ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Fenomenul fake-news și propaganda rusă

Ultimii ani au înregistrat o creștere însemnată a volumului și audienței mesajelor etichetate generic drept „fake news”: conspiraționiste, pro-ruse, anti-occidentale, naționaliste, anti-UE, „anti-Soros-iste”, conservatoare, discriminatoare/ instigatoare la ură.

Dacă la început aceste mesaje se „strecurau” mai rar în agenda publică, aveau impact redus și erau prezente mai ales pe site-uri anonime, experiența recentă arată că știrile contrafăcute („fake news”) și propaganda rusească au luat amploare internațională și au afectat inclusiv spațiul românesc (o rampă în acest sens o constituie platforma moldovenească Sputnik.md, parte dintr-un conglomerat de site-uri în mai multe limbi, ale grupului de presă rusesc Rossiya Segodnya, care agregă și „ambalează” informații locale și internaționale în interesul Kremlinului)³³.

Deși inițial era un fenomen marginal, promovat în special de site-uri obscure, propagarea știrilor false s-a extins în presa mainstream (tradițională) din România, ceea ce a facilitat distorsionarea percepției publicului³⁴. Așa cum am precizat și în Raportul FreeEx anterior, spațiul media românesc a fost sufocat de o avalanșă de știri false începând cu alegerile locale și parlamentare din 2016 și cu protestele anti-guvernamentale de la începutul lui 2017, când cea mai mare parte a presei a distribuit mesaje alarmiste, menite să manipuleze publicul că protestele ar fi fost finanțate de miliardarul George Soros și de companiile multinaționale, sau că ar fi fost orchestrate de anumiți actori politici³⁵. Mai mult, un român de 23 de ani (Ovidiu Drobotă, condamnat penal pentru infracțiuni informatice), care deținea un site de știri conspiraționiste în limba română (Expunere.com), a creat un site de știri false în limba engleză (endingthefed.com), care, conform presei americane, cu ajutorul rețelelor de socializare (în special Facebook), a căpătat audiență în timp record și ar fi ajutat la alegerea președintelui Trump în SUA³⁶.

Un alt caz de interes a fost cel al hackerului Guccifer 2.0, care s-a remarcat pentru infracțiuni informatice precum accesarea conținuturilor electronice private ale unor congresmani americani în timpul prezidențialelor din 2016, și care pretindea că era român. În vara anului 2017, postul Antena 3 a difuzat un interviu-eveniment în care hackerul afirma inclusiv faptul că a comunicat cu „cineva” din trust despre informațiile clasificate descoperite. La acea vreme, jurnaliștii Antena 3 încă îl mai prezentau pe Guccifer ca fiind „hacker român”³⁷. Abia în martie 2018, o investigație a serviciilor de securitate americane a dezvăluit că acesta era, în realitate, un agent de informații rus³⁸.

În ultimii doi ani, în România, fenomenul fake news nu a fost asociat exclusiv cu propaganda rusească, ci au fost semnalate inclusiv situații în care reporteri de la publicații (tabloide) din alte țări (Marea Britanie, Italia) au realizat reportaje false pe teritoriul României, plătind „sursele” să participe la materiale regizate (trucate) care puneau țara noastră într-o lumină defavorabilă³⁹.

Contactați de revista Vice pentru un material despre fake news, reprezentanții mai multor site-uri devenite de notorietate pentru răspândirea de astfel de informații și semnalate ca atare de aplicațiile pentru detectarea și avertizarea site-urilor suspectate de fake news s-au declarat victime ale cenzurii și ale atacurilor din partea adepților „corectitudinii politice” sau din partea celor care au „culoare politică dubioasă” ori sunt „finanțați de Soros”, sau care sunt „contra naționalismului”, și au susținut că verifică știrile pe care le publică⁴⁰.

În luna ianuarie 2018, în contextul protestelor împotriva modificărilor legilor justiției promovate de coaliția de guvernare PSD-ALDE, mai multe filiale județene ale Partidului Social Democrat au promovat un clip video despre care au susținut că prezenta o „fermă” de like-uri a mișcării #Rezist. Clipul fusese filmat și distribuit pe rețelele de socializare de un cetățean rus și prezenta, de fapt, o „fermă de telefoane mobile” în care erau făcute instalări de aplicații. Ulterior, video-ul fusese cumpărat de o publicație rusă care îl prezenta ca fiind filmat la o „fermă” de like-uri. Ziarul Financiar preluase filmul și îi adăugase propriul logo⁴¹. Organizațiile PSD l-au distribuit alături de următorul text: „ȘOCANT! Așa arată o uzină virtuală folosită de cei care se consideră <>. MAREA EMULAȚIE # REZIST are în spate o mare făcătură! Milioane de like-uri cu care se laudă Mălin Bot, postările care au scos românii în stradă, sunt susținute de o infrastructură sofisticată (achiziționată cu banii lui SOROS) care a PROSTIT ȘI MANIPULAT EFECTIV ROMÂNIA (...) Așa au mii de like-uri paginile care, de exemplu, au atacat constant PSD și pe Liviu Dragnea și care au ridicularuzat [sic!'] coafura Premierului României! Niște bucăți de plastic...”

Faptul că diseminarea știrilor contrafăcute și/sau a informațiilor care incită la ură împotriva unor categorii de oameni s-a făcut cu ajutorul infrastructurilor Facebook, Google și Youtube a crescut îngrijorarea utilizatorilor din întreaga lume cu privire la modul în care au fost expuși la surse toxice de informații, motiv pentru care opinia publică a început să facă presiuni pentru crearea unor filtre care să diferențieze publicațiile și site-urile credibile de cele manipulatoare. Însă problema este încă departe de a fi rezolvată. Mai mult, există și victime colaterale – de exemplu, în România, în contextul în care Facebook a început să testeze soluții automatizate de filtrare pentru fake news, procedeul a afectat accidental pagini și profiluri de utilizatori și de publicații benigne, ducând la cenzurarea fortuită a acestora⁴² și la crearea unui precedent periculos, care a determinat numeroase plângeri din partea utilizatorilor. Facebook continuă să testeze modalități de moderare a conținuturilor răspândite în interiorul rețelei sale. În replică, unii dintre cei afectați încurajează utilizarea unor rețele sociale alternative, cum este cazul VKontakte (VK), rețea rusească despre care s-a scris că este preferată de grupuri de extremă dreapta, naționaliste și anti-occidentale⁴³.

În noiembrie 2017, Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) și Centrul pentru Participare Civică și Democrație (CPD) din cadrul SNSPA au organizat, la Washington, un eveniment în care au analizat instrumentele propagandei rusești și dezinformările din acest registru din România. Prezent la eveniment, George Maior, ambasadorul României în SUA și fost șef al Serviciului Român de Informații între anii 2006 și 2015, a declarat că aceste influențe s-au făcut simțite în țara noastră încă din anii 2006-2007, și că „deşi nu este o ţintă clasică pentru propaganda rusă, în condiţiile opţiunilor majoritar pro-occidentale ale populaţiei, narativele anti-occidentale s-au înmulţit în ultima perioadă în România, având drept scop vulnerabilizarea statului, influenţarea de politici publice în domenii esenţiale, erodarea încrederii în valorile democraţiei liberale, în NATO, în Uniunea Europeană, în parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, prin rostogolirea permanentă de informaţii false prin canale şi purtători de mesaj tot mai diverşi, majoritatea lipsiţi de credibilitate, dar insistenţi”⁴⁴.