Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) realizează politica guvernamentală în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, corelate cu cele la nivel european și internațional, îndeplinind funcțiile de: planificare strategică, reglementare, sinteză, avizare, reprezentare, monitorizare, inspecție și control. Astfel, MMJS elaborează, actualizează, coordonează și monitorizează aplicarea strategiilor, planurilor și programelor, formulează documentele de politică publică și proiectele de acte normative, emite actele de reglementare, coordonează, monitorizează și asigură implementarea unitară a legislației naționale, armonizată cu prevederile și cerințele legislației Uniunii Europene, ale tratatelor, convențiilor, acordurilor, memorandumurilor și protocoalelor la care România este parte, efectuează controlul și inspecția activităților și serviciilor din domeniile sale de competență, inclusiv în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare alocate prin bugetul de stat și a resurselor din credite interne și externe.
Totodată, Ministerul este Organism intermediar pentru implementarea programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și este implicat în coordonarea, gestionarea și controlul Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru Programul Operațional "Capital uman".
Domeniile în care MMJS îndeplinește atribuții specifice sunt: protecția drepturilor copilului și adopție, asistență socială și incluziune socială, egalitate de șanse, fonduri europene, legislația muncii, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, protecția familiei, protecția persoanelor cu dizabilități, protecția persoanelor vârstnice, salarizare, securitatea și sănătatea în muncă, dialog social. În vederea asigurării condițiilor de bază pentru îndeplinirea atribuțiilor, în cadrul ministerului se realizează de asemenea: gestionarea bugetelor și fondurilor alocate, îndeplinirea obligațiilor ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, gestionarea relațiilor externe, exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul specific de activitate și al funcționării instituțiilor aflate în subordine sub autoritate, managementul resurselor umane.
Pentru implementarea politicilor publice adoptate, ministerul folosește resursele bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, Fondurile Europene Structurale și de Investiții , credite și granturi din partea altor instituții financiare internaționale. MMJS este organizat în componente funcționale (direcții generale, direcții, servicii, compartimente) în cadrul cărora sunt numiți, respectiv încadrați, funcționari publici cu funcții generale, funcționari publici cu funcții specifice și personal contractual.
Totodată, MMJS organizează, coordonează, îndrumă activitățile specifice și urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea instituțiilor aflate în subordine. Celor două instituții sub autoritate le sunt delegate atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale pentru ordonatorul principal de credite.
Instituții în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale
-
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPD coordonează la nivel central activitățile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborează politicile, strategiile și standardele în domeniul respectiv, urmărește aplicarea reglementărilor și controlul activităților de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. ANPD este desemnată autoritatea centrală de coordonare a implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. ANPD are rolul de a urmări ducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate de statul român în privința protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități prin convențiile și tratatele internaționale la care România este parte, de a pune în aplicare și de a urmări și asigura aplicarea unitară a legislației din acest domeniu. ANPD nu deține structuri teritoriale, iar în exercitarea atribuțiilor sale colaborează la nivel local cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, instituții publice aflate în subordinea autorităților locale, dar și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS. Pentru a intra în posesia prestațiilor sociale și a serviciilor sociale care li se cuvin prin lege, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze Direcției Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, respectiv primăriei, de pe raza teritoriala de domiciliu. Pentru a beneficia de celelalte drepturi și facilități prevăzute de legislația în vigoare, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze, după caz, administrației publice locale, respectiv Inspectoratului județean școlar, Casei județene de pensii, Casei județene de Asigurări de Sănătate.
-
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPDCA are atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, al prevenirii separării copilului de părinți și al protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și al adopției. În exercitarea atribuțiilor sale, ANPDCA elaborează proiecte de acte normative, urmărește și asigură aplicarea unitară a legislației din domeniul de competență, ia măsurile necesare pentru prevenirea ori, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte care încalcă principiile și normele tratatelor internaționale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte, inițiază, negociază și încheie, cu aprobarea MMJS și prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internațională în domeniul competență. ANPDCA organizează evidența la nivel național a tuturor asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care activează în domeniul său de activitate, precum și a serviciilor prestate de acestea și propune Guvernului recunoașterea acestora ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii, elaborează și propune ministrului MMJS, spre aprobare, criteriile, standardele minime și indicatorii care stau la baza acreditării furnizorilor și a serviciilor de prevenire a separării copilului de părinți și de protecție specială a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și asigură controlul, coordonarea și îndrumarea metodologică a acestora, precum și a activităților desfășurate de comisiile pentru protecția copilului, autorizează organismele private străine și române să desfășoare activități în domeniul adopției. ANPDCA coordonează și supraveghează activitățile de adopție și realizează cooperarea internațională în domeniul adopției, primește cererile familiilor și persoanelor care doresc să adopte internațional un copil din România. ANPDCA nu deține structure teritoriale, dar în exercitarea atribuțiilor colaborează și implică autoritățile administrației publice locale și centrale, societatea civilă, părinții și copiii.
-
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANES promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale și elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicile Guvernului în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. ANES este garantul instituțional al respectării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și al asigurării elaborării și implementării cadrului legal necesar. Rolul său este acela de a asigura implementarea și monitorizarea aplicării prevederilor legislației relevante. ANES finanțează, sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice și proiecte din cadrul programelor de interes național în domeniul sau de competenta. România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită pe scurt Convenția de la Istanbul – care impune statelor părți, măsuri concrete de prevenire și de protecție, fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internațională în ceea privește prevenirea violenței împotriva femeilor, protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor și adoptarea unei game largi de măsuri pentru a aborda acest flagel, în toată complexitatea sa. MMJS și-a asumat obiective în domeniu care contribuie la întărirea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale și locale în ceea ce privește gestionarea violenței în familie și dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. În acest sens, ANES are rolul de a coordona procesul de implementare a Convenției și de a raporta stadiul implementării acesteia. ANES nu deține structuri teritoriale, pentru exercitarea atribuțiilor ce ii revin ANES colaborează cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, institutii publice organizate la nivel județean, aflate în subordinea autorităților locale. ANES colaborează și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS (cum ar fi ANPDCA sau ANPD) precum și cu organizații ale societății civile implicate în combaterea fenomenului violenței domestice sau în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. ANES administrează un serviciu de Call-center pentru victimele violentei domestice și licențiază a centrelor destinate victimelor violentei domestice/agresorilor.
-
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPIS asigură administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, realizarea de activități de evaluare și monitorizare a serviciilor sociale, precum și controlul măsurilor de asistență socială privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor anumitor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților, activități realizate de autoritățile administrației publice centrale și locale și de alte persoane fizice și juridice. ANPIS are în subordine agențiile județene pentru plăți și inspecție socială și a municipiului București care aplică în teritoriu politicile, strategiile, legislația și programele elaborate de ANPIS și de MMJS, în domeniul beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale (inclusiv stabilirea dreptului la beneficiile de asistență socială și efectuarea plății acestora), în domeniul inspecției sociale, precum și în alte domenii de competență. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, asigură împreună cu autoritățile publice locale implementează programe pentru plata drepturilor reprezentând beneficiile de asistență socială. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București evaluează, monitorizează și controlează activitatea furnizorilor de servicii sociale publici și privați, precum și a serviciilor sociale, din punctul de vedere al respectării standardelor de calitate și de cost, și al eficienței și performanței acestora; constată săvârșirea faptelor prin care se încalcă prevederile legale din domeniul asistenței sociale și aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege.
-
Inspecția Muncii (IM) este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridica. IM asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, supravegherii pieței și acționează pentru asigurarea protecției sociale a muncii. Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă (instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București), Centrul de Monitorizare a Unităților cu Risc Profesional - finanțat din venituri proprii și Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii - finanțat din venituri proprii. Totodată, Revista Obiectiv, unitate cu personalitate juridică finanțată din venituri proprii a fost desființată, activitatea acesteia fiind preluată de către Inspecția Muncii.
Instituții sub autoritatea Ministerului Muncii, și Justiției Sociale
-
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. ANOFM coordonează implementarea politicilor și strategiilor MMJS privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul unei strategii proprii. ANOFM contribuie la stimularea ocupării forței de muncă și prevenirea șomajului; stimularea participării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la serviciile de formare profesională și de evaluare a competențelor; creșterea șanselor de ocupare și a incluziunii sociale a unor categorii de persoane defavorizate pe piața muncii; protecția persoanelor supuse riscului pierderii locului de muncă și a salariaților angajatorilor în stare de insolvență; facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene și în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, precum și în alte state cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenții. ANOFM face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru șomaj și prezinta MMJS repoarte privind execuția bugetară; propune MMJS proiecte de acte normative în domeniul de competenta; organizează serviciile de stabilire, plata și evidenta a ajutoarelor, alocațiilor și indemnizațiilor finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj; implementează programe finanțate din Fondul Social European. ANOFM asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activității unităților din subordine, respectiv agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București (41), centrele regionale de formare profesională a adulților (8), 23 centre proprii de formare profesională și Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu.
-
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. CNPP administrează sistemul public de pensii și cel de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, acorda pensii și alte prestații de asigurări sociale. CNPP îndruma și monitorizează aplicarea dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii și de către persoanele fizice și juridice cu drepturi și obligații în domeniu; furnizează date pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat; organizează evidența naționala a contribuabililor, a stagiilor de cotizare și a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, ca și evidența, calculul și virarea contribuțiilor individuale către fondurile de pensii administrate privat; desfășoară activitatea de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale. Casa Națională de Pensii Publice îndrumă metodologic casele de pensii sectoriale care administrează drepturile de pensie ale personalului militar, înființate prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, Casa Națională de Pensii Publice acordă o serie de indemnizații cu caracter reparatoriu, stabilite prin legi special. CNPP are în subordine casele județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București, precum și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. CNPP este acționar unic al Societății Comerciale de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „TBRCM” S.A. Casele teritoriale de pensii stabilesc cuantumul drepturilor din competenta lor și efectuează plata acestora; acordă biletele de tratament balnear și de odihnă, ajutorul de deces; îndeplinesc obligațiile care le revin în aplicarea prevederilor acordurilor internaționale și a reglementărilor comunitare relevante; asigură plata în străinătate a prestațiilor în bani; coordonează și controlează din punct de vedere administrativ activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă și decontează cheltuieli legate se aceasta; încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale; asigură evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale comunicate și stabilesc, plătesc drepturile și acordă prestațiile aferente.
Anexa 4.4. Puncte tari și puncte slabe ale MMJS
-
Sinteza punctelor tari și slabe ale MMJS și instituțiilor din subordine, sub autoritate sau sub coordonare
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
1. Reglementare cuprinzătoare a domeniilor aflate în responsabilitatea MMJS și un număr adecvat de proceduri pentru implementarea politicilor
|
1. Lipsa de analize de impact și de mecanisme de monitorizare de implementare, în parte cauzata de lipsa unor baze de date interconectate, dar și de existenta a încă puține sisteme adecvate de evaluare a nevoilor și de management al informațiilor, care sunt și și sub-utilizate
|
2. Existența unui segment de personal cu experiență în domeniile gestionate de minister
|
2. Lipsa continuității în modalitatea de implementare a politicilor adoptate
|
3. Existenta unui set coerent de strategii pe domeniile de reglementare
|
3. Fluctuație mare de personal și sistem neatractiv pentru atragerea de personal nou deja calificat, mai ales la nivel local, în condițiile existentei unor oportunități reduse de promovare și de dezvoltare a carierei pentru persoanele angajate, la rândul sau datorata lipsei resurselor financiare necesare implementării strategiei de formarea resurselor umane dar și a unui sistem de management al resurselor umane inflexibil și puțin deschis către metode inovative i.e: program de lucru flexibil, întărirea relațiilor de echipă prin activități de tip teambuilding;.
|
4. Organizarea coerentă a structurilor din cadrul aparatului propriu care să asigure realizarea obiectivelor propuse; reprezentativitate teritoriala mare și implicare județeană/locala și existenta unor structuri descentralizate prin intermediul cărora MMJS își poate îndeplini mandatul și poate oferi servicii pentru toți beneficiarii
|
4. Intensitatea și eficienta cooperării dintre MMJS și alte instituții și actori la nivel local este neuniforma: de exemplu cooperarea dintre serviciile de asistenta sociala și primarii/scoli este bine organizata și funcțională cooperarea dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat insuficient dezvoltată; relațiile ANES cu instituțiile administrației locale nu sunt reglementate procedural
|
5. Cooperări eficiente cu organismele europene și internaționale care activează în domeniul de activitate al ministerului, ca și cu alte instituții similare din alte tari; un cadru legal/de reglementare propice colaborării inter-instituționale
|
5. Unele spatii/ sedii unde își desfășoară activitatea personalul ministerului și instituțiilor din structura sunt neadecvate; anumite activități/operațiuni sunt tehnologizate insuficient; situații de decizii incoerente (în timp sau între structuri), neasumarea responsabilității, și lipsa a lucrului în echipa
|
6. Elaborarea în sistem participativ de politici publice; disponibilitate de dialog cu parteneri sociali în cadrul unor structuri instituționalizate de dialog social la nivel central și teritorial; comunicare eficienta cu mass-media și cetățenii
|
6. Existenta unei anumite fragmentari intra instituționale în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale și în privința serviciilor pentru adulți; de exemplu nu exista o abordare interinstituționala integrata în ceea ce privește intervenția de urgență în cazuri de abuz și neglijență
|
7. Capacitate de identificare a problemelor din domeniul social prin structurile descentralizate ale ministerului și relaționarea permanentă cu autoritățile administrației publice locale, scoli/inspectorate, cu organizațiile neguvernamentale și cu cetățenii
|
7. Sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilități folosește încă criterii medicale; barierele ce îngrădesc participarea în societate și, în mod deosebit, angajarea în muncă nu sunt definite, ceea ce, nu oferă posibilitatea intervențiilor prin servicii diversificate.
|
8. Existenta capacității de a atrage, de a coordona, implementa și monitoriza resurse financiare externe
|
8. Lipsa de protecție efectivă a angajaților care lucrează direct cu anumite categorii de beneficiarii si/sau efectuează activități de control
|
9. Existenta unui cadru instituțional care a facilitat creșterea numărului și amplorii serviciilor sociale oferite prin parteneriate public-private
|
9. Cheltuielile naționale pentru politicile active în domeniul pieței forței de muncă au scăzut la cca jumătate din nivelul înregistrat înainte de aderarea la UE pe perioada crizei economice, ulterior înregistrând un trend crescător, comparabil cu valorile de dinaintea integrării.
Politicile active în domeniul ocupării se bazează și pe FESI, însă, în condițiile în care nu exista un parcurs continuu și uniform în lansarea/contractarea de proiecte, această dependență ar putea crea discontinuități în sustenabilitatea acestor politici, mai ales în situația în care ANOFM menține o capacitate relativ limitata de a atrage ofertele de locuri de muncă sau de a oferi servicii atractive pentru angajatori.
|
10. Capacitatea de a implementa și gestiona un proces accelerat de reformare și îmbunătățire a sistemului de asistenta sociala cu efecte de creștere a calității și diversificării serviciilor furnizate
|
10. Anumite masuri nu sunt corelate cu practica internațională sau chiar cu legislația europeană, de exemplu procesul de eșalonare a vârstei de pensionare intra în conflict cu jurisdicția Curții Europene de Justiție și cu principiul egalității de tratament privind accesul la munca al femeilor; în caz de violenta domestica, se înlătură din domiciliu victima și nu agresorul.
| -
Aspect evidentiat în particular – resursele umane și financiare disponibile sunt limitate
Figura . Structura personalului angajat în MMJS și instituțiile în subordine/sub autoritate, inclusiv demnitarii
-
-
Sursa: MMJS și instituțiile în subordine/sub autoritate. Numărul total de angajați din instituții cuprinde și persoanele angajate în agențiile teritoriale
-
MMJS se confruntă cu aceleași provocări în ceea ce privește resursele umane ca și administrația publică în ansamblul ei. Multe dintre acestea ar urma să fie rezolvate prin clarificarea rolului și mandatului funcționarilor publici, perfecționarea sistemelor de evaluare a performanțelor, creșterea transparenței și neutralității în procesele de selectare a personalului și o abordare integrată a proceselor de formare profesională. În prezent însă sursele de finanțare pentru activitatea de formare profesională nu sunt complet identificate.
-
Specific acestui domeniu este faptul că MMJS ii revine sarcina de a elabora legislația privind salarizarea unitară a personalului din sectorul bugetar. Acest proces este în derulare și s-a realizat o anumită armonizare între categorii de personal din aceeași instituție, dar există încă diferențe substanțiale între instituții. De asemenea, specifică resurselor umane din domeniul muncă și justiție socială, în special a inspectorilor de muncă și a asistenților sociali, este nevoia unor soluții de combatere sau compensare pentru riscurile profesionale cu care se confruntă. Programul de Guvernare 2017-2020 prevede deja creșterea salariului minim pentru asistenții sociali la 2150 lei începând cu 2018.
Dostları ilə paylaş: |
