Lucian Isar vs Victor Ponta, Victor Ciutacu și România TV
Lucian Isar a câștigat definitiv două procese, unul împotriva lui Victor Ponta și altul împotriva lui Victor Ciutacu și România TV. Procesele au pornit de la o afirmație a lui Victor Ponta, care a scris pe Facebook în 2016 că, în aproape 4 ani de mandat ca prim-ministru, a existat o singură situație în care a primit direct o informare de la instituțiile specializate ale statului „despre o tentativă clară de corupție din partea unui ministru”, cel în cauză fiind Lucian Isar617. Victor Ponta a susținut că Isar ar fi cerut avantaje personale de la un mare investitor american în schimbul sprijinului pentru implementarea unui proiect important în România. „Atunci i-am spus imediat și lui Crin Antonescu de situație și a înțeles - în câteva ore l-am înlocuit pe Isar cu Mihai Voicu. Probabil că cei care m-au informat pe mine au sesizat și DNA. Din păcate, există și astfel de oameni”, a mai scris Victor Ponta în postarea de pe Facebook618. Postarea lui Ponta a fost preluată și de Victor Ciutacu la România TV. Crin Antonescu l-a contrazis însă pe Ponta și a declarat că acesta a nu i-ar fi arătat nicio informare în legătură cu Lucian Isar, ci doar a formulat acuzaţii la adresa lui, iar înlocuirea din poziția de ministru s-ar fi făcut din motive politice619.
În februarie 2017, Ciutacu și România TV au fost obligați de Judecătoria Sectorului 1 București să îi plătească lui Isar daune morale în valoare de 5.000 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 120 de lei620. De asemenea, instanța i-a obligat să asigure redarea dispozitivului hotărârii pe postul România TV, în intervalul orar 22:00 – 23:00, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a acesteia. Tribunalul București a respins apelul în iunie 2016, hotărârea rămânând definitivă621.
În octombrie 2017, Ponta a fost și el obligat, prin hotărâre definitivă, tot de către Tribunalul București, să îi plătească lui Isar daune morale în valoare de 10.000 de lei și cheltuieli de judecată în valoare de 100 de lei622.
Liviu Alexa, Ziar de Cluj – procese în lanț Irimuș vs Liviu Alexa și Ziar de Cluj
Liviu Alexa și Ziar de Cluj au pierdut definitiv un proces cu Loredana Irimuș, angajată a Primăriei Cluj623. Curtea de Apel Cluj a decis în iunie 2017 să mențină hotărârea Tribunalului Cluj care îi obliga pe Liviu Alexa și Ziarul de Cluj să îi achite reclamantei, în solidar, 4.500 de lei cu titlu de daune morale și 570 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale. Prin hotărâre, pârâții au mai fost obligați și să publice sentinţa în trei numere consecutive ale Ziarului de Cluj624 (ziarul apare doar online, nefiind publicat sub formă de ediții zilnice sau cu o altă periodicitate).
Potrivit presei locale625, procesul a pornit de la trei articole publicate de Ziar de Cluj în 2015 și 2016: „<> de la primărie, Loredana Irimuș, actuala ibovnică a vicelui Surubaru, a fost iertată după ce aceasta a distrus o grădiniță” (semnat de Elza Almasi); „Cum a sărit vrăbiuța Barbie din Bobina fix în Surubaru. O blondă aflată la a doua tinerețe a înnebunit doi mustăcioși din Primăria Cluj-Napoca” (semnat de Liviu Alexa), „Viceprimarul Surubaru face studiu de impact la Băile Felix cu Vrăbiuța” (semnat de Ioana Oros).
Alexa este patron al Ziar de Cluj și al televiziunii locale NCN.
Stănescu vs Alexa
Vlad Stănescu, CEO al companiei clujene de IT Mind Magnet, l-a dat în judecată pe Liviu Alexa pentru neexecutarea unei hotărâri civile din 2016 prin care Tribunalul Cluj îl obligase pe Liviu Alexa să îi plătească lui Stănescu suma de 1 leu, cu titlu de reparaţii pecuniare a daunelor morale suferite de reclamant, 20 de lei, cheltuieli de judecată la fond, şi 260 lei, cheltuieli de judecată în apel626. Tribunalul îl mai obligase pe Alexa și să publice integral, pe cheltuiala sa, pe site-ul www.ziardecluj.ro, decizia instanței.
În procesul pentru neexecutarea hotărârii Tribunalului Cluj, Judecătoria Cluj l-a obligat pe Liviu Alexa, în ianuarie 2018, să îi achite lui Vlad Stănescu 500 de lei pe zi de întârziere, cu titlu de penalităţi, începând cu data de 22.09.2017 şi până la îndeplinirea efectivă a tuturor obligaţiilor stabilite în sarcina sa prin decizia civilă din 2016627. Hotărârea este definitivă.
Potrivit presei locale628, procesul a pornit de la un articol din 2014. În acel articol, Alexa îl acuza pe Stănescu că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat. O altă persoană acuzată de Alexa în același articol a câștigat un proces împotriva lui în fața instanțelor din Satu Mare, potrivit presei locale629. Articolul făcea parte dintr-o serie de articole care au inclus și referințe la compania de IT Mind Magnet, la care CEO era Vlad Stănescu. Așa cum relatam în Raportul FreeEx 2016-2017, instanțele din Cluj l-au obligat atunci pe Liviu Alexa să ștergă definitiv de pe site-ul Ziar de Cluj două articole referitoare la această companie630. Articolele într-adevăr nu mai sunt disponibile pe site-ul acestui ziar. ActiveWatch a comentat că măsura obligării la ștergerea unor articole din spațiul online pentru defăimare este excesivă și riscă să încalce articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului – vezi hotărârea CEDO în cauza Węgrzynowski și Smolczewski contra Poloniei, din 16 iulie 2013631. În practică, în cazuri care privesc afectarea reputației unei persoane sau companii de către jurnaliști, obligarea la publicarea online a hotărârilor judecătorești definitive se poate dovedi a fi o măsură mult mai „usturătoare” pentru presă, fără a încălca drepturi fundamentale, versus obligarea la ștergerea unor articole, care riscă să fie o măsură echivalentă cu cenzura.
Alexa vs Metz
Liviu Alexa, la rândul său, l-a dat în judecată pe omul de afaceri Daniel Metz. Alexa le-a cerut instanțelor clujene să îl oblige pe Metz să șteargă de pe pagina sa de Facebook o postare critică la adresa sa și o înregistrare de la o conferință de presă, de asemenea cu conținut critic la adresa sa. Pentru o parte dintre afirmațiile critice Alexa a făcut și o plângere penală, dar procurorii au dispus clasarea plângerii pentru că afirmațiile lui Metz nu îndeplineau rigorile penale pentru a fi considerate amenințare sau șantaj632.
Metz folosise expresii ca: „Acest <> fără scrupule este cel mai agresiv defăimător care a existat în mass-media clujeană (…)”, „Suntem datori să-l trântim la pământ pe acest defăimător odios care asasinează moral femei, doar pentru că sunt tinere și frumoase, care ne bagă copiii în depresii atunci când aceștia citesc (…)”, „Vă rog să opriți circuitele financiare care-i alimentează mecanismele infernale ale terorii sale mediatice”633. Într-o conferință de presă Metz insinuase și că s-ar fi simțit șantajat de Alexa („Nu folosesc cuvântul șantaj, pentru că nu vreau să-mi creez probleme, dar vă spun că eu am resimțit presiune psihică și amenințare, în momentul în care mi s-a spus: <<ce cauți în industria mea, că eu nu m-am băgat în IT>>”)634.
Pentru afirmațiile de mai sus, Alexa l-a dat în judecată pe Metz635. Judecătoria Cluj a acceptat în ianuarie 2018 cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de Alexa și l-a obligat pe Metz: „să înlăture provizoriu, până la soluţionarea litigiului de fond, de pe pagina personală de Facebook, postarea conţinând înregistrarea conferinţei de presă din data de 08.11.2017 organizată de către pârât la sediul hotelului Opera Plaza din Cluj-Napoca. Obligă pe pârât să înlăture provizoriu, până la soluţionarea litigiului de fond, de pe pagina personală de Facebook, postările din data de 09.11.2017 şi din data de 10.11.2017 intitulate <>. (…) să înlăture provizoriu, până la soluţionarea litigiului de fond, de pe pagina personală de Facebook, parţial, postările din data de 09.11.2017, şi anume următoarele expresii din postarea din data de 09.11.2017: <>, precum şi postarea articolului publicat pe site-ul www.actualdecluj.ro intitulat <
>, cu descrierea <>”636. Instanța l-a mai obligat pe Metz, până la soluţionarea litigiului de fond, „să se abţină de la formularea în mod direct de cuvinte sau expresii identice sau similare cu cele realizate în comunicările publice menţionate în cele trei aliniate precedente ale prezentei ordonanţe preşedinţiale, indiferent de modalitatea de comunicare a acestora” și „să se abţină de a instiga sau de a încuraja alte persoane să facă afirmaţii la adresa reclamantului identice sau similare cu cele realizate în comunicările publice menţionate în aliniatele precedente ale prezentei ordonanţe preşedinţiale sau să ia măsuri pentru boicotarea activităţii reclamantului”637.
În martie 2018, Tribunal Cluj a admis apelul lui Metz și a respins cererea de ordonanță președințială formulată de Alexa și acceptată de Judecătoria Cluj638. Între timp, postările lui Metz de pe Facebook nu mai sunt disponibile. Articolul din ziarul Actual de Cluj, pentru care Judecătoria Cluj a acceptat introducerea ordonanței președințiale, deși Metz nu este proprietar al acestui site și nici autor al acestui articol, este disponibil online.
Metz și Alexa au fost parteneri, în sensul că omul de afaceri, CEO și fost proprietar al unei companii de IT (EBS Romania, vândută către compania japoneză NTT DATA639), a încheiat, potrivit propriilor declarații640, mai multe contracte de publicitate cu Alexa. Conflictul dintre cei doi s-a declanșat în 2017 când amândoi au candidat pentru o licență radio la Cluj, licență câștigată în cele din urmă de EBS Radio, al cărui acționar principal este Metz641.
Alexa vs Vlad Buzoianu
Alexa l-a mai dat în judecată și pe Vlad Buzoianu, fiul omului de afaceri clujean Octavian Buzoianu. Vlad Buzoianu îl acuzase pe Alexa într-o postare pe Facebook de șantaj: „la Cluj se observă formarea unui grup de şantaj/defăimare format din oameni precum Liviu Alexa (…) şi alte astfel de celule cancerigene ale oraşului”642.
Judecătoria Cluj l-a obligat în ianuarie 2018 pe Vlad Buzoianu să îi plătească lui Alexa 1.000 de lei daune morale pentru prejudiciul suferit și să publice hotărârea într-un ziar de circulaţie locală643. Hotărârea nu este definitivă.
Dostları ilə paylaş: |