92notă informativă


Cerinţe privind autovehiculele



Yüklə 2,74 Mb.
səhifə23/31
tarix18.03.2018
ölçüsü2,74 Mb.
#46034
1   ...   19   20   21   22   23   24   25   26   ...   31

2.6. Cerinţe privind autovehiculele

utilizate pentru transportul de mărfuri periculoase
2.6.1. Construcţia autovehiculelor pentru transportul de mărfuri periculoase trebuie să fie conformă cu:

2.6.1.1. Regulamentele CEE/ONU nr. 105-03.

Cerinţele prezentului punct nu se aplică pentru tipurile de autovehicule, punerea în circulaţie a cărora în Republicii Moldova a fost începută după intrarea în vigoare a prezentei Reglementări tehnice. Referitor la celelalte autovehicule, cerinţele sînt în vigoare pînă la 13 decembrie 2013;

2.6.1.2. Regulamentele CEE/ONU nr. 105-04.

Cerinţele prezentului punct se aplică pentru tipurile de autovehicule, punerea în circulaţie a cărora în Republicii Moldova a început la data intrării în vigoare a prezentei Reglementări tehnice. Referitor la celelalte autovehicule, cerinţele sînt valabile de la 1 ianuarie 2014.


Secţiunea 3. Cerinţe privind echipamentele

autovehiculelor speciale şi specializate


3.1. Cerinţe privind acţionarea hidraulică volumică
3.1.1. Acţionarea hidraulică prevede echiparea cu dispozitive care să asigure protecţia împotriva supraîncărcării cu presiune hidraulică mai mare de cea maximă, scăderea pulsaţiei presiunii, compensarea schimbării volumului fluidului de lucru la schimbarea temperaturii şi diagnosticarea stării tehnice.

3.1.2. Acţionarea hidraulică şi dispozitivele hidraulice trebuie să fie rezistente la o presiune nu mai mică de cea maximă sau 1,25 din presiunea nominală, dacă presiunea maximă nu este stabilită.

3.1.3. Îmbinările imobile, pereţii exteriori, conexiunile sudate şi filetate ale dispozitivelor hidraulice trebuie să fie ermetice în diapazonul de presiune de la valoarea minimă pînă la valoarea maximă.

Nu se admite absorbirea aerului în sistemul hidraulic.

3.1.3. Construcţia dispozitivelor hidraulice trebuie să excludă schimbarea spontană a poziţiei pieselor de fixare şi îmbinărilor, a componentelor de reglare şi setare la transport şi exploatare.

3.1.4. Materialele constructive şi învelişurile utilizate trebuie să fie compatibile între ele şi cu fluidul de lucru.

3.1.5. În cazul unei situaţii periculoase, trebuie să se deconecteze automat în totalitate dispozitivul hidraulic (sistemul hidraulic) de la sursa de energie, să se neutralizeze în mod automat energia acumulată în dispozitivul hidraulic (sistemul hidraulic) la oprire, să se observe lipsa autopornirii, iar comutatorul tipului de operaţiuni să fie blocat.

3.1.6. Pentru a fixa într-o anumită poziţie elementele de ieşire ale motoarelor hidraulice, vor fi instalate închizătoarele hidraulice sau alte dispozitive de fixare.

3.1.7. Mişcările mecanice intenţionate sau neintenţionate, cu participarea dispozitivelor hidraulice, nu trebuie să conducă la situaţii care pun în pericol oamenii.

În caz de necesitate, se îngrădesc piesele mobile deschise de culoarea pieselor periculoase şi se instalează semnalele de siguranţă.

3.1.8. În cazul în care, la reducerea presiunii, apar riscuri, vor fi prevăzute blocările pentru prevenirea comportamentului periculos al maşinii (agregatului). În acest caz, nu trebuie să fie dezactivate asemenea dispozitive hidraulice cum sînt dispozitivele de strîngere, de frînare etc.

3.1.9. Acţionarea hidraulică (sistemul hidraulic) cu mai multe surse de energie hidraulică trebuie să dispună de circuite de blocare, care ar exclude apariţia unor factori periculoşi în cazul deconectării unei surse de energie (o pompă) sau conectări acestora în momente diferite.

3.1.10. Toate dispozitivele hidraulice, sistemul hidraulic şi acţionarea hidraulică nu trebuie să provoace pericol la reducerea parametrilor de energie care alimentează sistemul hidraulic, la conectarea sau deconectarea alimentării cu energie sau comenzii. La conectare toate dispozitivele de comandă trebuie să fie în poziţia iniţială, fără a asigura alimentarea cu energie hidraulică a organismului de lucru, iar la deconectare – să revină în poziţia iniţială.

3.1.11. Construcţia dispozitivelor hidraulice de comandă trebuie să prevadă excluderea conectării accidentale a acţionării hidraulice, sistemului hidraulic sau dispozitivului hidraulic sub acţiunea masei proprii a elementelor sau a vibraţiei lor, sau acceleraţiilor, provocate şi legate de funcţionarea acţionărilor hidraulice (sistemelor hidraulice) în componenţa maşinii (agregatului).

3.1.12. Dispozitivele hidraulice manipulate manual urmează a fi amplasate pe maşină (agregat) astfel încît acţiunile operatorului să fie în siguranţă, iar dispozitivele hidraulice – protejate împotriva pornirii sau opririi neprevăzute.

3.1.13. Dacă mai multe dispozitive hidraulice cu comandă automată sau manuală sînt interconectate şi dacă defectarea unuia dintre ele poate provoca un pericol, trebuie prevăzute blocări sau alte măsuri de securitate (dispozitive cu blocare). Dacă acest lucru este posibil, aceste blocări trebuie să întrerupă toate operaţiunile de lucru, cu condiţia că o astfel de încetare nu va implica de la sine un risc.

3.1.14. Dispozitivele de blocare nu trebuie să influenţeze în mod direct circuitele de comandă ale acţionării hidraulice (sistemului hidraulic).

3.1.15. Construcţia dispozitivului hidraulic trebuie să prevadă excluderea schimbării accidentale sau intenţionate a poziţiei pieselor de fixare şi îmbinare, a elementelor de reglementare şi setare la transport şi exploatare.

3.1.16. Construcţia dispozitivelor hidraulice de reglare trebuie să asigure fixarea fiabilă şi posibilitatea sigilării sau blocării elementelor de reglare cu o încuietoare montată pentru prevenirea intervenţiei străine sau conectării accidentale.
3.2. Cerinţe de securitate pentru echipamentele de producţie
3.2.1. Echipamentele de producţie trebuie să asigure securitatea personalului care lucrează la montare (demontare), punerea în funcţiune şi exploatare atît în cazul utilizării autonome, cît şi în componenţa complexelor tehnologice, cu condiţia respectării cerinţelor (condiţii, reguli), prevăzute de documentaţia de exploatare.

3.2.2. Fiecare complex tehnologic şi echipament de producţie utilizat autonom trebuie să dispună de documentaţia de exploatare, care conţine cerinţele (normele) ce previn apariţia unor situaţii periculoase în timpul asamblării (dezasamblării), punerii în funcţiune şi exploatării.

3.2.3. Echipamentele de producţie trebuie să îndeplinească cerinţele de siguranţă pe parcursul întregii perioade de exploatare, cu condiţia îndeplinirii de către consumator a cerinţelor stabilite în documentaţia de exploatare.

3.2.4. Materialele de proiectare a echipamentelor de producţie nu trebuie să aibă efecte periculoase şi nocive asupra organismului uman la toate regimurile de funcţionare şi în condiţiile prevăzute de exploatare, precum şi să creeze situaţii cu pericol de explozie şi incendiu.

3.2.5. Construcţia echipamentelor de producţie trebuie să excludă, pentru toate regimurile de lucru prevăzute, sarcinile la piesele şi unităţile de asamblare care pot cauza distrugeri ce prezintă un pericol pentru personal.

Dacă este posibilă apariţia sarcinilor care conduc la deteriorările unor piese şi unităţi de asamblare periculoase pentru angajaţi, echipamentele de producţie urmează a fi dotate cu dispozitive care să împiedice apariţia sarcinilor distructive, iar asemenea piese şi unităţi de asamblare trebuie să fie protejate sau amplasate astfel încît piesele lor care se distrug să nu creeze situaţii cu pericol de traumatisme.

3.2.6. Construcţia echipamentelor de producţie şi a unor părţi ale acestora trebuie să excludă posibilitatea căderii, răsturnării şi deplasării lor spontane în toate condiţiile de exploatare şi montare (demontare). Dacă, din cauza formei echipamentelor de producţie, repartizării maselor unor piese aparte şi (sau) condiţiilor de montare (demontare), nu poate fi asigurată stabilitatea necesară, vor fi prevăzute mijloace şi metode de fixare, referitor la care documentaţia de exploatare trebuie să conţină cerinţele corespunzătoare.

3.2.7. Construcţia echipamentelor de producţie trebuie să excludă căderea sau aruncarea obiectelor care prezintă pericol pentru angajaţi, precum şi emisiile fluidelor de lucru de ungere, răcire etc.

3.2.8.Piesele mobile ale echipamentelor de producţie care reprezintă o posibilă sursă cu pericol de traume vor fi îngrădite sau amplasate astfel încît să se excludă posibilitatea atingerii lor de către angajaţi.

În cazul în care destinaţia funcţională a pieselor mobile care prezintă pericol nu admite utilizarea îngrădirilor sau altor mijloace ce exclud posibilitatea atingerii angajaţilor de piesele mobile, construcţia echipamentelor de producţie trebuie să prevadă un semnal de avertizare care ar preveni declanşarea echipamentelor, precum şi utilizarea culorilor de semnalizare şi semnalelor de siguranţă.



În imediată apropiere a pieselor mobile, care se află în afara cîmpului de vizibilitate al operatorului, trebuie instalate dispozitive de comandă ale opritoarelor de avarie (frînarea), în cazul în care în zona periculoasă, creată de piesele mobile, se pot afla angajaţi.

3.2.9. Construcţia dispozitivelor de prindere, de strîngere, de ridicare şi de încărcare sau a acţionărilor acestora trebuie să excludă posibilitatea apariţiei pericolului la întreruperea spontană, totală sau parţială, a alimentării cu energie, precum şi să excludă schimbarea spontană a stării acestor dispozitive în cazul restabilirii alimentării cu energie.

3.2.10. Componentele echipamentelor de producţie nu trebuie să aibă colţuri ascuţite, muchii, bavuri şi suprafeţe cu rugozităţi, care să prezinte un pericol de traumatizare a angajaţilor, în cazul în care prezenţa lor nu este determinată de destinaţia funcţională a acestor elemente. În ultimul caz, trebuie să fie prevăzute măsuri pentru protecţia angajaţilor.

3.2.11. Piesele echipamentelor de producţie (inclusiv conductele sistemelor hidraulice, cu abur şi pneumatice, supapele de siguranţă, cablurile etc.), deteriorările mecanice ale cărora pot provoca pericole, trebuie să fie protejate cu îngrădiri sau amplasate astfel încît să prevină deteriorarea lor întîmplătoare de către angajaţi sau mijlocele de deservire tehnică.

3.2.12. Construcţia echipamentelor de producţie trebuie să excludă slăbirea sau detaşarea accidentală a ancorajelor unităţilor şi pieselor de asamblare, precum şi să excludă deplasarea pieselor mobile în afara construcţiilor prevăzute, dacă acest lucru poate conduce la crearea unei situaţii periculoase.

3.2.13. Echipamentele de producţie trebuie să dispună de siguranţă la explozii şi incendii în condiţiile prevăzute de exploatare.

3.2.14. Construcţia echipamentelor de producţie, puse în funcţiune de energia electrică, trebuie să includă dispozitivele (mijlocele) pentru asigurarea siguranţei electrice.



Echipamentele de producţie trebuie să fie executate astfel încît să prevină acumularea sarcinilor de electricitate statică într-o cantitate ce reprezintă un pericol pentru un angajat şi să excludă posibilitatea de incendiu şi explozie.

3.2.15. Echipamentele de producţie care funcţionează cu ajutorul energiei neelectrice trebuie executate astfel încît toate riscurile, generate de aceste tipuri de energie, să fie excluse.

3.2.16. Construcţia echipamentelor de producţie şi (sau) amplasarea acestora trebuie să excludă contactul pieselor sale inflamabile cu substanţele cu pericol de incendiu, în cazul în care un astfel de contact poate provoca un incendiu sau o explozie, precum şi să excludă posibilitatea atingerii angajatului de piesele fierbinţi sau suprarăcite sau aflarea în imediata apropiere de aceste piese, dacă acest lucru poate conduce la traumatizarea, supraîncălzirea sau suprarăcirea angajatului.

3.2.17. Construcţia echipamentelor de producţie trebuie să excludă pericolele generate de împrăştierea materialelor şi substanţelor fierbinţi prelucrate şi (sau) utilizate în exploatare.

3.2.18. Proiectarea locului de lucru, mărimea acestuia şi poziţionarea elementelor (organelor de comandă, mijloacelor de reflectare a informaţiei, echipamentelor auxiliare etc.) trebuie să asigure securitatea în cazul utilizării echipamentelor de producţie conform destinaţiei, deservirii tehnice, reparaţiei şi curăţeniei, precum şi să corespundă cu cerinţele ergonomice.

În cazul în care, pentru protecţia împotriva efectelor nefavorabile ale factorilor de producţie periculoşi şi nocivi, în componenţa locului de lucru este inclusă cabina conducătorului, construcţia acestuia trebuie să asigure funcţiile de protecţie necesare, inclusiv crearea condiţiilor optime microclimatice, comoditatea executării operaţiunilor de lucru şi vizibilitatea optimă a echipamentelor de producţie şi a spaţiului înconjurător.

3.2.19. Sistemul de comandă trebuie să asigure funcţionarea sigură şi eficientă a acesteia la toate regimurile prevăzute de lucru ale echipamentelor de producţie şi pentru toate acţiunile exterioare, prevăzute de condiţiile de funcţionare. Sistemul de comandă trebuie să excludă crearea unor situaţii periculoase, ca urmare a încălcării de către angajat (angajaţi) a consecutivităţii acţiunilor de comandă.



La locurile de lucru trebuie să existe inscripţii, diagrame şi alte mijloace de informare despre consecutivitatea acţiunilor de comandă.

3.2.20. Sistemul de comandă al echipamentelor de producţie trebuie să includă mijlocele de frînare de urgenţă şi dispozitivul opritor de accident (deconectare), în cazul în care folosirea lor poate reduce sau preveni pericolul.

3.2.21. Sistemul de comandă trebuie să includă mijloace de normalizare automată a regimului de lucru sau mijloce de oprire automată în cazul în care încălcarea regimului poate provoca o situaţie periculoasă.

Sistemul de comandă trebuie să includă mijloace de semnalizare şi alte mijloace de informare care să avertizeze despre încălcarea funcţionării echipamentelor de producţie, conducînd la apariţia situaţiilor periculoase.

3.2.22. Sistemul de comandă al complexului tehnologic trebuie să excludă apariţia pericolului ca rezultat al funcţionării în comun a tuturor unităţilor echipamentelor de producţie ce fac parte din complexul tehnologic, precum şi în cazul defecţiunii oricărei unităţi a lui.

3.2.23. Pupitrul de comandă central al complexului tehnologic urmează a fi echipat cu un sistem de semnalizare, o diagramă mnemo sau cu alte mijloace de reflectare a informaţiei despre încălcările funcţionării normale a complexului tehnologic, cu mijlocele opritorului de accident (deconectare), precum şi a unor unităţi aparte ale complexului.

3.2.24. Dispozitivele de comandă ale sistemului de comandă (în continuare – organe de comandă) trebuie să fie:

3.2.24.1. Uşor accesibile, pentru a putea fi distinse, în cazuri necesare marcate cu inscripţii, simboluri sau alte mijloace;

3.2.24.2. Proiectate şi amplasate astfel încît să se excludă deplasarea lor involuntară şi să se asigure manipularea sigură, fermă şi univocă, inclusiv în cazul utilizarii de către personal a echipamentelor de protecţie;

3.2.24.3. Amplasate, luîndu-se în considerare eforturile cerute pentru deplasarea, consecutivitatea şi frecvenţa utilizării, precum şi valoarea funcţiilor;

3.2.24.4. Executate astfel încît forma, dimensiunile şi suprafaţa de contact cu angajatul să corespundă metodei de apucare (cu degetele, cu mîna) sau de apăsare (degetul, palma, piciorul).

3.2.25. Punerea în funcţiune a echipamentului de producţie, precum şi demararea repetată după oprire, indiferent de cauza acesteia, trebuie să fie posibile numai prin manipularea organului de comandă a demarării.

Această cerinţă nu se referă la demararea repetată a echipamentelor de producţie care funcţionează în regim automat, dacă demararea repetată după oprire (opritor) este prevăzută de acest regim.

Dacă sistemul de comandă are mai multe organe de comandă, care efectuează demararea echipamentelor de producţie sau a unor piese separate ale lui, şi încălcarea succesiunii utilizării lor poate conduce la situaţii periculoase, sistemul de comandă trebuie să includă dispozitivele care ar exclude crearea unor astfel de situaţii.

3.2.26. Organul de comandă al opritorului de avarie după conectare trebuie să rămînă în poziţia corespunzătoare opritorului, pînă în momentul cînd acesta nu va fi întors de către angajat în poziţia iniţială. Organul de comandă al opritorului trebuie să fie de culoare roşie, să difere prin formă şi dimensiuni de alte organe de comandă.

3.2.27. În cazul în care sistemul de comandă dispune de un comutator al regimurilor de funcţionare a echipamentelor de producţie, fiecare poziţie a comutatorului trebuie să corespundă doar unui singur regim şi să se fixeze fiabil în fiecare poziţie, dacă lipsa fixaţiei poate conduce la o situaţie periculoasă.

Dacă unele regimuri de funcţionare necesită o protecţie ridicată din partea angajaţilor, comutatorul în asemenea poziţii trebuie:

3.2.27.1. Să blocheze posibilitatea comenzii automate;

3.2.27.2. Să efectueze mişcarea elementelor de construcţie numai prin intermediul efortului depus în permanenţă de angajat asupra organului de comandă al mişcării;

3.2.27.3. Să întrerupă funcţionarea echipamentelor conjugate, dacă funcţionarea lui poate provoca un pericol suplimentar;

3.2.27.4. Să excludă funcţionarea pieselor echipamentelor de producţie care nu sînt implicate în executarea regimului ales;

3.2.27.5. Să reducă viteza pieselor mobile ale echipamentelor de producţie, implicate în realizarea regimului selectat.

3.2.28. Încetarea totală sau parţială a alimentării cu energie electrică şi restabilirea ei ulterioară, precum şi deteriorarea circuitului de comandă a alimentării cu energie electrică, nu trebuie să conducă la apariţia situaţiilor periculoase.

3.2.29. Proiectarea mijloacelor de protecţie trebuie să le asigure posibilitatea de a monitoriza îndeplinirea destinaţiei lor pînă la începutul şi (sau) în procesul funcţionării.

3.2.30. Mijloacele de protecţie trebuie să-şi îndeplinească funcţia continuu în procesul funcţionării echipamentelor de producţie sau în cazul apariţiei situaţiilor periculoase.

3.2.31. Acţiunea mijloacelor de protecţie nu trebuie să se întrerupă înainte de sfîrşitul acţiunii factorului corespunzător de producţie periculos sau dăunător.

3.2.32. Defectarea unuia dintre mijloacele de protecţie sau a unui component al acestora său nu trebuie să conducă la încetarea funcţionării normale a altor mijloace de protecţie.

3.2.33. Echipamentele de producţie, în componenţa cărora intră mijloacele de protecţie ce necesită conectarea lor înainte de începerea funcţionării echipamentelor de producţie şi (sau) deconectarea după sfîrşitul funcţionării acestora, trebuie să dispună de dispozitive care ar asigura o astfel de consecutivitate.

3.2.34. Construirea şi amplasarea mijloacelor de protecţie nu trebuie să limiteze capacităţile tehnologice ale echipamentelor de producţie, ci trebuie să asigure simplitatea funcţionării şi deservirii tehnice.

3.2.35. Forma, dimensiunile, rezistenta şi rigiditatea îngrădirii de protecţie, amplasarea ei în raport cu piesele îngrădite ale echipamentelor de producţie trebuie să excludă impactul pieselor îngrădite şi ale emisiilor potenţiale asupra angajatului.

3.2.36. Construcţia îngrădirii de protecţie trebuie:

3.2.36.1. Să excludă posibilitatea deplasării accidentale din poziţia care asigură protecţia angajatului;

3.2.36.2. Să admită posibilitatea deplasării ei din poziţia care asigură protecţia angajatului numai cu ajutorul instrumentului sau să blocheze funcţionarea echipamentelor de producţie, dacă îngrădirea de protecţie se află în poziţia ce nu îndeplineşte funcţiile de protecţie;

3.2.36.3. Să asigure posibilitatea îndeplinirii de către angajat a acţiunilor prevăzute, inclusiv monitorizarea activităţii pieselor protejate ale echipamentelor de producţie, dacă acest lucru este necesar;

3.2.36.4. Să nu creeze situaţii periculoase suplimentare.

3.2.37. Dispozitivele de semnalizare, cu menirea de prevenire a pericolelor, trebuie să fie executate şi amplasate astfel încît semnalele lor să fie uşor detectate şi auzite în mediul de producţie de toate persoanele ameninţate de pericol.

3.2.38. Piesele echipamentelor de producţie care prezintă un pericol trebuie să fie vopsite în culori de semnalizare (avertizare) şi marcate cu semnalul de siguranţă corespunzător, în conformitate cu prevederile compartimentului 2.3 din prezenta anexă.

3.2.39. În cazul în care este necesară utilizarea mijloacelor de ridicare în procesul montării, transportului, depozitării şi reparaţiei echipamentelor de producţie şi pieselor sale, trebuie să fie marcate locurile pentru conectarea mijloacelor de ridicare şi masa ridicată.

3.2.40. Locurile pentru conectarea dispozitivelor de ridicare trebuie să fie selectate, ţinînd cont de centrul de greutate al echipamentelor (pieselor lui), astfel încît să se excludă posibilitatea deteriorării echipamentelor în timpul ridicării şi să se asigure o abordare comodă şi sigură a lor.

3.2.41. Construcţia echipamentelor de producţie şi a pieselor acestora trebuie să asigure posibilitatea fixării lor fiabile pe un autovehicul sau într-un recipient de ambalare.

3.2.42. Unităţile de asamblare a echipamentelor de producţie care, la încărcare (descărcare), transport şi depozitare, se pot deplasa în mod spontan, trebuie să aibă dispozitive de fixare într-o anumită poziţie.

3.2.43. Echipamentele de producţie şi piesele acestora, deplasarea cărora este prevăzută manual, trebuie să fie dotate cu dispozitive pentru deplasare sau să aibă o formă comodă pentru a le apuca cu mîna.
3.3. Cerinţe privind zgomotul la locul de muncă al operatorului

maşinilor de construcţii şi drumuri şi altor maşini similare
3.3.1. Natura zgomotului

3.3.1.1. Prin natura spectrului, zgomotul este divizat în:



zgomot de bandă largă cu spectrul continuu avînd lăţimea mai mult de o octavă;

zgomot tonal, în spectrul căruia există tonuri discrete pronunţate. Natura tonală a zgomotului pentru scopurile practice ( în cazul controlului parametrilor lui la locul de lucru), se stabileşte prin măsurarea în benzile de 1/3 octavă a frecvenţelor privind depăşirea nivelului de presiune sonoră într-o bandă faţă de cele adiacente cu minimum 10 dB.

3.3.1.2. În funcţie de caracteristicile temporare, zgomotul este împărţit în:



zgomot constant, al cărui nivel de sunet pentru opt ore ale zilei de lucru (schimbul de lucru) variază în timp nu mai mult de 5 dBA atunci cînd este măsurat la caracteristica temporară „lent” a sonometrului;

zgomot inconstant, al cărui nivel de sunet pentru opt ore ale zilei de lucru (schimbul de lucru) variază în timp mai mult de 5 dBA atunci cînd este măsurat la caracteristica temporară „lent” a sonometrului.

3.3.1.3. Zgomotul inconstant se împarte în:



zgomot oscilant în timp, al cărui nivel de sunet variază continuu în timp;

zgomot intermitent, al cărui nivel de sunet variază în trepte (cu 5 dB A sau mai mult), totodată, durata intervalelor, în decursul cărora nivelul rămîne constant, constituie 1 sec. şi mai mult;

zgomot cu impuls, format din unul sau mai multe semnale sonore, fiecare cu durata mai mică de 1 sec., în timp ce nivelurile de zgomot, măsurate în dBAI şi dB A, respectiv, la caracteristicile de timp „impuls” şi „lent” ale sonometrului, diferă cel puţin cu 7 dB.

3.3.2. Caracteristicile şi nivelurile de zgomot admise la locul de lucru

3.3.2.1. Zgomotul constant la locul de lucru se caracterizează prin nivelurile de presiune acustică L în dB în benzile de octavă cu frecvenţele geometrice medii de 31, 5, 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz, determinate prin formula:



în care:

p reprezintă valoarea medie pătrată a presiunii sunetului, Pa;

P0valoarea iniţială a presiunii acustice. În aer P0 = 2 x 10-5 Pa.

3.3.2.2. Nivelurile admise ale presiunii acustice în benzile de octavă ale spectrului de frecvenţe şi nivelurile de zgomot la locul de muncă trebuie să fie:

3.3.2.2.1. Pentru zgomotul în bandă largă constant şi inconstant (cu excepţia zgomotului cu impuls) – conform tabelului 3.3.1;

3.3.2.2.2. Pentru zgomotul tonal şi cu impuls - cu 5 dB mai puţin decît valorile indicate în tabelul 3.3.1.


Yüklə 2,74 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   19   20   21   22   23   24   25   26   ...   31




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin