Organele de ordine publică ale statului au emis un număr relativ mare de amenzi în 2017 și la începutul lui 2018, o perioadă marcată de proteste împotriva guvernării PSD-ALDE și împotriva modificărilor la legislația penală, promovate de aceasta. ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de polițiile locale de sector, precum și de Poliția și Jandarmeria municipiului București, în perioada ianuarie 2017 - noiembrie 2017. Au fost trimise cereri în baza legii liberului acces la informații de interes public prin care li s-a solicitat acestor instituții să comunice numărul amenzilor și avertismentelor defalcate pe: data constatării contravenției, valoarea amenzilor și temeiul legal al aplicării. Ulterior, ActiveWatch a corelat datele calendaristice furnizate de instituții cu informațiile din online pentru a determina natura protestelor la care s-au aplicat amenzile. Din cele 37 de momente în care s-au constatat contravenții, 12 nu au putut fi corelate cu niciun protest care să fi fost relatat de presă. Prezentăm în continuare rezultatele semnificative ale analizei:
Singura instituție care a jucat un rol relevant în sancționarea participanților la diversele proteste și manifestații a fost Jandarmeria Română: din cele 184 de amenzi emise, 181 au fost emise de Jandarmerie, 2 de Poliția Capitalei și 1 de Poliția locală Sector 2.
Numărul amenzilor a fost mult mai mare decât numărul avertismentelor: 184 față de 22.
Nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcție de tema protestelor. Astfel, la fiecare dintre protestele împotriva guvernării și măsurilor luate de PSD au fost emise, în medie, 6.5 amenzi (118 amenzi pentru 18 proteste), în timp ce media pentru restul protestelor a fost de 2.3 (16 amenzi la 7 proteste). Numărul participanților la protestele împotriva guvernării și măsurilor PSD a fost în general cu 2-3 ordine de mărime mai mare față de celelalte proteste, ceea ce înseamnă că și diferența mediei numerelor de amenzi poate fi justificată.
Uneori, când protestele sunt de mici dimensiuni, numărul amenzilor este mare. Spre exemplu, (1) în data de 10 aprilie 2017, care coincide cu un protest în fața sediului PSD la care au participat 5 participanți, au fost aplicate 3 amenzi. (2) În data de 11 iulie, care conincide cu un protest împotriva ministrului de Interne Carmen Dan, la care au participat câteva zeci de oameni, au fost aplicate 10 amenzi.
Amenzile au fost date pentru încălcări ale prevederilor legii organizării adunărilor publice (60/1991) și ale celei privitoare la ordinea publică (61/1991). De departe, cele mai multe amenzi au fost date în baza legii adunărilor publice - 167 de amenzi. Această lege, prin modul în care este formulată în momentul de față, îngrădește uneori nejustificat dreptul cetățenilor de a protesta. Dintre cele 167 de amenzi în baza legii adunărilor publice, numai 25 au fost date în baza prevederilor care sancționează instigarea la acțiuni violente de tulburare a adunărilor publice (art. 26, alin 1, lit e). Restul amenzilor au fost emise după cum urmează: 83 pentru participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și refuzarea de a părăsi locul de desfășurare (art. 26, alin. 1, lit. d); 45 pentru organizarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise (art. 26, alin. 1, lit. a); 1 pentru nerespectarea orelor de desfășurare, a traseului sau perimetrului pentru adunarea publică (art. 26, alin, 1, lit. b); 15 pentru neoprirea de către organizatori a adunării publice ca reacție la faptul că participanții nu nerespectă orele de desfășurare, traseul sau perimetrul adunării. În aceste condiții, considerăm că activitatea de sancționare depusă de jandarmi se concentrează pe descurajarea exercitării dreptului la protest, iar nu pe protejarea lui și a persoanelor care îl exercită.
Dincolo de analiza cantitativă, considerăm că merită trecute în revistă și următoarele situații care reprezintă abuzuri în ceea ce privește activitatea de aplicare a amenzilor de către organele de ordine publică:
În februarie 2017, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a prezentat o listă de persoane publice, jurnaliști și politicieni, care, potrivit spuselor sale, s-ar fi implicat în sprijinirea protestelor desfășurate în fața Guvernului și în mai multe orașe din țară, la care au participat sute de mii de oameni45. Carmen Dan a acuzat mai mulți ziariști că ar fi promovat protestele, ar fi chemat oamenii în stradă și că ar fi contribuit astfel la agravarea unei situații tensionate46. În acest context, ministrul i-a nominalizat drept instigatori la proteste pe jurnaliștii Mircea Marian, Ovidiu Vanghele, Emilia Șercan, Cătălin Tolontan, Andrei Gheorghe și Lucian Mândruță, pe Clothilde Armand și Nicușor Dan de la USR, și pe deputatul PMP Robert Turcescu. În urma declarației sale, un membru CNA (Valentin Jucan) a acuzat-o pe Carmen Dan de depășirea atribuțiilor, iar PNL și PMP au cerut demisia acesteia47. Organizațiile ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au solicitat la rândul lor demisia ministrului de Interne, pentru aceste declarații, acuzând că gestul este iresponsabil și trădează o mentalitate de sorginte totalitară48. Cele două organizații i-au reamintit public ministrului că oricine are dreptul să sprijine și să cheme la protest, atâta timp cât nu instigă la violență sau la nerespectarea legii. „Considerăm că avem de-a face cu un demers deosebit de periculos prin care tocmai autoritățile statului ce au ca atribuții în apărarea legii și protejarea ordinii publice fac și distribuie liste cu cetățeni care nu se fac vinovați decât de exercitarea unor drepturi”, au mai transmis ActiveWatch și CJI.
În luna iulie 2017, reprezentanții Jandarmeriei au făcut publică informația că instituția continuă să proceseze imaginile filmate la protestele din luna februarie a aceluiași an în scopul aplicării de amenzi. Conform Jandarmeriei, persoanele vizate ar fi cele care ar fi „început să se erijeze în lideri de grup”49.
În luna martie 2018, Jandarmeria a aplicat amenzi usturătoare mai multor persoane care au organizat un protest în timpul congresului Partidului Social Democrat desfășurat la Sala Palatului. În unele dintre procesele verbale de constatare a contravenției, la rubrica care descrie fapta considerată ca fiind contrară legislației în vigoare, a fost menționată activitatea de scandare de lozinci sau afișarea de pancarte împotriva participanților la congresul PSD. Un protestatar care avea o pancartă cu textul „Liviu Dragnea reales la al XIV-lea congres” a susținut că a primit o amenda dublă față de participanții care doar au scandat50.
Cu ocazia unui festival de promovare a culturii turce, poliția locală Cluj-Napoca a amendat un jurnalist turc pentru că a distribuit ediția românească a ziarului Zaman, publicație critică la adresa regimului Erdoğan, interzisă în Turcia în anul 2015. Mai mult, poliția a confiscat toate exemplarele publicației. Conform unui comunicat emis de Zaman România, ziarul este o publicație legală în România51. Sancțiunile au fost aplicate fără o bază legală clară, procesul verbal făcând referire la articolul 1, litera a din legea adunărilor publice, conform căruia se pedepsește „organizarea și desfășurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise”. Primarul Boc a declarat pentru presă că sancționarea a fost necesară și din cauza că au existat sesizări din partea Consulatului și a Ambasadei Turciei52.
