ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

ACCESUL LA INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC

Inițiative legislative

Legea nr. 544/ 2001

În 2017, Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social (dizolvat de guvernul Dăncilă în ianuarie 2018) a inițiat noi dezbateri la nivelul guvernului, în vederea amendării legii accesului la informații de interes public. Conform jurnaliștilor Pressone.ro⁴⁵⁰, funcționari din Ministerul Sănătății ar fi dorit chiar abrograrea legii, pe motiv că cetățenii ar abuza de ea și că, oricum, informațiile publice sunt disponibile pe site-urile instituțiilor publice. La data respectivă, publicația menționată mai sus a și publicat un amplu reportaj care arăta că există foarte multe piedici în obținea de informații de interes public, piedici care le îngreunează jurnaliștilor activitatea. După publicarea acestui articol, ministerul condus la acea vreme de Gabriel Petrea a emis un comunicat de presă în care preciza că, „Nu există și nu a existat niciodată intenția de a modifica Legea nr. 544/2001 a accesului la informații de interes public în sensul îngrădirii accesului. Intenția MCPDS nu este de a restrânge drepturi, ci pur și simplu de a simplifica atât munca cetățenilor care solicită informații cu privire la activitatea și modul de cheltuire a banului public, cât și a funcționarilor publici care sunt puși să răspundă pe același subiect de mai multe ori".⁴⁵¹ Procesul de revizuire a legii a fost suspendat, iar, până în prezent, față de modificările efectuate în anul 2016, Legea nr. 544/ 2001 nu a mai fost amendată (detalii despre modificările aduse legii și normelor de aplicare în capitolul Legislație al prezentului raport și în Raportul FreeEx 2016-2017).

Mai multe informații publice comunicate din oficiu

La finalul anului 2017 și începutul lui 2018 au fost depuse două inițiative legislative privind extinderea tipului de informații de interes public care trebuie comunicate din oficiu de autoritățile și instituțiile statului. Prima dintre acestea⁴⁵², depusă în noiembrie 2017 de un grup de parlamentari PMP, dorea extinderea și clarificarea tipului de documente legate de managementul financiar al autorităților publice care trebuie comunicate din oficiu și prevedea actualizarea lunară a acestora. De asemenea, achizițiile publice deveneau informații care trebuie comunicate din oficiu, iar publicarea acestui tip de informații pe pagina de internet a autorității sau instituției devenea obligatorie. Propunerea legislativă a primit aviz negativ din partea comisiilor de administrație publică și juridică și a fost respinsă de Senat la finalul lunii martie 2018. Ajunsă la Camera Deputaților, inițiativa a primit deja un punct de vedere negativ din partea Guvernului, motivat prin faptul că adoptarea legii ar însemna că anumite informații confidențiale (de exemplu salariul angajaților sau secrete tehnologice) ar fi făcute publice.

A doua propunere legislativă⁴⁵³ a fost înregistrată în luna februarie 2018 de un grup de parlamentari ai USR. Propunerea include contractele de achiziții publice pe lista informațiilor care trebuie comunicate din oficiu de autoritățile și instituțiile publice. În acest moment, inițiativa legislativă este încă în lucru la comisiile de specialitate.

Legea administrației publice locale nr. 215/ 2001

Deși Legea administrației publice locale nu reglementează direct accesul cetățenilor la informații de interes public, aceasta conține prevederi care vizează dreptul persoanelor care aparțin minorităților naționale de a se adresa autorităților publice locale în limba lor maternă în localitățile în care ponderea lor depășește pragul de 20%. În cursul anului 2017, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a înaintat o propunere de modificare a acestei legi în sensul revizuirii pragurilor de la care persoanele care aparțin minorităților naționale își pot folosi limba maternă inclusiv pentru a obține informații de interes public. Astfel, conform propunerii UDMR, pragul general ar fi urmat să fie scăzut de la 20% la 10% și, în unele situații, ar fi fost introduse praguri alternative, în funcție de numărul total al locuitorilor respectivei unități administrative. Această propunere legislativă răspundea unor recomandări mai vechi ale Consiliului Europei⁴⁵⁴ și ar fi dus la creșterea numărul de cetățeni care ar fi putut să-și folosească limba maternă în relația cu autoritățile publice locale, inclusiv în procesul de obținere a informațiilor de interes public.

Proiectul de modificare a Legii administrației publice locale a fost întâmpinat cu un grad mare de ostilitate, inclusiv de către mass-media de limbă română și, în cele din urmă, a fost respins de Parlamentul României, în ciuda recomandărilor instituțiilor internaționale.

Codul de procedură penală

În perioada acoperită de acest raport, au apărut în presă informații despre un proiect de modificare a Codului de procedură penală, care a fost înaintat la Comisia specială, cunoscută drept Comisia “Iordache”⁴⁵⁵. Deși proiectul de modificare a Codului viza, teoretic, armonizarea acestuia cu mai multe directive europene care sunt legate de prezumția de nevinovăție a persoanelor aflate sub anchetă penală, mai multe amendamente au vizat accesul publicului la informații despre anchetele aflate în desfășurare. Astfel, potrivit unor amendamente depuse inițial de un deputat PSD și asumate ulterior de coaliția PSD-ALDE, se introduce o nouă prevedere la articolul 4: „În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum și furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.”

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștii au atras atenția încă din luna decembrie 2017 că, unele din noile prevederi sunt excesive și ar putea împiedica furnizarea de informații de interes public despre anchetele penale aflate în desfășurare. Astfel, organizația APADOR-CH⁴⁵⁶ a arătat că, „interdicţia absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism și că trebuie prevăzută în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică”. Poziția exprimată de APADOR-CH mai arată că „interdicția absolută de a comunica informații propusă sub pretextul prezumției de nevinovăție poate afecta atât activitatea de combatere a infracțiunilor cât și dreptul publicului de a fi informat, parte a libertății de exprimare”.

Lipsirea publicului de informații legate de dosarele penale, comunicate în mod oficial și, de dorit, nepărtinitor de către instituțiile din justiție, poate duce la dezinformare, având în vedere faptul că inculpații aleg să comunice astfel de informații, de multe ori prin mass-media favorabile lor.

Simulacru de dezbatere la CSM privind revizuirea Ghidului privind relația dintre mass-media și sistemul judiciar

În vederea implementării Directivei UE 2016/343, cu privire la adoptarea unor aspecte legate de prezumția de nevinovăție, în primăvara lui 2017 Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o propunere de modificare a Ghidului privind relația cu mass-media. Conform acestei propuneri, ar fi urmat ca accesul jurnaliștilor la date de interes public din dosarele aflate pe rol să fie drastic restricționat. Astfel, publicul ar fi urmat să nu mai primească date despre identitatea persoanelor care se află sub urmărire penală, singurele informații primite fiind cele legate de o scurtă descriere a faptei și încadrarea acesteia, fără nici o informație cu privire la identitatea persoanelor⁴⁵⁷.

În conformitate cu prevederile legale, acest document urma să fie dezbătut atât cu instanțele judiciare din întreaga țară, cât și cu reprezentanții societății civile, Consiliul Superior al Magistraturii fiind instituția mandatată să organizeze aceste consultări. Conform unor informații apărute în presă⁴⁵⁸, la dezbaterile privind documentul, au fost invitate în principal organizații neguvernamentale care nu au expertiză în acest domeniu, cum ar fi: Asociația Romilor Ursari, Asociația Profesională a Transportatorilor, Asociația pentru ATI (anestezie-terapie-intensiva) Timișoara, Salvați Copiii, Asociația Română pentru Combaterea Contrafacerilor sau Asociația Româna de Terapii în ADHD – autism, etc. În schimb, ONG-uri care au avut de-a lungul timpului activitate relevantă în acest domeniu, cum ar fi APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent sau jurnaliștii specializați pe domeniul justiție, au fost complet ignorați. În urma acestei situații, ActiveWatch și APADOR-CH au cerut⁴⁵⁹ reluarea dezbaterilor pe marginea Ghidului privind relația dintre mass-media și sistemul judiciar. Până în prezent acest Ghid nu a fost modificat.