ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Obstrucționări ale accesului la informații de interes public

Ministerul Sănătății ascunde informații despre prețurile medicamentelor

În luna ianuarie 2018, o jurnalistă HotNews.ro⁴⁶⁰ a făcut public faptul că, pe site-ul Ministerului Sănătății, Catalogul Național al Prețurilor Medicamentelor (CANAMED) nu mai era vizibil. Această situație a apărut în urma unui ordin emis de ministrul aflat în funcție, Florian Bodog, care nu mai prevedea obligativitatea publicării catalogului. În același timp, instituțiile Ministerului Sănătății refuză să comunice informații cerute în baza Legii nr. 544/ 2001 despre prețul medicamentelor, pe motiv că acestea sunt deja publice în CANAMED. La interpelările jurnaliștilor, reprezentanții MS au răspuns că problema este una de ordin tehnic, ea fiind în curs de rezolvare, și că nu se datorează ordinului emis de ministru. În același timp, experți consultați de HotNews.ro consideră că actul normativ emis de minister conține neclarități, prin faptul că nu mai prevede explicit transparența vechiului catalog. Până la data redactării acestui raport, aprilie 2017, secțiunea în cauză a site-ului Ministerului Sănătății era nefuncțională, afișând mesajul: „Dat fiind că în această perioadă are loc procesul de actualizare și corecție a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman din CANAMED, în acest moment pagina www.preturi.ms.ro se află în lucru. În momentul definitivării procedurii de corecție se va publica catalogul, conform cu prevederile legale”.

Într-o altă situație, cea legată de criza imunoglobulinei de la începutul anului, Ministerul Sănătății a refuzat să furnizeze informații de interes public cu privire la o posibilă comandă greșită de medicamente destinate persoanelor care suferă de imunodeficiență. Într-o anchetă publicată în cursul lunii martie 2018⁴⁶¹, jurnaliștii de la HotNews.ro au descoperit că a fost achiziționat un medicament nepotrivit. Reprezentanții ministerului au refuzat, în ciuda invocării Legii nr. 544/ 2001 să răspundă cererilor jurnaliștilor de a se face publică valoarea totală a achiziției.

Consiliul Europei: accesul minorităților naționale la informații de interes public în limba maternă restricționat

A patra Opinie a Comitetului Consultativ cu privire la implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, publicată în februarie 2018, a arătat că, în România, există probleme legate de asigurarea accesului la informații publice în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale. Astfel, conform datelor din anexele Legii administrației publice locale, în România există 488 de localități în care cel puțin o minoritate națională atinge pragul de 20%. Dintre acestea, în 325 populația de etnie maghiară atinge sau depășește pragul de 20%, iar în 102 dintre acestea, maghiarii constituie majoritatea⁴⁶².

Experții Consiliului Europei au arătat, citând un studiu efectuat în anul 2016, că doar 130 din consiliile locale ale localităților în care maghiarii depășeșc 20% (mai puțin de jumătate din numărul total) au răspuns cu privire la posibilitatea de a folosi limba maghiară în relațiile cu acestea. 13 răspunsuri au fost scrise exclusiv în limba română, 51 de consilii locale au declarat că nu au tradus actele lor normative și în limba maghiară, iar în 33 de localități ordinea de zi nu este tradusă și în limba maghiară.

Primăria ascunsă a Capitalei

Proiectele Primăriei Capitalei au fost doar în mod excepțional puse în dezbatere publică, în 2017 și la începutul lui 2018. Fără a avea criterii clare de a stabili care anume dintre proiecte să fie supuse dezbaterii publice și fără să respecte definiția actului normativ, proiectele de hotărâre de Consiliu General au fost supuse direct votului consilierilor, în ciuda repetatelor critici din partea reprezentanților societății civile și a reprezentanților opoziției referitoare la obligațiile de transparență.

Mai mult, având în vedere noua formulă administrativă – formarea a 22 de societăți comerciale care să înlocuiască instituțiile din subordinea Primăriei Capitalei, a devenit mult mai dificil accesul la informații cu privire la cheltuirea fondurilor publice și a activității acestor instituții. În ciuda promisiunilor de „transparență 100%” a Primarului General, directorii societăților comerciale au refuzat în repetate rânduri să se prezinte în fața Consiliului General. Mai mult, pe site-ul Primăriei Capitalei, în secțiunea Holding Municipal, acolo unde teoretic ar trebui să existe informații cu privire la aceste structuri, sunt scanate doar deciziile de înființare și deciziile prin care sunt constituite Consiliile de Administrație, alte informații importante lipsind cu desăvârșire. Site-urile pe care sunt prezentate activitățile societăților nu sunt menționate nicăieri pe pagina oficială a PMB, iar pentru a ajunge pe parte dintre aceste site-uri a fost nevoie ca un reprezentant al ActiveWatch să întrebe direct un angajat PMB la una dintre ședințele de Consiliu. În momentul de față, ActiveWatch nu a identificat adresele site-urilor oficiale ale noilor structuri înființate.

Primăriei Capitalei nu-i plac cetățenii critici

Primăria Muncipiului București a continuat în 2017 practica de a nu permite accesul la ședințele Consiliului Municipiului București pentru anumiți cetățeni care critică măsurile luate de administrația locală. ActiveWatch a descoperit că Primăria umple locurile destinate cetățenilor cu diverși angajați ai instituției, inclusiv consilieri personali ai primarului Capitalei, pentru a putea să refuze accesul cetățenilor, invocând că nu mai există locuri. Pe 8 iunie 2017, pe baza faptului că nu primiseră în scris niciun fel de înștiințare că li se va refuza accesul la ședința Consiliului pentru care făcuseră în prealabil, conform regulamentului, o cerere de participare, un grup de cetățeni, printre care și o membră ActiveWatch, a încercat să forțeze intrarea în sala de ședințe, poliția locală împotrivindu-se acestui lucru. Cu sprijinul unor consilieri locali din opoziție, cetățenii au intrat în sala de ședințe. Președintele de ședință și Viceprimarul Capitalei (Aurelian Bădulescu) au susținut că niciuna dintre persoanele care au forțat intrarea nu a respectat regulamentul. Primarul Gabriela Firea a susținut că cetățenii s-au facut vinovați de ultraj, că au încercat să „linșeze membrii Consiliului și Primarul General” și că trei dintre polițiștii locali ar fi avut nevoie să fie transportați la spital. Din mărturiile unor persoane prezente la locul incidentului, precum și din filmările care au fost urcate pe Internet, rezultă că cetățenii au fost cei îmbrânciți și loviți de poliția locală și că niciunul dintre ei nu a părăsit zona destinată lor în sala de ședință, nepunând astfel în pericol integritatea fizică a niciunui ales local. Reprezentanți ai Poliției Locale implicați în altercație au depus o plângere penală, însă nici în momentul de față nu există o anchetă penală în curs împotriva niciunuia dintre cetățenii implicați.

Concluzii:

• 
  Conform relatărilor din presă, la nivelul guvernului au avut loc discuții cu privire la modificarea Legii 544/ 2001, existând inclusiv propuneri care mergeau până la abrogarea acesteia. În cele din urmă, aceste propuneri au rămas în stadiul de proiect.
  
• 
  Practica și statisticile ne demonstreză că implementarea Legii accesului la informațiile de interes public este încă slabă și că este încă necesară implementarea unor soluții concrete de îmbunătățire a accesului la informațiile de interes public și a implementării efective a principiilor transparenței decizionale (o parte dintre aceste soluții au fost formulate în perioada de guvernare a cabinetului Cioloș).
  
• 
  O situație particulară a fost cea legată de dezbaterile cu privire la armonizarea legislației românești cu directivele europene privind acordarea prezumției de nevinovăție persoanelor care se află sub urmărire penală. Aceste cerințe legitime ale Uniunii Europene au fost folosite ca pretext pentru a propune secretizarea excesivă a informațiilor cu privire la dosarele penale aflate în lucru, mergându-se până la a se propune interdicția de a se face publice date despre identitatea persoanelor implicate în aceste dosare, indiferent de calitatea lor.
  
• 
  Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituții publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informații de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante, respectiv a încercat restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului General.
  

Recomandări pentru jurnaliști și editori:

• 
  Citiţi şi folosiţi Legea accesului la informaţiile de interes public (nr. 544/2001).
  
• 
  Solicitaţi număr de înregistrare pentru fiecare cerere de informaţii de interes public, indiferent de modalitatea de transmitere a cererii (fax, e-mail, poștă, la fața locului).
  
• 
  Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile sunt obligate în termen de 5 zile calendaristice să vă informeze în scris dacă răspunsul nu va fi furnizat în termen de 10 zile calendaristice, ci în 30 de zile.
  
• 
  Dacă autorităţile nu vă răspund în 30 de zile de la înregistrarea solicitării de informaţii, adresaţi-vă instanţei.
  
• 
  Cereți informații în format deschis.
  
• 
  Colaborați cu activiști din domeniul IT pentru a construi baze de date ce pot produce informații relevante folosind datele deschise disponibile în spațiul public.
  
• 
  Folosiți instrumente create de ONG-uri. De exemplu, pagina NuVăSupărați.info, unde puteți găsi instrumentele necesare scrierii și transmiterii unei cereri de informații publice.
  
• 
  Urmăriți pagina Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă https://data.gov.ro, pentru a vă informa despre noile reglementări în domeniu.
  

Recomandări pentru autorități:

• 
  Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public are caracter obligatoriu, nu facultativ.
  
• 
  Sprijiniţi misiunea presei de a informa şi nu obstrucţionaţi accesul cetăţenilor la informaţiile publice.
  
• 
  Asiguraţi accesul gratuit şi online la informaţiile de interes public, în formate deschise, conform recomandărilor moderne în vigoare.
  
• 
  Pentru a evita o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a furnizării informaţiilor, respectaţi termenul legal prevăzut de Legea nr. 544/ 2001.
  
• 
  Introducerea acreditării în regulamentele de funcționare ale consiliilor locale și primăriilor, dacă se consideră necesar a fi reglementată, trebuie să se facă pentru a facilita accesul presei la informațiile de interes public, nu pentru a-l bloca.
  
• 
  Accesul cetăților la ședințele publice ale autorităților publice trebuie să fie liber.
  
• 
  Instanțele de judecată dau în continuare câștig de cauză celor care fac plângeri împotriva autorităților, pentru încălcarea Legii 544/ 2001.