A "lovi" cererea (Hit the bid)

Distribuire (oferta) primara

(Primary distribution (offering))

Vanzarea unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile ale unei companii, spre deosebire de o distribuire secundara care presupune vanzarea unui pachet de instrumente financiare transferabile emise anterior. De asemenea, ea nu trebuie confundata cu oferta publica initiala care se refera la prima oferta de instrumente financiare transferabile facuta de catre companie. De exemplu, vanzarea actiunilor autorizate, dar neemise, este o distribuire primara, in timp ce revanzarea actiunilor tezaurizate este o distribuire secundara.

Distribuire (Oferta) secundara

(Secondary distribution (offering))

Vanzare publica de instrumente financiare transferabile emise anterior si detinute de investitori mari (de regula, corporatii, institutii sau persoane afiliate), spre deosebire de o distribuire primara in care vanzatorul este compania emitenta. O distribuire secundara este realizata prin intermediul unei banci de investitii sau al mai multor banci de investitii ce alcatuiesc un sindicat, care cumpara instrumentele financiare de credit de la vanzator, la un pret stabilit, si apoi le revinde, uneori cu ajutorul unui grup de vanzari, la pretul ofertei publice secundare obtinand un profit egal cu diferenta dintre cele doua preturi, denumita spread. In Statele Unite, oferta publica de vanzare secundara este inregistrata/autorizata la Securities and Exchange Commission incat managerul de sindicat poate stabiliza in mod legal pretul pietei cumparand valori mobiliare de pe piata deschisa. Cumparatorii instrumentelor financiare transferabile oferite in acest mod nu platesc nici un comision, deoarece toate costurile sunt suportate de catre vanzator. In cazul in care instrumentele financiare transferabile oferite printr-o distribuire secundara sunt listate, adica sunt valori mobiliare, atunci oferta va fi anuntata in timpul zilei de tranzactionare pe tabela electronica a bursei, desi ea nu este facuta decat dupa inchiderea pietei.

Distribuire concurentiala

(Competitive underwriting)

La emisiunile noi de obligatiuni municipale, vanzarea unei emisiuni de catre un emitent, in cadrul careia distribuitorii depun oferte de pret concurente in plic inchis sau, mai rar, fac oferte de pret prin strigare, la licitatie, pentru a cumpara emisiunea de obligatiuni. Emitentul acorda obligatiunile acelui grup de distribuitori care a facut cea mai mare oferta de pret (oferta cu cel mai scazut cost net cu dobanda). Vezi Negociated underwriting.

Distribuire la bursa

(Exchange distribution)

Vanzarea unui pachet mare de actiuni la bursa de catre una sau doua firme membre, in conditii speciale. Ordinele de cumparare sunt solicitate neoficial si apoi incrucisate cu pachetul mare de actiuni la pretul curent al pietei, in ringul bursei si raportate ca o singura tranzactie. O astfel de distribuire este facilitata de faptul ca, de obicei, cumparatorii nu trebuie sa plateasca comision. Vanzatorul plateste un comision special brokerului care executa tranzactia.

Distribuire negociata

(Negotiated underwriting)

Vanzarea unei emisiuni noi de obligatiuni municipale prin negociere cu un sindicat de investment banking, nu prin licitatie concurentiala.

Distribuire secundara imediata

(Spot secondary distribution)

In Statele Unite este o distribuire secundara care nu necesita depunerea unei cereri de inregistrare/autorizare la SEC si poate fi inceputa imediat. Vezi Registered secondary distribution.

Distribuire secundara inregistrata

(Registered secondary distribution)

In Statele Unite, vanzare - de regula, prin intermediul bancilor de investitii - a unui pachet mare de instrumente financiare transferabile emise anterior, in urma inregistrarii la Securities and Exchange Com-mission. Instrumentele financiare vandute pe piata secundara printr-o distribuire secundara inregistrata (oferta publica secundara de vanzare) este posibil sa apartina unui investitor institutional care le-a cumparat in cadrul unui plasament privat pe piata primara.

Distribuirea dobanzii anuale

(Bond interest distribution)

In orice tranzactie cu obligatiuni, este plata dobanzii acumulate de la data ultimei plati a dobanzii efectuate de catre emitent, pana la data decontarii tranzactiei. Dobanda acumulata este platita vanzatorului de catre cumparatorul obligatiunii, acesta din urma devenind astfel indreptatit sa primeasca toate platile urmatoare de dobanda care vor fi efectuate de catre emitent. Dobanda acumulata care trebuie platita vanzatorului se calculeaza astfel: Principalul x Rata x Timpul de detinere de la data ultimei plati a dobanzii efectuate de catre emitentul obligatiunilor.

Distribuiri din castigurile de capital

(Capital-gains distributions)

In Statele Unite, distribuirea catre investitori a castigurilor nete de capital realizate de catre fondurile de investitii. Castigurile sunt declarate, de obicei, in luna decembrie a fiecarui an si sunt platite in ianuarie.

Distribuitor

(Distributor)

Firma care vinde titlurile de participare ale unui fond deschis de investitii firmelor de brokeraj si investitorilor. Cunoscut si ca "underwriter", distribuitorul poate vinde unitati de fond dealerilor care le vand apoi investitorilor, sau poate sa lucreze direct cu publicul investitor.

Distribuitor

(Underwriter)

Cunoscut, de asemenea, ca banca de investitii (investment bank) sau firma dealer, este un intermediar intre o corporatie emitenta si publicul investitor. De obicei, distribuitorul formeaza impreuna cu alte banci de investitii un grup de distribuire, denumit sindicat, cu scopul de a limita riscul de vanzare si angajarea de capital. De asemenea, el poate incheia un contract cu un grup de vanzari pentru a-l ajuta sa distribuie emisiunea, contra unei compensatii denumita concesiune. Banca de investitii poate oferi si alte servicii cum ar fi consultanta pentru obtinerea si investirea capitalului. In Statele Unite, in distribuirea unitatilor fondurilor deschise de investitii, distribuitorul mai este denumit sponsor, distributor sau wholesaler.

Distributie finala

(Put away)

Intr-o oferta de obligatiuni municipale, obligatiunile care au fost vandute unui client final de catre membrii sindicatului de distribuire.

Distributie integrala

(Sell-out)

Expresie folosita pentru a anunta ca toate instrumentele financiare transferabile dintr-o emisiune au fost distribuite.

Diversificare

(Diversification)

(1) Strategia de a investi direct in instrumente financiare diferite pentru a reduce riscul de companie sau riscul clasei de active; (2) Strategia de a investi intr-un fond al carui portofoliu este alcatuit din instrumente financiare diferite; (3) Investirea in instrumentele financiare ale unei companii ce are detineri in cadrul altor companii; (4) La nivel de corporatie, este strategia de a intra in diverse domenii de activitate, asa cum se intampla in cazul unui conglomerat.

Diversificarea temporala

(Time diversification)

Conceptul de reducere a riscului prin adaugarea unui numar suplimentar de ani la orizontul investitional al unei persoane. Diversificarea temporala este cea mai importanta in cazul investitorilor in actiuni, deoarece piata este foarte volatila pe termen scurt, insa are o puternica tendinta de crestere pe perioade mai lungi.

Dividend

(Dividend)

Acea parte din profitul net al unei companii care este distribuita detinatorilor de actiuni apartinand unei anumite clase. Dividendul poate fi platit in numerar sau sub forma de actiuni. De regula, dividendul este platit in numerar, adica o suma fixa pentru fiecare actiune detinuta. Spre deosebire de dobanda platita pentru un instrument financiar de credit, dividendele trebuie sa fie votate de catre adunarea generala a actionarilor companiei de fiecare data inainte de a fi platite. Dividendele trebuie declarate ca venit in anul in care sunt primite. In Statele Unite, fondurile deschise de investitii platesc dividende, de regula trimestrial, din venitul generat de investitiile facute de catre fond.

Dividend ilegal

(Illegal dividend)

Dividend declarat de catre consiliul de administratie al unei companii, care incalca statutul acesteia sau legile statului respectiv. De exemplu, majoritatea statelor stipuleaza ca dividendele sa fie platite din venitul curent sau din profitul reinvestit, nu din alte surse care pot duce la insolvabilitatea companiei.

Dividend in actiuni

(Stock dividend)

Dividend pe care o companie il plateste sub forma de actiuni si nu sub forma de bani. Actiunile platite ca dividend pot fi actiuni suplimentare ale companiei sau pot fi actiuni ale unei filiale care sunt distribuite actionarilor. De regula, dividendul este exprimat procentual din actiunile detinute de un actionar. De exemplu, in cazul unui dividend in actiuni de 5%, un actionar care detine 100 de actiuni va primi 5 actiuni. Pentru investitori, avantajul unui dividend in actiuni este acela ca actiunile suplimentare nu sunt impozitate decat atunci cand sunt vandute, spre deosebire de un dividend in numerar care trebuie declarat ca venit si impozitat in anul in care este primit.

Dividend interimar

(Interim dividend)

Dividend declarat si platit inainte ca managementul sa cunoasca cu exactitate castigurile anuale ale unei companii si capacitatea acesteia de a plati dividende. De obicei, un dividend interimar este platit in fiecare din primele trei trimestre ale anului fiscal. Aceste plati sunt urmate de plata unui dividend final in momentul in care castigurile pot fi determinate exact.

Dividend omis

(Passed dividend)

Dividend care urma sa fie declarat de catre o companie dar nu a fost aprobat de consiliul de administratie al acesteia. De obicei, dividendele sunt omise atunci cand compania se confrunta cu dificultati financiare, iar consiliul de administratie considera ca este mai important sa conserve numerarul decat sa plateasca dividende actionarilor. Anuntarea unui dividend omis va detemina scaderea valorii de piata a actiunii mai ales daca acest lucru ii ia prin surprindere pe investitori. In cazul majoritatii actiunilor preferentiale, dar nu si in cazul actiunilor comune, dividendele omise se acumuleaza si trebuie platite, in cele din urma, cand compania isi va permite sa o faca.

Dividende din venit

(Income dividends)

In Statele Unite, distribuiri care se fac investitorilor de catre un fond deschis de investitii din dividendele, dobanzile si castigurile de capital pe termen scurt obtinute din instrumentele financiare detinute in portofoliu, dupa scaderea cheltuielilor. Adesea, fondurile de obligatiuni platesc lunar dividende din venit. Fondurile de actiuni fac mai rar distribuiri din venit. Dividendele din venit sunt diferite de distribuirile din castigurile de capital.

Dividende restante

(Dividends in arrears)

Dividende datorate detinatorilor de actiuni preferentiale cumulative, care nu au fost platite si care s-au acumulat.

Doar cifre

(Numbers only)

Raspunsul unui dealer, doar cu cifre, la solicitarea unei cotatii. Dealerul nu este obligat sa si efectueze tranzactia. Vezi Nominal quotation.

Dobanda

(Interest)

Compensatie pentru folosirea banilor imprumutati acordata creditorului de catre un debitor, exprimata, de obicei, ca o rata procentuala anuala.

Dobanda acumulata

(Accrued interest)

In cazul unei tranzactii cu obligatiuni este dobanda care se acumuleaza de la data ultimei plati a dobanzii efectuate de catre emitent detinatorului obligatiunilor si pana la data decontarii. Dobanda acumulata urmeaza a fi incasata de catre cumparator la urmatoarea data de plata a dobanzii, dar i se cuvine de fapt vanzatorului pentru perioada in care el a detinut obligatiunile; de aceea, pe langa pretul de cumparare, cumparatorul mai plateste vanzatorului si aceasta dobanda, in avans. Dobanda acumulata se calculeaza prin inmultirea dobanzii medii zilnice cu numarul de zile care au trecut de la data efectuarii ultimei plati a dobanzii de catre emitent si pana la data tranzactiei.

Dobanda ajustata

(Adjusted interest)

Dobanda recalculata in functie de rata inflatiei.

Dobanda compusa

(Compound interest)

Dobanda castigata din principal si din dobanda capitalizata. Daca cineva depune 100$ intr-un cont la banca, cu o dobanda de 10%, va avea 110$ la sfarstul primului an si 121$ la sfarsitul celui de-al doilea an. Dobanda compusa va fi de 1$, reprezentand dobanda castigata din dobanda de 10$, castigata in primul an. In acest exemplu s-a presupus ca dobanda se compune anual. Ea se mai poate compune zilnic, trimestrial, semestrial. Astfel, Dc = (1+ rd)^n, unde Dc = dobanda capitalizata; rd = rata dobanzii; n = numarul de perioade pentru care se calculeaza dobanda compusa la o unitate valorica.

Dobanda conventionala

(Ordinary interest)

Dobanda calculata folosind un an conventional de 360 de zile si nu unul de 365 de zile care se foloseste la calcularea dobanzii exacte. Vezi Exact interest.

Dobanda curenta cupon

(Current coupon bond)

Obligatiune care plateste o rata a dobanzii foarte apropiata de ratele dobanzii platite de noile emisiuni de obligatiuni avand aceeasi scadenta. De aceea, o astfel de obligatiune se tranzactioneaza pe piata la un pret apropiat de valoarea sa nominala.

Dobanda exacta

(Exact interest)

Dobanda platita de catre o banca sau o alta institutie financiara si calculata folosind un an calendaristic de 365 de zile. Atunci cand se foloseste un an calendaristic de 360 de zile dobanda se numeste dobanda obisnuita (ordinary interest). Diferenta - raportul este de 1,0139 - poate fi semnificativa in cazul in care se calculeaza dobanda zilnica la sumele mari de bani.

Dobanda implicita

(Imputed interest)

In Statele Unite, dobanda care, din anumite motive, se considera a fi platita unui investitor pentru o investitie, chiar daca acesta nu primeste efectiv nici o plata a dobanzii. De exemplu, Internal Revenue Service considera, din perspectiva fiscala, ca acumularea anuala a discontului pentru o obligatiune de corporatie cu cupon zero sau pentru o obligatiune de trezorerie cu cupon zero este o astfel de dobanda, chiar daca investitorul care detine o asemenea obligatiune nu primeste plati ale dobanzii de la emitent.

Dobanda simpla

(Simple interest)

Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati. Dobanda simpla contrasteaza cu dobanda compusa care se aplica la principal, plus dobanda acumulata. De exemplu, un depozit de 100$ la o dobanda simpla de 12%, va genera 12$ pe an (12% din 100$). Acelasi depozit de 100$ la o dobanda de 12%, compusa anual, va genera o dobanda de 12$ doar in primul an. In cel de-al doilea an, dobanda va fi de 12% din principal, plus dobanda acumulata in primul an, adica 13,44$ (12% din 112$).

Document

(Bill)

(1) In general: (a) prescurtare pentru bill of exchange, ordin scris prin care o parte da instructiuni unei alte parti pentru ca aceasta din urma sa plateasca unei terte parti o anumita suma de bani; (b) document ce evidentiaza obligatia de plata a unui debitor catre un creditor; (c) bancnota; (d) bill of sale, document folosit pentru a transfera dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri de la vanzator catre cumparator (ordin de transfer). (2) In investitii: prescurtare de la due bill, document ce evidentiaza o obligatie a unei persoane catre o alta persoana in urma executarii unei tranzactii. In cazul unei tranzactii cu valori mobiliare, el reflecta banii sau valorile mobiliare pe care un broker le datoreaza celuilalt broker. De exemplu, atunci cand o actiune este vanduta ex-dividend, dar dividendul nu a fost inca platit, cumparatorul va semna un astfel de document care atesta faptul ca dividendul apartine vanzatorului.

Document de prezentare

(Disclosure statement)

Document oferit clientilor in care sunt prezentate caracteristicile si riscurile optiunilor listate.

DOT

(Designated Order Turnaround (DOT))

Sistem electronic la New York Stock Exchange care directioneaza ordinele mici direct de la firmele broker/dealer membre ale bursei la postul specialistului din ringul bursei. Deoarece nu mai este nevoie ca brokerii de ring sa faca acest lucru, sistemul mareste viteza de executare a ordinelor si permite cresterea volumului tranzactiilor.

Downtick

(Downtick)

Vanzarea unei actiuni listate, la un pret mai mic decat cel al ultimei tranzactii cu decontare normala. De exemplu, daca o actiune s-a vandut ultima data la 27, urmatoarea tranzactie cu decontare normala la 267/8 se spune ca este un downtick.

Drept de preemptiune

(Preemptive right)

Dreptul unui detinator de actiuni comune, de a cumpara actiuni comune dintr-o emisiune noua la pretul de subscriere, inainte ca emisiunea sa fie vanduta prin oferta publica. Fiecare actionar primeste un numar de „drepturi“ egal cu numarul actiunilor detinute. Deoarece pretul de subscriere este stabilit sub pretul curent al pietei pentru vechile actiuni, „drepturile“ au valoare. Actionarii care nu doresc sa subscrie pentru noile actiuni isi pot vinde „drepturile“ pe piata deschisa, ca orice valoare mobiliara. Ele sunt tranzactionate la aceeasi bursa sau pe aceeasi piata ca si vechile actiuni. O oferta de „drepturi“ dureaza aproximativ o luna. Daca in acest timp „drepturile“ nu sunt exercitate, ele expira si devin fara valoare. Drepturile de preemptiune permit actionarilor sa detina un procent constant din actiunile aflate in circulatie ale firmei, daca ei decid in acest sens.

Drept de retentie deschis

(Open-end lien)

Clauza in contractul unei obli-gatiuni municipale bazate pe venituri care permite unui emitent sa vanda obligatiuni suplimentare care ofera un drept asupra veniturilor gajate, egal cu cel al obligatiunilor emise, daca emitentul indeplineste conditiile necesare pentru obligatiunile suplimentare.

Drept de subscriere

(Subscription right)

Instrument financiar transferabil prin care un detinator de actiuni comune isi poate exercita dreptul de preemptiune - dreptul de a cumpara actiuni comune dintr-o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de subscriere, inainte de oferta publica. Drepturile au valoare de piata si sunt intens tranzactionate. Ele difera de garantii (warrants) prin faptul ca trebuie sa fie exercitate intr-o perioada relativ scurta de timp, circa 30 de zile.

Dreptul de reinvestire

(Reinvestment privilege)

In Statele Unite, dreptul unui investitor intr-un fond deschis de investitii de a reinvesti dividendele in unitati de fond integrale sau in fractiuni de unitati de fond fara a mai trebui sa plateasca un comision la vanzare suplimentar. Vezi Automatic reinvestment.

Dreptul de retentie

(Lien)

Dreptul legal al unui creditor de a vinde activele ipotecate atunci cand debitorul nu poate sau nu vrea sa-si indeplineasca obligatiile prevazute in contractul de imprumut.

Due diligence

(Due diligence )

Consultarea si colaborarea stransa dinte emitentul unui instrument financiar si distribuitorul (underwriter) emisiunii cu asistenta juridica a unui consultant juridic in instrumentul financiar respectiv, pentru ca emitentii si distribuitorii sa se asigure ca toate conditiile legale au fost indeplinite, ca toate informatiile importante cu privire la emisiune au fost incluse in prospectul de oferta publica si ca acesta nu contine afirmatii eronate care ar putea aduce prejudicii financiare viitorilor investitori.

Dumping

(Dumping)

(1) Pe piata actiunilor, oferirea unei cantitati mari de actiuni fara a tine cont de efectul asupra pretului sau asupra pietei in general. (2) In finantele internationale, vanzarea de bunuri peste hotare la un pret mai mic decat nivelul costurilor pentru a scapa de surplusuri sau pentru a castiga o pozitie competitiva fata de firmele straine. Aceasta practica este considerata drept concurenta ilegala si este drastic sanctionata.

Durata

(Duration)

Instrument de masura temporala a expunerii la riscul ratei dobanzii ce ia in calcul platile dobanzii si plata principalului la scadenta, precum si randamentul pana la scadenta calculat in functie de pretul obligatiunii. Durata se calculeaza pentru o obligatiune purtatoare de dobanda sau pentru un portofoliu de instrumente financiare cu venit fix. Duratele fondurilor care au in portofoliu obligatiuni purtatoare de dobanda nu sunt mai mari de 12 sau 13 ani, chiar daca obligatiunile din portofoliu pot avea o scadenta medie de 25 sau 30 de ani. Cu cat este mai mare durata, cu atat este mai mare riscul ratei dobanzii. De exemplu, o obligatiune cu o durata de 5 ani se estimeaza ca va scadea cu 5% daca ratele dobanzii cresc cu un procent. Vezi Interest-rate risk.

Durata de viata a contractului

(Life of contract)

In tranzactiile cu contracte futures si optiuni, perioada de timp cuprinsa intre momentul inceperii tranzactionarii unui anumit contract si momentul incetarii tranzactionarii acelui contract in luna in care contractul ajunge la scadenta.

Durata medie efectiva de viata

(Average effective duration)

La fondurile inchise de investitii este un instrument de masura care arata cum variaza rata profitului unui fond in functie de timp. Cu cat durata de viata a fondului este mai mare, cu atat rata profitului pe care acesta o ofera investitorilor este mai volatila. De exemplu, rata profitului oferita de un fond cu o durata de viata de 10 ani este de doua ori mai volatila decat cea oferita de un fond cu o durata de viata de 5 ani. Durata de viata arata, de asemenea, cum variaza valoarea activului net in functie de variatia in timp a ratei profitului. De exemplu, la un fond cu o durata de viata de 5 ani se asteapta o scadere de 5% a valorii activului net daca rata profitului creste cu 1% si, respectiv, valoarea activului net va creste cu 5% daca rata profitului scade cu 1%. In cazul fondurilor de obligatiuni, metodele matematice utilizate pentru calcularea duratei medii de viata a unui fond au la baza, de regula, analize comparative cu alte fonduri de acelasi tip.

Echivalent contract futures

(Futures contract equivalency)

Pozitie combinata de hedging care este echivalenta cu o pozitie in contracte futures.

Echivalent instrumente financiare

(Futures equivalent)

Termen folosit cu referire la dimensiunea unei pozitii in contracte futures echivalenta cu o pozitie in alte instrumente financiare. Echivalentul in contracte futures al unei pozitii in optiuni este egal cu numarul optiunilor inmultit cu factorul de risc sau factorul delta al zilei precedente. De exemplu, 10 optiuni mult in afara banilor, cu un factor de risc de 0,2 vor avea ca echivalent 2 contracte futures.