Abordare juridică a A.P.E.L. cu privire la introducerea actelor electronice biometrice prevăzute cu cip RFID în România.
1. Considerente preliminare: Autorităţile competente au avut în vedere la introducerea acestor acte cu elemente de siguranţă tip cip şi biometrice îmbunătăţirea securităţii cetăţenilor şi prevenirea şi combaterea infracţionalităţii ºi a fraudelor constând în falsificarea acestor documente. 2. Aspecte procedurale care au fost încălcate prin actele normative intrate în vigoare, referitoare la actele electronice.
Aceste acte sunt:
H.G. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
H.G. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
O.U.G. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie
O.U.G. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Lege nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paºapoarte ºi în documente de călătorie emise de statele membre
Având in vedere că aceste prevederi prezintă un impact deosebit asupra persoanei umane considerăm că lipsa informării de către autorităţile emitente a cetăţenilor, cei care de fapt sunt vizaţi direct prin introducerea actelor, reprezintă o vătămare vădită a dreptului acestora de a aprecia dacă aceste măsuri aduc atingere sau nu drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Mai mult, faptul ca aceste reglementări nu au fost puse în dezbatere publică, apelându-se la modalităţi excepţionale de legiferare în sensul că au fost adoptate aceste măsuri prin intermediul actelor normative emise de Guvern în regim de urgenţă, amplifică vatamarea.
Această urgenţă nu este justificată întrucât potrivit H.G. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, publicată în M.O., la art.3, „paşapoartele aflate asupra titularului îşi păstrează valabilitatea şi se retrag treptat din circulaţie potrivit solicitărilor cetăţenilor”, text din care rezultă că vor circula în mod valabil, în paralel, atât actele fără cip cât şi cele care conţin acest cip.
În concluzie, urgenţa ar fi fost dovedită dacă s-ar fi prevăzut în mod imperativ, în textul legii, obligativitatea preschimbării vechilor paşapoarte, într-un termen determinat, astfel ca toate documentele de călătorie emise să conţină în mod obligatoriu cip-ul RFID.
Astfel, ne găsim în situaţia contradictorie în care, la începutul intrării în vigoare a acestor acte normative, vor exista într-un procentaj mult mai mare, paşapoarte valabile, fără cip RFID faţă de cele cu cip care conţin elemente de siguranta noi si elemente biometrice.
Prin aceste reglementări, având în vedere că se aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului , s-ar fi impus ca aceste acte normative să fie adoptate de către Parlament, care reprezintă puterea legislativă, şi nu de către puterea executivă, reprezentată de Guvern care, potrivit legii, doar în mod excepţional poate legifera cauze de mai mică importanţă .