Academia Românǎ – Filiala Iaşi


Coordonatori: Dr. Adriana Borosanu, CS III



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə10/11
tarix02.08.2018
ölçüsü0,62 Mb.
#65914
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Coordonatori:

Dr. Adriana Borosanu, CS III

Dr. Cristina Glavce, CS I



Colectiv de cercetare:

  1. Prof. Univ. Dr. Alexandru T. Ispas, Director IAFR, Catedra de Anatomie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti

  2. Dr. Emilia Elena Iancu, Director al Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti

  3. Dr. David-Rus Richard, cercetător ştiinţific gradul III

  4. Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii

  5. Iuliana Constantin, asistent cercetare, studii medii


Colaboratori externi:

  1. Laboratorul de Eco-Antropologie și Etnobiologie, CNRS Paris, Franţa;

  2. Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti;

  3. Şcoli generale şi licee;

  4. Iusein Ervin, drd. în cadrul IAFR;

  5. Nicoleta Șoldan drd. în cadrul IAFR;

  6. Alina-Gabriela Ioniță sociolog la Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti.


Obiectivele proiectului:

  1. identificarea unor factori ce contribuie la transformarea stilului de viață, în contextul migrației;

  2. identificarea nevoilor bio-psihice specifice etapelor de dezvoltare ontogenetice, îndeosebi adolescenței – o perspectivă antropologică;

  3. identificarea unor caracteristici bio-culturale,vectori în transformarea stilului de viață a adolescenților;

  4. identificarea modalităților de influențare a vectorilor de transformare a stilului de viață a adolescenților;

  5. identificarea unortendințe care favorizează un stil de viață sănătos;

  6. evidențierea unor comportamente de risc pentru sănătatea fizică și mentală a adolescenților, în contextul actual;

  7. clarificări conceptuale în problema educației -achiziționarea de cunoștințe versus formarea de competențe interculturale

  8. configurarea unui mediu de informare și învățare pentru generarea de competențe formative la adolescenți – în context de multiculturalitate


Scopul proiectului:

  • constituirea unei baze de date cu informații relevante antropologic, privind stilul de viață al adolescenților cu părinți migranți/nemigranți la muncă în străinătate;

  • elaborarea de lucrăr ştiinţifice;

  • elaborarea unui program informativ-formativ în scop educațional, privind un stil de viață sănătos al adolescenților.


Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Migrația, implicit și migrația de muncă, este un fenomen antropologic. În condițiile globalizante actuale aceasta se prezintă sub forme noi grațiecreșterii mobilității teritoriale, extinderii accesului la informație, diversificării modurilor de comunicare, ștergerii unor limite și diferențe interculturale.În acest context, diversitatea și ritmul rapid al schimbărilor provoacă capacitatea de adaptare la noile realități și generează noi forme de evoluție a stilului de viață. Adolescenții reprezintă generația ce va fi investită să managerieze consecințele acestor schimbări, astfel încât se impunecrearea de capacități și competențe adecvate.

Deși migrația de muncă este motivată îndeosebi financiar, experiența multiculturalității este mult mai complexă fiind filtrată de acordări biologice și culturale ce auamprentamediului de origine.

Astfel, somnul, atât cantitativ, calitativ cât și alternanța (ritmul) veghe-somn, constituie un element cheie în menținerea sănătății fizice și mentale. Deprivarea sau calitatea lui slabă poate să producă rapid întâi deteriorări funcționale, apoi deteriorări organice sau chiar moarte. Tiparele de somn achiziționate în copilărie și adolescență au consecințe în viața adultă, influențând capacitatea de adaptare bio-culturală, imunitatea, capacitatea reproductivă. Costurile economice pot fi și ele considerabile, prin efect direct asupra sănătății, dar și indirect prin scăderea randamentului global în activitate (ICSD-R, 2001)

Alt element de interes este alimentația și implicit sursele de aprovizionare care oferă elemente de bază pentru procesele metabolice (atât în starea de veghe cât și în cea de somn). Sănătatea este influențată în mod directși prin raportul în care se găsesc elementele componente. Deși proporțiile elementelor de bază pot fi similare, există diferențe culturale în alimentație care influențează starea de sănătate, Specificitatea teritorială, conferă un anumit profil microbiomului uman, rezultat în urma unui proces evolutiv de adaptare la un mediu bio-cultural (De Filippo și colab., 2010,).Obținerea din alimente a nutrienților și a altor elemente necesare proceselor metabolice (ex. metabolism energetic,  răspuns imunitar) este realizată prinprogamarea genetică umană, însă o bună parte a extragerii lor rămâne în sarcina microorganismelor ce ne populează tractul digestiv, cu care trăim în simbioză, deoarece omul nu le mai poate sintetiza. Degradarea acestor microorganisme poate provoca atât probleme de metabolism (ex supraponderalitate/obezitate, colon iritabil) dar se pare că și probleme de atenție, dispoziție emoțională, generatoare de comportamente compulsiv/impulsive, hiperactivitate sau chiar accentuarea comportamentelor din spectrul autist (Porges, 2007; Galland, 2014; Knight și colab., 2014). Studiile mondiale sunt încă la început și există investiții majore în această direcție.

Un aspect important legat de menținerea sănătății îl constituie activitatea fizică, ce are o influență directă asupra bunei funcționări a sistemelor și organelor interne.

Deși factorii menționați acționează îndeosebi asupra biologiei persoanei ei au impact și asupra stării de sănătate mentale, grație conexiunilor multiple în activitatea nervoasa superioară, care generează cogniția.

Migrația și schimbările globale antrenează schimbări și în sistemul de credințe și valori ce stă la baza formării reprezentărilor mentale despre sine, lume și viață. Acest sistem este construit și validat în etapele de creștere și dezvoltare ale copilului, în relație cu modelele parentale. Pentru copii cu părinți migranți la muncă, adaptarea la un context multicultural presupune propria adaptare la care se adaugă adaptarea părinților în țările gazdă, parentarea având rădăcini puternice în fiziologia copiilor lor, prin legătura diadică părinte-copil (Oppendal et al., 2004).

În imersia într-o altă cultură, sistemul este accesat și supus transformării (explicit și implicit). Stresul resimțit acționează la un nivel profund, într-un registru mai biologic, așa cum este nutriția, caracteristicile ciclului veghe/somn, atașament, identificare sau apartenență (Borosanu, 2015). Aceleași conținuturi și procese bio-psihice, care se formează în relațiile interpersonale,mediază și adaptarea unei persoane într-o altă cultură. În relațiile interpersonale parentarea are un statul special, fiind un proces complex, reciproc și dinamic. În sens larg parentarea poate fi extinsă și conține și elemente semnificative ale contextului de viață bio-cultural. (Sam, 2006). Experiența migrației prin extinderea diversității culturale, facilitează prinderea părinților în câmpuri sociale transnaționale și crearea de rețele personale transnaționale (Molina, 2012). Această transformare acționează asupra copiilor lor cel puțin la nivel informațional și le schimbă reprezentările mentale astfel încât li se modifică înțelegerea și experiența. Deoarece copii sunt în creștere și dezvoltare, reziliența naturală este foarte activă și reprezintă unul dintre mecanismele de copingutil în a face față mai ușor perioadei de separare (Thurber, 1995).

O bună informare constituie o premisă bună, alegerile sunt însă personale, în limitele impuse de contextul de viață. Gândirea critică, pentru a fi eficientă, are nevoie de echilibru interior. Echilibrul condiționează vizibilitatea argumentelor și în final adecvarea lor în selectarea alegerilor deoarece deliberarea conștientă este ulterioară deciziei emoționale (Bălăceanu și colab, 2006).


Stadiul experimental actual:

În întreaga lume 10-20% dintre copii și adolescenți experimentează diferite nivele de vulnerabilitate. În acest sens, WHO a adoptat și furnizează un cadru de referință și un plan de acțiune pentru 2013-2020, prin care diferitele țări să fie capabile să adreseze sănătatea copiilor și adolescenților. Se recomandă adoptarea unei strategii care să țină cont de nevoile de creștere și dezvoltare specifice ciclurilor de viață.

Pentru a înțelege nevoile de dezvoltare ale copiilor este necesar un demers integrativ, care să pună împreună diferite aspecte bio-psiho-culturale. În consecințăar putea să fie pus în evidență modul în care biologia, relațiile umane și cogniția interacționează. În prezent cercetarea ştiinţifică în domeniul migrației este fragmentară, ceea ce face dificilă înțelegerea procesului complex al fenomenului în dezvoltarea umană.(Bernier et al., 2014).

În acest sens, în proiectele (lucrare de doctorat2, proiect postdoctoral3, contract tip GDRI4) și cercetările anterioare s-au luat în considerare conținuturi bio-culturale și structuri formative, supuse proceselor de transformare globală. Am fost interesați în mod constant de elemente ce sunt la baza unui stil de viață sănătos.

Din studiile efectuate reiese că majoritatea participanţilor la studiu de ambele genuri sunt în proces de transformare valorică. În lotul nostru de studiu peste 39% dintre parințiicopiilorsunt plecați la muncă în străinătate.Se constată o diferențiere între mediul rural și cel urban, în ceea ce constituie structura familiilor din care provin copii cu părinți migranți. În mediul rural copii migranților la muncă se află în familii mai numeroase cu 4-5 persoane și cu 2-3 frați, pe când în mediul urbanizat familiile sunt restrânse cu 2-3 persoane, predominand un singur copil. Se remarcă, faptul că în marea lor majoritate părinții plecați oferă sprijin financiar familiilor rămase acasă. Comunicarea părinte-copil este mult mai bună, în mediul rural, în familia lărgită, fapt ce vaforizează și crearea de competențe fiind utilizată tehnică IT.Capacitatea de relaționare și integrare în cultura gazdă, a părinților migranți din mediul rural, cât și a copiilor acestora este și ea superioară celor din mediul urbanizat, aceștia reușind să-și facă și să-și mențină legături de prietenie cu persoane din cultura țării gazdă (Borosanuși colab., 2016).



Referitor la somn, majoritatea participanților la studiu cu toate că dorm un timp recomandat pentru vârsta lor, declară în procent de peste 30% că au dificultăți de adormire și peste 40% că se simt obosiți dimineața, când se trezesc (Borosanu, 2015).

În acest context derivă necesitatea abordării cu maimultă atenție și diplomație a aspectelor bio-fiziologice și culturale șio reconsiderare și revalorizare a proceselor naturale de reziliență. Nutriția și somnul cu specificul lor cultural, constituie pioni de bază pentru echilibrul intern bio-psihic. Ambele sunt implicate în metabolismul de bază și au amprentă culturală, iar neglijarea acestui aspect poate genera un fond de instabilitate și conflictualitate cu potențarea unor probleme de sănătate și psiho-sociale. Neglijarea acestor aspecte în politicile de integrare a imigranților poate duce inclusiv la pierderi economice remarcabile, dincolo de câștigul imediat și mai vizibil.



În această perspectivăpoliticile privind imigrația, pe lângă interese demografice, economice și sociale, sunt interesate și depromovarea integrării imigranților în societate56.
Durata: 2017-2018
Bibliografie:

  1. Agnieszka Kulik (2011). Emotional Intelligence and Cumulative Fatigue in Adolescence. Polish Journal of Applied Psychology, vol. 9(1), 7–20

  2. Allport, G. W. (1991). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti.

  3. Arends-Tóth, J. V., Van de Vijver, F.J.R. (2006). Assessment of psychologicalacculturation: Choices in designing an instrument. In The Cambridge handbook of acculturationpsychology. p.142-160, editedby D. L. Sam and J. W. Berry The Cambridge handbook of acculturationpsychology. (Cambridge, United Kingdom: Cambridge University Press).

  4. Arends-Tóth, J. V.; Van de Vijver, F.J.R. (2008). Familyrelationshipsamongimmigrantsandmajoritymembers in theNetherlands: The role of acculturation. AppliedPsychology: An International Review, 57:466-487.

  5. Bennett, M.J. (2009). Cultivating intercultural competence: A Process Perspective. In The SAGE Handbook of Intercultural Competence:121-140, editedbyDeardorff (ThousandOaks, CA: SAGE).

  6. Bernier, Annie; Matte-Gagné, Célia; Bouvette-Turcot, Andrée-Anne. (2014). Examiningtheinterface of children’ssleep, executive functioning, andcaregivingrelationships: A pleaagainstsilos in thestudy of biology, cognition, andrelationships. CurrentDirections in PsychologicalScience, 23 (4):284-289.

  7. Berry, J.W. (1997). Immigration, acculturationandadaptation. AppliedPsychology: An International Review, 46:5-68.

  8. Carlotta De Filippo, Duccio Cavalieri, Monica Di Paola, Matteo Ramazzotti, Jean Baptiste Poullet, Sebastien Massart, Silvia Collini, Giuseppe Pieraccini, and Paolo Lionetti. (2010). Impact of diet in shaping gut microbiota revealed by a comparative study in children from Europe and rural Africa. PNAS, Vol.10,No. 3, 14691-14696. Edited by Daniel L. Hartl, Harvard University, Cambridge, MA, and approved June 30, 2010 (received for review April 29, 2010).

  9. Casalbore, Alessandra (2011). Identita, appertenente, contraddizioni. Una ricercatragliadolescenti di origine straniera. Armando editore. Roma. ISBN: 978-88-6081-904-8

  10. Cohen, S., Kessler R.C., Gordon, U.L. (1995).Strategies for measuringstress in studies of psychiatricandphysicaldisorder. Oxford University Press, New York

  11. Daniel Goleman (2001).InteligențaEmoțională. EdituraCurteaVeche, București

  12. Daniel J Siegel (1999). The Developing Mind - How Relationships and the BrainInteract to Shape Who We Are. Guilford Press: New York, London

  13. Dumitrescu, Dana. (2003). Reîntoarcere în Europa și nu integrare. În “Visible, mais pas nombreux….” Lescirculationsmigratoiresroumain. Edition de la (Fondation) Maison des sciences de l’homme p.2-23.

  14. Furnham, A. (1997). CultureShock, HomesicknessandAdaptationto a Foreign Culture. InM. van Tilburg, & A.J.J.M. Vingerhoets (Eds.), Psychologicalaspects of geographicalmoves: Homesicknessandacculturationstress. (p. 35-47). Tilburg: Tilburg University Press.

  15. John O’Keefe, Lynn Nadel. (1978).The Hippocampus as a Cognitive Map. Oxford University Press

  16. Knight R.,Mazmanian S.K., Tillisch K. (2014). Gut Microbes and the Brain: Paradigm Shift in Neuroscience. The Journal of Neuroscience, 34(46):15490 –15496

  17. Lazarus, R.S. (1966). PsychologicalStressandtheCopingProcess. New York: McGraw-HillBook Company.

  18. Leo Galland (2014). The Gut Microbiome and the Brain-Review. J Med Food 17 (12), 1261–1272

  19. McKenna, J.J., Gettler, L.T. (2007). Cultural influences on infantsleepbiologyandthesciencethatstudies it: toward a more inclusive paradigm, part II. In: Loughlin G, Carroll J, Marcus C, eds. Sleep in children: Developmentalchanges in sleeppatterns. New York, NY: Marcel Dekker: 183-221

  20. Oppendal, B., Roysamb, E., Sam, D.L. (2004). The effect of acculturationand social support on change in mintal healthamongyoungimmigrants. International Journal of BehaviourDevelopment, 26, 556-561.

  21. Panico, A. (2014). Succeso scolastico e integrazionedeiromeni in Italia. PubblicazioniItalianeTaranto, Roma

  22. Paul E. Hardin (2000). From biological clock to biological rhythms. Genome Biology Vol 1 No 4:1-5

  23. Peigneux, P., Laureys, S., Delbeuck, X., &Maquet, P. (2001). Sleepingbrain, learningbrain. The role of sleep for memorysystems. Neuroreport, 12(18), A111-A124.

  24. Rădulescu-Motru, C. (1999). Psihologia poporului român. In Colecţia de studii şi eseuri. Ed. Paideia, București.

  25. Rudmin, F.W. (2009). Constructs, measurementsandmodels of acculturationandacculturativestress. International Journal of Intercultural Relations. 33:106–123.

  26. Sakurai, T. (2007). The neural circuit of orexin (hypocretin): maintainingsleepandwakefulness. NatureReviewsNeuroscience 8:171-181

  27. Sam, D.L. (2006). Adaptation of childrenandadolescentswithimmigrant backgroundacculturation or development?. In AcculturationandParent-ChildRelationshipEditedby H. BornsteinLindaR.Cote, National Institute of ClinicalHealthandHumanDevelopment Lawrence ErlbaumAssociates, Publisher, Mahwah, New Jersey, p.97-112.

  28. Schachner, M.K., van de Vijver, F., Noack, P. (2014).Characteristics of the country of originandimmigrantchildren’spsychologicaland sociocultural schooladjustment. In Towardsustainabledevelopmentthroughnurturingdiversity:47-64, editedby L. T. B. Jackson, D. Meiring, F. J. R. van de Vijver, E. Idemudia, W. K. Gabrenya, Jr. (International Association for Cross-CulturalPsychology).

  29. Serge Brand, Roumen Kirov. (2011). Sleep and its importance in adolescence and in common adolescent somatic and psychiatric conditions- Review. International Journal of General Medicine. Vol.:4 425–442

  30. Stephen W. Porges (2007). The Polyvagal Perspective. Biol Psychol. 2007 February ; 74(2): 116–143.

  31. American Academy of SleepMedicine. ICSD international classification of sleep disorders, revised: diagnostic and coding manual. American Academy of Sleep Medicine, Chicago, Illinois; 2001.

  32. World Health Organization (WHO). The world health report 2015: Documents on child health

  33. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Main_Page/ro


Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:

  1. Borosanu Adriana. (2015). Aspecte antropologice ale unor repere bio-culturale în perioada de tranziţie socio-economică în satul românesc; influenţele ale modelelor culturale vest-europene. Editura Muzeul Literaturii Române, ISBN 978-973-167-294-6http://www.cesindcultura.acad.ro/index.php/postdoctoranzi-rezultate/s

  2. Borosanu, A. (2015). Repere bioculturale ce mediază procesul de aculturație în context românesc/Bioculturall and marks mediating the acculturation process in Romanian context. Revista "Caiete Critice", FNSA, nr. 9(335), pp. 74-80 (ISSN 1220-6350 şi ISSN on-line 2285-5041) http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/

  3. Borosanu, A. (2015). Argument pentru o nouă abordare a procesului de aculturație; aspecte funcționale/ Considerations for a new approach on acculturation; functional aspects. Revista de Management general, Brașov, Nr.2(22). pp.66-79. (ISSN: 1841-818X)http://www.managementgeneral.ro/;

  4. Borosanu, A. (2015). The acculturation process approach, a new perspective. Journal of Educational Sciences & Psychology, Vol. V (LXVII) No. 2/2015. pp.23-31.(ISSN 2247-6377; ISSNonline 2247 – 8558) http://jesp.upg-ploiesti.ro/

  5. Borosanu A.(2015).Percepţia surselor de aprovizionare ca factor de parentare, în Colecţia Zilele Rainer vol.7 - Antropologie şi societate, Ed. Astra Museum, pg.59-65, (coordonatori: A. Kozma, C. Glavce)(ISBN 978-606-733-066-3);

  6. Borosanu, Adriana, (2013).Anthropological perspectives on sleep (typology, personality during wakefulness, sleep and dreaming. Teză de doctorat (manuscris), susținută în cadrul Institutului de Antropologie “Francisc I. Rainer”, Academia Română;

  7. Bălăceanu-Stolnici C., Borosanu A., Berescu M. (2006). De la neurobiologie la neuropsihologie. Ed. AndreiŞaguna, Constanţa. ISBN : (10) 973-732-040-9;

  8. Glavce C.,Milici N., Rovillé-Sausse F., Iancu E., 2011. Mondialisation du comportement alimentaire et l’obésité, în Mondialisation du comportement alimentaire et l’obésité, Ed. Academiei Române, 2011, pg.17-33;

  9. Roville-Sausse F., Glavce C. (2007). Dynamique des comportements et état nutritionnel des adolescents roumains: développement d'un programme de coopération scientifique franco-roumaine, Ann. Roum. d’Anthropol., T. 43-44, EdituraAcademieiRomâne, 2007, p.25-31;

  10. Glavce C., Valentin C., Cucu D. (1997).Metode antropometrice în evaluarea stării de sănătate a populaţiei”, în Antropologia în actualitate şi perspectivă. Editura Prospect Anthropos, Bucureşti, 1997, p. 209-216.

  11. Roville-Sausse F., Glavce C.(2003).Comportements alimentaires et surpoids des enfants (l’exemple particulier des enfants maghrébins pour un problème général de santé publique)

  12. . Ann.Roum.Anthropol., 40, Ed. Academiei Romane, p. 45-52.

  13. Glavce C., Cucu D., Rus R. (1995).Studiul nivelului de dezvoltarefizica si psihica a unui grup de copii marocani in functie de gradul de urbanizare si mediul socio-economic. St. Cerc.Antropol. vol. 32, p. 75-82.

  14. Glavce C., Popescu I. (1996). Influenta perioadei de tranzitie asupra unor aspecte demografice din Romania in perioada 1980-1989.Calitatea Vieții. Ed. Academiei, vol. VII, (nr.3-4),p.237-254.

  15. Borosanu, A., Glavce, C. (2014). Aspects du sommeil chez les adolescents. În Mondialisation des comportaments alimentaires et facteurs de risques pour l'obésité et le diabète, SimelPress Ed. (ISBN: 978-619-183-014-5), Sofia, p.174-188;

  16. Bălăceanu-Stolnici, C., Glavce C., Berescu M., Borosanu A. (2010). Antropologia între știință și cultură. Editura Prouniversitaria. București;

  17. Borosanu A., David-Rus R., Glavce C. (2016). Lifestyle changes in left behind children of migrant workers.al 8lea Congres In ASEA International Association for Southeast European Anthropology, Balkan Life Courses: Family, Childhood, Youth, and Old Age in Southeast Europe, pg.11, Sofia, Sept. 15-17. http://www.inasea.net/

  18. Borosanu A., David-Rus R., Glavce C.(2016). Lifestyle transformation of left behind children in context of romanian work-migration. 3rd CDCDI International Conference Changing migration policies: national perspectives and supra-national strategies, 10 - 11 November, Bucharest, Romania http://conference3.cdcdi.ro/index.php?module=info&id=402&title=Conference_abstrac

  19. David-Rus R.,Borosanu A., Popescu-Spineni D., Neagu A., Glavce C. (2016). Quelques techniques statistiques utilisées dans le projet GDRI (données roumaines).Colloque International Comportements Alimentaires et Mondialisation Etat Effets et Enjeux, Marrakech, 27 - 28 Octobre. Pg.89

  20. Glavce C., Borosanu A., David-Rus R. (2015). A study on adolescents' perception of the family's food sources from two cities in South Romania. Annuaire Roumain D'Anthropologie.Tome 52: 55-68

  21. David-Rus R.,Borosanu A., Iancu E., Glavce C., Dana Popescu-Spineni. (2016). Does you rmomgo to farmers’ marketor do you eat from your uncle’s garden?. XIX Congreso de la Sociedad Española de Antropología Física: Poblaciones Humanas, Genética, Ambiente y Alimentación. pp.470-487

  22. Yüklə 0,62 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11



Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət
gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə
Dərs
Dərslik
Guide
Kompozisiya
Mücərrəd
Mühazirə
Qaydalar
Referat
Report
Request
Review

yükləyin