Academia româNĂ — filiala cluj-napoca
PROIECT DE CERCETARE VIII/2
Yüklə 324,49 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Titlul
- TRANSILVANIA MEDIEVALĂ ÎNTRE VOIEVODAT ŞI PRINCIPAT
PROIECT DE CERCETARE VIII/2 a) Denumirea: Sociologi şi sociologii actuale: scena conferinţelor ştiinţifice din România. b) Colectiv de cercetare: CS dr. Cristian Pop c) Termen de realizare: 31.12.2017 d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu: În 2015 a apărut un volum coordonat de Cătălin Zamfir şi Iancu Filipescu intitulat Sociologie Românească: 1900-2010. O istore socială. După cum declară unul dintre autori „Cartea nu este o istorie a teoriilor din sociologia românească, ci o analiză sociologică a istoriei sociale a sociologiei româneşti. Este prezentată o imagine mai consistentă a sociologiei româneşti din 1900 până în prezent. Atenţia se concentrează pe istoria recentă: perioada comunistă şi tranziţia” (Zamfir, 2015). Proiectul pe care îl propun este o continuare şi o completare a discuţiei din volumul acesta, dar pe alte unităţi de analiză. Este o continuare, deoarece perioada pe care o am în vedere începe din 2010, momentul primei conferinţe internaţionale organizată de nou-fondata Societatea Sociologilor din România (SSR). Pe lângă această dimensiune obiectivă, dimensiunea subiectivă a alegerii lui 2010 este dată şi de faptul că atunci am participat (cu o comunicare şi ca parte din echipa organizatoare) la prima mea conferinţă în calitate de doctorand. Este şi o completare a studiului propus de Zamfir şi Iancu, deoarece are în vedere analiza câmpului dintr-o perspectivă inedită a tematicilor propuse şi a participanţilor la conferinţele ştiinţifice de profil organizate în România. Deşi are şi o componentă temporală scurtă (mai puţin de o decadă), proiectul nu se vrea o istorie a sociologiei româneşti, ci o discuţie despre câmpul sociologic românesc actual. e) Scopul proiectului: Am în vedere o radiografiere a câmpului sociologic românesc actual. Voi analiza conferinţele sociologice (naţionale şi internaţionale) organizate de cele două mari asociaţii profesionale de specialitate din România: Societatea Sociologilor din România (SSR) şi Asociaţia Sociologilor din România (ARS) şi Societatea de Antropologie Socială şi Culturală din România (SASC) începând cu 2010. O serie de obiective îmi ghidează demersul analitic. În acest sens, sunt interesat să aflu care sunt tematicile propuse şi cum evoluează în timp, cum sunt reprezentate instituţiile de învăţământ şi cercetare (dar nu numai) în aceste conferinţe, cine sunt sociologii care merg cel mai des la astfel de conferinţe şi din ce motive. Mai mult, o analiză a tematicilor propuse la conferinţele din România, comparativ cu tematicile avute în vedere la conferinţele organizate de asociaţiile profesionale internaţionale va releva gradul de conectare a comunităţii româneşti la cea internaţională. Totodată, voi urmări în ce măsură conferinţele, temele şi lucrările propuse fac referire la realităţile cotidiene a României şi cum sunt conectate la diversele evenimente care au loc în societate. În acest scop am construit o bază de date actualizată care conţine toate conferinţele relevante care au avut între 2010 şi 2016 şi am realizat o serie de analize preliminarii. f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:
g) Valorificarea rezultatelor în 2017:
h) Bugetul solicitat pentru anul 2017:
Coordonator, CS dr. Cristian Pop PROIECT DE CERCETARE VIII/3 a) Denumire: Evoluţia mişcărilor sociale în contextul noilor tehnologii comunicaţionale b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Corina Benea c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017 d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Teoretizarea mişcărilor sociale este o prezenţă constantă care a însoţit evoluţia sociologiei încă de la începuturi, părinţii ei fondatori – precum Durkheim, Weber, Marx – acordându-i o atenţie deosebită. Apoi, începând din primele decenii ale secolului XX până în anii `60 s-a dezvoltat în SUA cercetarea mişcărilor sociale prin contribuţiile Şcolii de la Chicago, a sociologiei politice şi a teoriilor comportamentului colectiv ilustrate prin modelul deprivării relative şi cel al tensiunii sociale. Contribuţiile ulterioare ale cercetătorilor în domeniul mişcărilor sociale au avut drept rezultat constituirea unui domeniu matur de cercetare în sociologie, care s-a coagulat în principal în jurul câtorva mari paradigme: teoria mobilizării resurselor (Charles Tilly), teoria oportunităţilor/proceselor politice (P. Eisinger), teoria încadrării („framing theory” – D.A. Snow, R.D. Bendord), teoria opţiunii raţionale (Karl Dieter Opp) şi teoria noilor mişcări sociale (Alain Touraine, Claus Offe, Ronald Inglehard) pentru ca dezvoltările recente în teoretizarea mişcărilor sociale să includă curentul cotiturii culturale („cultural turn” – Alberto Melucci) şi pe cel al politicilor litigioase („contentious politics”, Sidney Tarrow). Teoreticienii contemporani sunt consensuali în general în privinţa existenţei unei evoluţii în ceea ce priveşte structura, actorii, caracteristicile şi obiectivele mişcărilor sociale, care se consideră că merge mână în mână cu evoluţia societăţilor spre era postindustrială (de exemplu: recrutarea actorilor cu precădere nu din rândul claselor defavorizate, ci din rândul noii clasei de mijloc şi a grupurilor periferice, promovarea cu precădere nu a valorilor economice, ci a celor de tip postmaterialist etc. In schimb, o problemă mult mai puţin studiată şi în privinţa rezolvării căreia cercetătorii sunt mult mai puţin consensuali este cea a impactului pe care îl au noile tehnologii electronice, comunicaţionale şi dezvoltarea explozivă a acestora asupra evoluţiei mişcărilor sociale şi a societăţilor în general. Abia de foarte curând, impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor mişcărilor sociale –exemplificate prin mişcări apărute în diverse puncte ale Planetei („Primăvara Arabă”, ”Occupy Wall Street”, ”Indignados” de la Puerta del Sol, „Euromaidan” etc.) cât şi în România („Salvaţi Roşia Montană”, mişcarea împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, mişcarea „Colectiv”) – a devenit vizibil, constituindu-se în temă de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Dacă în 2007 Margolis susţinea că internetul nu schimbă nimic în ceea ce priveşte mişcările de protest şi caracteristicile participării politice, studii recente, axate pe unele dintre aceste mişcări, au reuşit să desluşească anumite diferenţe specifice. Nu s-a conturat încă o teorie cuprinzătoare care să evidenţieze o tipologie evolutivă a mişcărilor sociale şi care să ţină seama de contextul noilor tehnologii comunicaţionale, de noile mecanisme de decantare a valorilor, de coagulare a obiectivelor şi de mobilizare în cadrul reţelelor sociale bazate pe tehnologia electronică, după cum nu există încă o viziune clară în sânul comunităţii ştiinţifice privitoare la efectele posibile asupra evoluţiei societăţii în ansamblu. e) Scopul proiectului: Construcţia conceptuală şi fundamentarea teoretică a unei tipologii evolutive cuprinzătoare a mişcărilor sociale care să ţină seama de impactul noilor tehnologii comunicaţionale asupra caracteristicilor lor. Elucidarea mecanismelor prin care aspecte ale relaţiilor sociale precum şi ale culturii fac ca societăţile să se diferenţieze din punctul de vedere al direcţiei lor de evoluţie şi al rolului mişcărilor sociale în această privinţă. Analiză secundară, analiză de documente, cercetare empirică (chestionare, interviuri, grupuri de intervenţie sociologică) f) Rezultate scontate în 2017:
g) Valorificarea rezultatelor în 2017:
h) Buget solicitat pentru 2017:
Coordonator, CS III dr. Corina Benea PROIECT DE CERCETARE VIII/4 a) Denumire: Reglementarea relaţiei „emiţător – receptor – canale de comunicare – mesaj difuzat” din perspectiva dreptului de proprietate intelectuală b) Responsabil de proiect: CS drd. Narcisa Cozea c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017 d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Comunicarea reprezintă un proces esenţial de menţinere a legăturilor interumane, care stă la baza organizării sociale. Majoritatea vorbitorilor percep cuvântul comunicare ca pe un schimb de mesaje, fapte, idei, impresii, între două sau mai multe persoane. Conceptului de comunicare nu i s-a stabilit încă o definiţie unică, încercarea de a găsi o definiţie universal valabilă fiind aproape imposibilă. În foarte multe situaţii, procesul comunicării este confundat cu stabilirea transferului de informaţie. Pe parcursul existenţei sale, omul a căutat noi soluţii pentru a-şi face viaţa mai uşoară, a-şi procura şi prepara mai lesne hrana, a-şi confecţiona şi apăra bunurile dobândite. Astfel a apărut spiritul de proprietate asupra avutului personal. De la protecţia bunurilor până la protecţia creaţiei minţii omeneşti a fost doar un pas. În România, prima lege în domeniul proprietăţii intelectuale a apărut în 1879, printr-o hotărâre a Parlamentului, care se referea la Legea Mărcilor de Fabrică şi de Comerţ. Tot atunci s-a pus problema adoptării unei legi a Brevetelor de Invenţie, care a apărut abia în 17 ianuarie 1906, eforturi făcându-se încă din 1880. Cu această ocazie, s-a înfiinţat şi Oficiul de Brevete, care este în prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – OSIM. Proprietatea intelectuală se referă la creaţii ale minţii: invenţii, opere literare şi artistice şi simboluri, nume şi imagini utilizate în comerţ. Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi de proprietate, ca toate celelalte – ele permit creatorului sau proprietarului să beneficieze de pe urma muncii sau a investiţiei sale. e) Scopul proiectului: Există mai multe motive care fac ca protecţia proprietăţii să fie imperios necesară. În primul rând, progresul şi prosperitatea umanităţii depind de creativitatea ei în domeniile tehnic şi cultural; în al doilea rând, protecţia juridică a creaţiilor noi încurajează investiţiile şi conduc la alte inovaţii; în al treilea rând, promovarea şi protecţia proprietăţii intelectuale stimulează creşterea economică, duc la crearea de noi locuri de muncă şi noi ramuri de activitate şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Un sistem de proprietate intelectuală eficient şi echitabil poate fi de ajutor tuturor ţărilor în exploatarea potenţialului de proprietate intelectuală, care este un instrument puternic de dezvoltare economică şi de progres social şi cultural. f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:
g) Valorificarea rezultatelor:
h) Bugetul solicitat pentru anul 2017:
Coordonator, CS drd. Narcisa Cozea PROIECT DE CERCETARE VIII/5 a) Denumirea: Învăţământul clujean preuniversitar în limba maghiară: experienţe, istorii şi reprezentări b) Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán. c) Termen de realizare: 31 decembrie 2017. d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proiectul de cercetare propus valorifică experienţa anilor anteriori de studiu şi cercetare privind formarea şi activitatea unor cadre instituţionale de educaţie şi cercetare socială transilvănene, un proiect de doctorat pe tema evoluţiei învăţământului maghiar din România, între 1948-2011. Această experienţă teoretică şi empirică a fost materializată în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice, respectiv în studii publicate în reviste de profil: Privat vs. public. Negocierea normei sociale, în Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, vol. 11, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2003, p. 180-186; A. Negru, A., E. Pop, Z. Salánki, Fl. Stăvărache, S.-G. Totelecan, Sociologia clujeană interbelică. Repere teoretice şi empirice, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2002; Asociaţia Tinerii Ardeleni în Dicţionar de Sociologie Rurală, coord. Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Gh. Şişeşten, Bucureşti, Edit. Mica Valahie, 2005, p. 168-169; Învăţământul în limba maghiară din România, 1948-2011. Între multiculturalism şi autosuficienţă, comunicare la „Conferinţa Naţională a Societăţii Sociologilor din România şi Colocviul Internaţional de Ştiinţe Sociale şi ale Comunicării ACUM 2015”, Braşov. Studiul şi cercetarea acestei teme reflectă o perspectivă de critică socio-politică, cu accent pe problemele şi clivajele dintre dezideratele etniei maghiare şi politicile educaţionale statale. Aceasta este tributară, pe de o parte, discursului politic şi istoriografic, de după 1971, cunoscută ca şi perioada naţional-comunismului iar, pe de altă parte, unui recul, de după 1989, a minorităţii maghiare din România, în încercările de recuperare istoriografică şi de reafirmare ca identitate culturală şi actor politic. Procesul de recuperare instituţional-funcţională şi reformare a învăţământului în limba maghiară, iniţiat odată cu Revoluţia din decembrie 1989, continuă şi în zilele noastre, atât prin eforturile de adaptare la cerinţele propriului destinatar, cât şi, în consens cu sistemul educaţional naţional, prin adaptarea la cerinţele unui sistem modern centrat pe elev, educaţie integrată şi incluzivă. În cele din urmă, s-a ajuns la un sistem educaţional segmentat după criteriul etnic, care, aşa cum afirmă şi Brubaker et al. (2010), contribuie la reproducerea unei societăţi segmentate, în care mesajul curricular şi mediul lingvistic al şcolii pot funcţiona ca baricade împotriva „statului naţionalizator” sau ca mijloace ale socializării naţionale/naţionaliste minoritare. Însă, pe fondul unei realităţi din ce în ce mai conectate la societatea globală, o asemenea funcţie dobândeşte un caracter simbolic. În acest sens, instituţia şcolară, cu structura şi curicula specifică, devine un mediu dar şi un vehicul al recontextualizării şi resemnificării sociabilităţii. Această resemnificare poate fi interpretată pe trei paliere ale realităţii sociale plurietnice. Retorica istorică este inerentă nivelului identitar grupal. Fiind structurată social şi dependentă de evoluţia socio-temporală (istorică), ea este mai puţin susceptibilă de reinterpretare. Reprezentările alterităţii interetnice îşi alimentează sursa din relaţionarea interpersonală, motiv pentru care sunt mai maleabile faţă de contextele sociabilității. La nivelul identificării personale, conştientizarea liniilor de demarcaţie este difuză, acestea reconstruindu-se treptat. dar punctual în baza experienţelor cotidiene. e) Scopul proiectului: În cadrul acestui proiect ne propunem construirea unui cadru teoretic pentru delimitarea şi definirea nivelurilor de interpretare a sociabilității în raport cu sfera sistemului educaţional. Un scop subsidiar rezidă în descrierea contextelor educaţionale favorabile conştientizării realităţii plurietnice. f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:
g) Valorificarea rezultatelor în 2017:
h) Bugetul solicitat pentru anul 2017:
Coordonator, CS III drd. Salánki Zoltán PROGRAMUL DE CERCETARE IX a) Denumirea: Valorificarea gândirii sociologice şi filosofice din Transilvania b): Colectivul de cercetare: CS I dr. Ionuţ-Constantin ISAC (coordonator), CS II dr. Codruţa Liana Cuceu. c) Termen de realizare: 2009–2019. d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Este în creştere constantă, ca urmare a publicării de ediţii critice din manuscrise ale unor renumiţi profesori şi cercetători din Transilvania (de ex: George Em. Marica, Curs de sociologie rurală, Satul ca structură psihică şi socială; „Societatea de Mâine”, indice bibliografic adnotat; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne; Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel; reeditarea monografiei Aristotel).
Restituirea unor manuscrise inedite prin publicare şi reeditarea unor lucrări meritorii semnate de Eugeniu Sperantia, George Em. Marica, Virgil Bărbat, Dumitru Isac ş.a.; realizarea (atunci când există posibilitatea) a unor monografii, însoţite de articole şi studii publicate în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale. f) Rezultate scontate: Investigarea unor texte reprezentative pentru gândirea sociologică şi filosofică din Transilvania, acoperind o bună parte din aria tematică a realizărilor sale notabile; iniţierea unei serii de volume care să evidenţieze evoluţia şi mutaţiile coordonatelor acestei gândiri ştiinţifice şi filosofice, concomitent cu deschiderea treptată a culturii româneşti spre paradigmele şi teoriile majore existente pe plan european şi universal. g) Modul de valorificare a rezultatelor: Prin publicarea periodică (cel mult o dată la doi ani) a unui volum din autorii anterior numiţi (alcătuit din manuscrise de carte, studii şi articole reprezentative), elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale oferite spre publicare unor reviste de specialitate şi de cultură, din ţară şi străinătate, în versiune clasică şi electronică, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate. h) Proiecte propuse în acest program:
Coordonator, CS I dr. Ionuţ-Constantin Isac Proiectul de cercetare: IX/1 a) Denumirea: Editarea manuscriselor filosofice fragmentare inedite ale lui Dumitru Isac (însemnări, schiţe, note de curs etc.) b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ-Constantin c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019 d) Stadiul actual al cunoştinţelor: pe linia valorificării manuscriselor lui D. Isac s-au editat anterior Cunoaştere şi transcendenţă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003; Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2006; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2007; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, 2 volume, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006, 2008; monografia Aristotel, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009; Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2013 ş.a. e) Scopul proiectului: editarea manuscriselor filosofice fragmentare inedite ale lui Dumitru Isac (însemnări, schiţe, note de curs etc.), în scopul punerii acestora în circulaţie atât în comunitatea academică cât şi în rândurile publicului larg, interesat de subiect f) Material şi metode de lucru: tehnoredactarea computerizată a textelor originale şi pregătirea pentru tipar.
h) Modul de valorificare a rezultatelor: pregătirea pentru tipar a circa 100 pagini din textele avute în vedere i) Colaborări în ţară: nu j) Colaborări în străinătate: nu k) Bugetul solicitat pentru anul 2017: - un salariu pentru CS I (normă întreagă) – postul există; l) Alte subvenţii de cercetare: nu
b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Codruţa Cuceu c) Termen de realizare: 2017 - 31 decembrie 2019 d) Stadiul actual al cunoştinţelor: În urma sistematizării operei lui Eugeniu Sperantia după criteriul principalelor sale preocupări intelectuale, reiese că, între scrierile gânditorului transilvănean, lucrările ce se pot înscrie cu uşurinţă în domeniul filosofiei dreptului necesită un loc fundamental în orice proiect exhaustiv de reeditare critică. Tocmai de aceea, reeditarea unui prim volum din seria lucrărilor de filosofia dreptului ale lui Eugeniu Speranția: Lecţiuni de enciclopedie juridică: cu o introducere istorică în filosofia dreptului, apărută la Cluj, la editura Tipografia „Cartea Românească” în anul 1936 (264 p) se cere a fi continuată printr-un proiect mai amplu şi de mai lungă durată. e) Scopul proiectului: Sistematizarea lucrărilor ce reflectă preocupări în domeniul filosofiei dreptului din opera lui Eugeniu Sperantia şi reunirea acestora sub forma câtorva volume critice. Lucrările ce urmează a fi reeditate în cadrul acestui proiect sunt următoarele: Curs de filosofia dreptului, Partea I, apărut la Oradea, în anul 1932; Curs de filosofia dreptului şi sociologie, vol. I – II, apărut la Cluj, între 1936 – 1938; Principii fundamentale de filosofie juridică (cu un rezumat în limba franceză), apărută la Cluj în 1936; Principiul raţiunii suficiente în logica juridică, apărut la Bucureşti, în 1940 (extras din „Revista de Filosofie”, vol. XXV, nr. 2/1940) Vieaţă, spirit, drept şi stat, apărut la Cluj, în 1938 (extras din revista „Gând românesc”, nr. 3-4/1938); Vocaţia de jurist, apărut la Sibiu în 1942 (extras din revista „Notariatul Public”, anul V, nr. 5); Pe lângă aceste lucrări redactate în limba română, mai există două lucrări ce pot fi circumscrise domeniului filosofiei dreptului, care au fost elaborate și publicate de Eugeniu Sperantia în limba franceză: Une définition du droit (Analyse philosophique), Cluj, 1939, (extras din „Analele Facultăţii de Drept din Cluj”, fascicula 11, Tomul I), și Droit laïque, droit transcendant et obligativité, Cluj, 1942 (în „Analele Facultăţii de Drept din Cluj”, fascicula 4, tomul III). Traducerea acestor studii constituie etapa principală demersul integrării acestor lucrări în una din edițiile critice ale lucrărilor de filosofia dreptului ale gânditorului transilvănean. f) Rezultate scontate în 2017: Transcrierea, corectarea şi pregătirea pentru tipar a unei ediţii critice formate din lucrările intitulate : Curs de filosofia dreptului, Partea I, apărut la Oradea, în anul 1932; Curs de filosofia dreptului şi sociologie, vol. I – II, apărut la Cluj, între 1936 – 1938; g) Valorificarea rezultatelor 2017: Pregătirea pentru tipar a circa 100 pagini din textele de filosofia dreptului ale lui Eugeniu Sperantia. h) Colaborări în ţară: nu i) Bugetul solicitat pentru anul 2017 j) Alte subvenţii de cercetare: nu Coordonator, CS II dr. Codruţa Cuceu PROGRAM DE CERCETARE X a) Denumire: DIMENSIUNI VALORICE ALE OMULUI CONTEMPORAN b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ Isac (coordonator), CS I dr. Virgil Ciomoş, CS II Dr. Codruţa-Liana Cuceu, CS III Dr. Florenţa Lozinsky c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019 d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: – relativ avansat pe anumite planuri (estetică, teoria artei, antropologie, studii culturale ş.a.), însă insuficient în ce priveşte reinterpretările conexiunilor şi interferenţelor disciplinare din perspectiva pe care o asumă membrii colectivului de cercetare; e) Scopul programului: – explorarea teoretico-metodologică interdisciplinară a conexiunilor ideatice dintre filosofia teoretică social-politică, fenomenologie, psihanaliză şi metafilosofie privind elemente valorice ale personalităţii omului contemporan şi texturii sociale pe care o alcătuieşte împreună cu semenii săi; publicarea unor articole şi studii relevante în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale; f) Rezultate scontate: – valorificarea unor filoane inter şi trans-disciplinare ale gândirii axiologice autohtone şi universale, realizarea unor reinterpretări ale conceptelor supuse discuţiei (bunăstare, proprietate, ideaţie şi creaţie filosofică), în contextul dezbaterilor tematice existente pe plan naţional şi universal g) Modul de valorificare a rezultatelor cercetării: – elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale (posibil şi multi-autor) referitoare la aspecte ale temei programului, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate i) Proiecte de cercetare propuse în acest program: – CS II Dr. Codruţa-Liana Cuceu, Condiţionare sau independenţă? bunăstarea şi conceptele fundamentale ale teoriei moral-politice contemporane (2017-2019); – CS III Dr. Florenţa Lozinsky, O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural (2016-2019); – CS I Dr. Ionuţ Isac, Interpretări contemporane în spaţiul filosofic românesc; Metafizica (2017-2019); – Prof.univ. dr. CS I Virgil Ciomoş, Juisare şi corp propriu. O perspectivă fenomenologică şi psihanalitică asupra proprietăţii şi bunăstării (2016-2019) Coordonator, CS I Dr. Ionuţ Isac
f) Valorificarea rezultatelor în 2017:
g) Colaborări în ţară: nu h) Bugetul solicitat pentru anul 2017: - un salariu pentru C.S. II normă întreagă i) Alte subvenţii de cercetare: nu Coordonator, C.S.II dr. Codruţa Cuceu PROIECT DE CERCETARE X/2 a) Denumire: O perspectivă contemporană „valorică” asupra proprietăţii funciare din spaţiul rural b) Colectiv de cercetare: CS III dr. Florenţa Lozinsky c) Termen de realizare: 1 ian 2016 – 31 dec. 2019. d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Cercetătorul valorifică experienţa anilor anteriori de cercetare în domeniu, precum şi rezultatele anchetelor de teren desfăşurate în cadrul proiectelor anterioare. Experienţa teoretică şi empirică a fost materializată de către cercetător în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, respectiv în studii publicate în reviste de profil. Exemplificăm activitatea desfăşurată prin câteva studii publicate în volume colective sau reviste de specialitate: O abordare teoretică a noţiunii de produs local, Gospodăria rurală: individualitate şi individualizare, Comercializarea tradiţionalului în „târgul de ţară”, Configuraţii mentalitare în două comunităţi din Câmpia Transilvaniei, Reprezentări ale schimbării sociale în mentalitatea ruralilor, Schimbări şi tendinţe în satul românesc contemporan, Realităţi, dileme şi proiecte în comunitatea montană Râşca, Estetica produselor locale. Reflecţii despre o filosofie a succesului de piaţă. e) Scopul proiectului: Satul românesc contemporan este un spaţiu al schimbării, al căutării şi experimentării diferitelor modele de viaţă, în care sociologii descoperă cât de ofertant este acesta din punct de vedere al investigării realităţilor sociale. Interesul nostru se focusează pe conturarea semnificaţiilor actuale ale spaţiului rural aşa cum sunt reflectate în presa locală şi naţională, în literatura de specialitate, precum şi în reprezentările actorilor sociali din spaţiul rural. Ne propunem să realizăm o analiză a sensurilor „valorice” (istorice, economice, sentimentale) ale proprietăţii funciare din spaţiul rural contemporan. Prin acest proiect vom urmări să identificăm dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural, care predomină în societatea românească la ora actuală, privită în contextul mai larg al mecanismelor mentalitare şi comportamentale ale indivizilor. f) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017:
g) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică, 2) analiză de documente, 3) interviuri. h) Rezultate scontate în 2017: 1) participarea la manifestări ştiinţifice de specialitate; 2) elaborarea, redactarea şi publicarea de studii/articole a căror tematică vizează: dimensiunea „valorică” a proprietăţii funciare din spaţiul rural (aproximativ 30 pagini). i) Valorificarea rezultatelor în 2017: 1) elaborare a două studii în vederea publicării; 2) susţinerea a două comunicări la manifestări ştiinţifice de specialitate. j) Colaborări în ţară: nu. l) Buget solicitat pentru 2017:
Coordonator, CS III dr. Florenţa Lozinsky PROIECT DE CERCETARE X/3 a) Denumire: Interpretări contemporane în spaţiul filosofic românesc. Metafizica (2017-2019) b) Colectiv de cercetare: CS I Dr. Ionuţ Isac c) Termen de realizare: 31 decembrie 2019 d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: – mediu spre avansat din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice „standard” (de sorginte husserliană); incipient din punctul de vedere al hermeneuticii fenomenologice „non-standard” (inspirată de opera fenomenologului contemporan Marc Richir) f) Scopul proiectului: – explorări ale dimensiunilor valorice conţinute în idei şi creaţii filosofice româneşti contemporane, prin prisma analizei comparative inspirate de paradigmele fenomenologice de tip Husserl şi Richir, în conexiune cu psihanaliza g) Obiective subordonate scopului, care urmează a fi realizate în anul 2017: – regândirea prin analiză a unor interpretări acordate metafizicii lui Lucian Blaga; h) Valorificarea rezultatelor: – elaborarea unor studii individuale (posibil şi multi-autor), de cca. 20-30 p. referitoare la tema proiectului, care vor fi ofertate spre publicare unor reviste de specialitate din ţară sau/ şi străinătate, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate i) Buget solicitat pentru 2017: – salariu pentru un post de CS I Coordonator, CS I Dr. Ionuţ Isac
b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Virgil Ciomoş (1/2 normă) c) Termen de realizare: 2017 - 31 decembrie 2019; d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări bibliografice prealabile în domeniul temei, conferinţe, colocvii seminarii, cursuri, publicaţii în acelaşi domeniu sau în domenii conexe ; e) Scopul proiectului: analiza critică şi comparată a conceptelor de juisare şi de corp propriu, aşa cum sunt ele dezvoltate în cadrul fenomenologiei contemporane, în special cea a lui Marc Richir, precum şi în cadrul psihanalizei contemporane, cu specială referire la cea a lui Jacques Lacan, pentru clarificarea unor noţiuni cu valenţe juridice, psihologice şi sociologice precum cele de proprietate şi de bunăstare ; f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică, stagii de documentare şi cercetare în străinătate, analiză şi interpretare de text, sinteză critică a unor concepţii esenţiale în domeniu, redactare de lucrări dedicate temei ; g) Rezultate scontate: o perspectivă comparativă nouă asupra conceptelor mai sus amintite, stabilirea unor colaborări cu cercetători români şi străini specializaţi în aceste domenii ; h) Valorificarea rezultatelor: susţinerea în anul 2017 a 4 conferinţe şi a 2 seminarii naţionale pe această temă, redactarea unei lucrări de plan de 40 de pagini, publicarea rezultatelor cercetării în cărţi şi reviste recunoscute naţional şi internaţional, sub forma a 2 studii ; i) Colaborări în ţară: UBB Cluj, Universitatea din Bucureşti, Centrul „Mara” din Timişoara ; j) Colaborări în străinătate: Universitatea Paris I, Ecole de Psychanalyse des Forums du Champ Lacanien, Paris ; k) Bugetul solicitat pentru anul 2017: un salariu de CS I (jumătate de normă) pe perioada amintită ; l) Alte subvenţii de cercetare : nu. Coordonator, CS I dr. Virgil Ciomoş Programul de cercetare XI a) Denumirea: Elite politice şi culturale în România interbelică (2016-2018). b) Colectiv de cercetare: CS III dr. habil. Mihaela Gligor c) Termen de realizare: 1 ian. 2016–31 dec. 2018 d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Tematica a fost abordată punctual, mai ales cu privire la elitele culturale (Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Constantin Noica etc), însă anumite personalităţi au fost lăsate în afară sau analizate doar fragmentar (Theodor Lavi, Horia Carp etc.). Tocmai de aceea, prezentul program are în vedere înţelegerea şi recuperarea felului în care, în perioada interbelică şi imediat după aceasta, (în special) intelectualii români de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări, încă necunoscute în România. De asemenea, se va avea în vedere modul de interacţiune a elitelor politice şi culturale în România interbelică. e) Scopul programului: Prezentul program va oferi o perspectivă nouă şi, pe cât posibil, inedită asupra elitelor culturale şi politice din România interbelică şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric al acelora care au ales - voluntar sau nu - spaţiul exilului. Într-o primă fază, dorim recuperarea şi valorificarea scrierilor lui Horia Carp, personalitate importantă, atât la nivel cultural, cât şi politic. Se doreşte participarea la şi organizarea unor manifestări ştiinţifice; publicarea unor materiale în revistele de specialitate şi în cele culturale; dezbateri; editarea unor volume de corespondenţă sau de documente. f) Rezultatele scontate: Relansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă; recuperarea unor manuscrise şi publicarea lor, organizarea unor manifestări ştiinţifice. g) Modul de valorificare a rezultatelor: Prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice (mese rotunde, seminarii, conferinţe), articole, studii, evenimente culturale şi ştiinţifice, participări la sesiuni ştiinţifice de specialitate, invitarea unor specialişti în domeniu etc. i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem. j) Proiecte propuse în acest program: XI/1 Biografii istorice, culturale şi filosofice interbelice (2017-2018) Coordonator, CS III dr. habil. Mihaela Gligor Proiect de cercetare XI/1 a) Denumirea: Biografii istorice, culturale şi filosofice interbelice b) Colectivul de cercetare: CS III dr. habil. Mihaela Gligor c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2018. d) Stadiul actual al cunoştinţelor: tema a mai fost studiată, însă cercetarea de faţă aduce o interpretare nouă şi atent documentată. Proiectul are în vedere, în special, recuperarea şi înţelegerea modului în care, în perioada interbelică şi imediat după aceasta, mai mulţi intelectuali români de origine evreiască au emigrat în Israel şi au dus cu ei importante lucrări şi documente, necunoscute încă în România. e) Scopul proiectului: Prezentul proiect va oferi o perspectivă nouă şi inedită asupra mişcării culturale a evreilor din România şi a acţiunilor de redefinire a trecutului istoric a acestora în spaţiul exilului, impus sau ales. Proiectul are în vedere recuperarea şi valorificarea celor mai importante scrieri ale intelectualilor români de origine evreiască şi readucerea biografiilor acestora în discuţie, cu accente atât pe componenta culturală a perioadei interbelice, cât şi pe implicarea politică a celor mai importanţi membri ai comunităţii evreieşti. f) Rezultatele scontate: lansarea dezbaterilor de specialitate pe această temă. g) Valorificarea rezultatelor în 2017: prezentări în cadrul unor manifestări ştiinţifice, între care o comunicare la Department of History, Tel Aviv University în colaborare cu A.M.I.R. (asociaţia evreilor originari din România); elaborarea şi publicarea a două articole. h) Colaborări în ţară: nu. i) Colaborări în străinătate: dr. Miriam Caloianu, Hebrew University of Jerusalem şi dr. Raphael Vago, Tel Aviv University. j) Bugetul solicitat pentru anii 2017: un salariu pentru CS III (normă întreagă); k) Alte subvenţii de cercetare: –
CS III dr. habil. Mihaela Gligor DIRECTOR Prof.univ.dr. Nicolae EDROIU S I N T E Z A PROGRAMELOR DE CERCETARE ALE INSTITUTULUI DE ISTORIE “GEORGE BARIŢIU” PE ANUL 2017
D I R E C T O R Prof. dr. Nicolae EDROIU * Yüklə 324,49 Kb. Dostları ilə paylaş:
|