca obiect imobilele care cad sub incidenţa Legii nr.10/2001 sunt valabile numai dacă au fost respectate condiţiile legale de la data înstrăinării, potrivit art.45 alin.1 din actul normativ evocat fiind astfel protejată buna credinţă a dobânditorului.

Intimatul a dobândit în patrimoniul său dreptul asupra imobilelor prin acte administrative de dare în plată emise de către Prefectul Judeţului Argeş, respectiv decizia nr.381/23.08.1991 şi decizia nr.377 din aceeaşi dată.

Deşi cele două decizii au fost emise în aceleaşi condiţii de legalitate, ulterior s-a revenit numai asupra unei din ele, pentru motivul că nu au fost respectate condiţiile legale la care se referă decretul nr.1015/1966 şi HG nr.740/1990.

În acest mod, prin Ordinul nr.72 al Prefectului Judeţului Argeş din 14.06.1993 s-a anulat decizia nr.377 din 23.08.1991 şi a fost păstrată decizia nr.381 din aceeaşi dată.

Chiar dacă ulterior această decizie a fost apreciată în favoarea Partidului Democrat Liberal – Filiala Judeţeană Argeş, ca a având valoare de titlu de proprietate prin hotărâri judecătoreşti ce nu sunt opozabile contestatorilor, analizând legalitatea titlului invocat în raport de art.45 alin.1 din Legea nr.10/2001, nu pot fi reţinute ca fiind acte de înstrăinare valabile şi, pe cale de consecinţă, nu se poate reţine că există un impediment la restituirea imobilului în natură, aşa cum a pretins intimatul.

Făcându-se dovada regimului juridic al imobilelor în sensul că a fost preluat abuziv de către stat, iar la data notificării se afla în patrimoniul unei persoane juridice de drept public, contestatorii în calitate de moştenitori ai fostului proprietar D. Al. sunt consideraţi ca persoane îndreptăţite la restituirea în natură, potrivit art.3 şi 7 din Legea nr.10/2001, texte de lege în baza cărora s-a admis contestaţia.