Acord privind servicii de

Listă de figuri

Listă de tabele

Mulțumiri

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat de o echipă formată din Costel Todor, Adina Dragoman și Emanuel Răuță (experți, Banca Mondială). Mulțumim dnei Tatiana Proskuryakova (Country Manager, Romania) pentru susținere și coordonarea de ansamblu și domnului Cătălin Păuna (TTL, Economist Șef, Banca Mondială) pentru îndrumare și implicare. De asemenea, mulțumim dnei Brigita Orzan (expert, Banca Mondială), pentru sprijinul permanent.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui document, în special secretarului de stat Oana-Elena Pintilei și directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Mulțumiri speciale transmitem și echipei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, implicată în proiect.

Introducere

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, cu finanțare prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, în cadrul unui proiect de asistență tehnică menit să consolideze capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor publice a Centrului Guvernului, a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și a mai multor ministere de linie.

Activitățile derulate reprezintă un demers major la nivelul aparatului central al administrației publice din România, fiind continuarea unui proiect-pilot derulat în anii anteriori. Scopul acestui exercițiu este, înainte de toate, de a îmbunătăți eficiența cheltuirii banului public prin trecerea de la alocarea bugetelor pe capitole la bugetarea pe programe.

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială un acord de servicii de asistență tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerelor de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor servicii de asistență tehnică rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii de asistență tehnică. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Metodologie

PSI 2018-2021 reprezintă monitorizarea și revizuirea rezultatelor PSI 2017-2020 și actualizarea obiectivelor strategice pentru anul 2021. Procesul de actualizare a fost realizat de echipa MAI, cu sprijinul echipei de proiect, care au desfășurat activități în intervalul decembrie 2017- mai 2018.

La rândul său, elaborarea PSI 2017-2020 a MAI a avut loc în perioada septembrie 2016 - iunie 2017¹, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea personalului MAI implicat în proces, ca și a specialiștilor din SGG.

Rezumat executiv

Planificarea strategică este un proces cu tradiție în Ministerul Afacerilor Interne, care, prin specificul activității sale, utilizează la scară largă instrumente de planificare strategică. Majoritatea structurilor operative ale MAI se ghidează după strategiile sectoriale sau le corespund obiective cuprinse în strategii naționale. În plus, MAI și structurile sale dovedesc consecvență în redactarea și publicarea bilanțurilor anuale de activitate, care cuprind informații utile, atât pentru decidenți, cât și pentru publicul larg.

În ceea ce privește Planul Strategic Instituțional, MAI și-a structurat și prioritizat activitățile prin intermediul PSI-ului elaborat în 2009, apoi cel pentru perioada 2010-2013, și, mai recent, cel pentru 2014-2016. Aceste aspecte sunt importante pentru a sublinia faptul că prezentul demers s-a construit pe baza experienței celorlalte PSI-uri, dar au fost de asemenea introduse și o serie de noutăți de conținut, dar și de abordare.

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 este o continuare și actualizare a celui pentru perioada 2017-2020 și a fost elaborat ținând cont de Metodologia de Planificare Strategică elaborată anterior în cadrul aceluiași proiect. Este structurat în două părți principale, componenta de politici și componenta bugetară, urmate de o a treia parte, componenta de implementare și monitorizare, ulterioră finalizării și adoptării primelor două componente.

Potrivit metodologiei, PSI-ul urmărește o ierarhie logică a elementelor care ghidează activitatea ministerului. La vârful piramidei, se regăsesc viziunea și mandatul, definite astfel încât să reflecte complexitatea atribuțiilor MAI și modul în care acestea sunt proiectate pentru intervalul 2018-2021. Din viziune și mandat derivă cele trei obiective strategice care guvernează întreaga activitate a ministerului, formulate după cum urmează:

• 
  Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;
  
• 
  Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore;
  
• 
  Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.
  

Cele trei obiective respectă modalitatea în care MAI clasifică în mod uzual domeniile sale de acțiune – primul obiectiv acoperă zona de ordine și siguranță publică și siguranța frontierelor, al doilea pe cea de management al situațiilor de urgență, iar cel de-al treilea obiectiv este unul transversal, prin care urmărește, atât obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor operative.

La rândul lor, obiectivele sunt derivate într-un număr total de 5 programe, care va putea crește în viitor, astfel încât să reflecte mai bine complexitatea activității structurilor ministerului și capacitatea acestuia de a le gestiona eficient, în limitele alocărilor bugetare. Cele 5 programe propuse în prezentul PSI sunt:

• 
  Ordine și siguranță publică;
  
• 
  Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;
  
• 
  Protecție civilă și sprijin acordat comunității;
  
• 
  Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;
  
• 
  Capacitate administrativă și sprijin operațional.
  

Cele 5 programe sunt declinate apoi într-un număr total de 40 de rezultate și 75 de măsuri, detaliate până la nivel de indicatori de rezultat, respectiv de realizare imediată. Una dintre noutățile introduse în cadrul demersului de planificare strategică l-a reprezentat identificarea unor ținte pentru toți indicatorii stabiliți, și implicit, asumarea unor predicții privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene. Procesul s-a dovedit a fi pe alocuri dificil, în primul rând din cauza specificului muncii operative, împărțită între prevenirea unor fenomene și combaterea lor, aceste două componente acționând interdependent, rezultatul uneia depinzând de sau influențând direct rezultatul celeilalte. Pe de altă parte, anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă în anumite cazuri capacitatea de reacție a structurilor specializate ale ministerului.

Toată această construcție ierarhică nu ar fi reflectat fidel realitatea, dacă nu ar fi fost precedată de o analiză temeinică a mediului intern și a mediului extern în care își desfășoară activitatea ministerul în ansamblul său, care este detaliată atât în cuprinsul prezentului PSI, dar mai ales în anexele sale.

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 este astfel elaborat încât să devină un instrument de lucru intern, care structurează domeniul vast și complex al afacerilor interne în elemente concrete și măsurabile, dar și de comunicare cu publicul interesat, pentru a evidenția clar direcția spre care se merge.

1.