Administraţia naţională “apele româNE” administraţia bazinală de apă mureş



Yüklə 20.96 Kb.
tarix30.07.2018
ölçüsü20.96 Kb.


ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

http://www.rowater.ro/damures











Cod-F-PC-4


REVISTA PRESEI

25 septembrie 2017

CUPRINS


A avut loc distrugerea masivă a pădurii din județ



Stop tăierilor ilegale – un prim aviz favorabil pentru protejarea parcurilor naţionale

Teme similare

Cum arată cel mai mare centru de gestionare a deşeurilor din Transilvania, care a costat 24 de milioane de euro

Consiliul Judeţean Alba a finalizat, oficial, construcţia celui mai mare centru de management al deşeurilor din Transilvania şi unul dintre primele cinci din România. Investiţia în valoare de 24 de milioane de euro a fost derulată în comuna Galda de Jos şi va fi punctul central al viitorului sistem judeţean de mangement al deşeurilor. Sistemul judeţean de mangement al deşeurilor va intra în funcţiune, cel mai probabil, în prima parte a anului 2018, după finalizarea licitaţiilor de concesiune care se derulează în prezent. În 15 septembrie 2017, Consiliul Judeţean şi antreprenorul care a realizat lucrarea (Asocierea Porr Construct SRL - Porr Bau GmbH - Entsorga Italia) au încheiat documentul care atestă remedierea tuturor neconformităţilor constatate în procesul verbal de recepţie din octombrie 2016. Cea mai importantă dintre acestea a fost reprezentată de stabilizarea unui taluz de pământ care a început să alunece la vale în urmă cu 1 an. „Este o realizare extraordinară pentru judeţul Alba. Au fost 24 de neconformităţi, toate au fost soluţionate, inclusiv alunecarea de teren. Eu sunt de 8 luni în această funcţie şi am fost desemnat preşedinte al comisiei de recepţie. Când am venit prima dată aici, am fost impresionat de tot ce am văzut”, a declarat, vineri, Dumitru Fulea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba. Reprezentantul constructorului, Cristian Nicolai, a explicat cum s-a realizat stabilizarea taluzului de păîmânt din punct de vedere tehnic: ”Au fost ridicate 46 de ziduri, fundate pe micro-piloţi foraţi la partea de jos, cu ancore forate în partea de sus, pentru a stabiliza tot taluzul şi tot amplasamentul şi a ţine, prin două puncte fixe, totul în spate. Pe lângă aceste sisteme structurale de stabilizare a fost făcut şi un sistem de drenaj, fiecare capăt de dren având trei drenuri forate care se duc în interiorul masei de pământ pentru a prelua toată apa. În spatele zidurilor se găseşte şi un dren de adâncime şi un dren de suprafaţă”. Lucrările au fost realizate pe cheltuiala antreprenorului, Nicolai susţinând că alunecarea de teren a fost un eveniment ”imprevizibil”. Rămâne de văzut dacă reprezentanţii Porr Construct vor decide sau nu să acţioneze Consiliul Judeţean în judecată în scopul recuperării sumei cheltuite pentru stoparea alunecării de teren. De altfel, antreprenorul a solicitat plata lucrărilor de consolidare a taluzului din cheltuieli diverse şi neprevăzute, dar CJ Alba nu a acceptat cheltuieli suplimentare “încadrate de către antreprenor în condiţii fizice imprevizibile”. Centrul de management de la Galda este o adevărată uzină, unde vor fi transportate toate deşeurile din judeţ, care, după ce vor fi sortate, vor fi depozitate într-o groapă conformă denumită celulă. Durata de viaţă a primei celule este de 6 ani, iar a întregului depozit de 25 de ani. Din valoarea totală de 60 de milioane de euro a întregului proiect, la Galda s-au investit circa 40% din bani, adică aproximativ 24 de milioane de euro. Aceasta face ca depozitul ecologic de aici să fie în prezent cea mai mare şi mai modernă investiţie de gen din Transilvania şi în topul primelor 5 de acest gen la nivelul României. Situat pe teritoriul comunei Galda de Jos, însă în afara localităţii, depozitul ecologic presupune un circuit al deşeurilor foarte bine pus la punct – de la drumuri de acces, utilaje de cântărire a maşinilor care intră şi ies, staţie de epurare a levigatului (n.r. – lichidul ce se scurge ca urmare a depunerii de­şeurilor), staţie de sortare a de­şeurilor prin separarea materialelor reciclabile (hârtie, metal, plastic) cu o capacitate de 43.000 de tone/an, maşini de compactare a materialelor reciclabile, staţie de tratare mecano-biologică a de­şeurilor din care rezultă compostul (îngrăşământ) cu o capacitate de 85.566 de tone/an, până la spaţii de depozitare, spaţii administrative, camioane şi utilaje de tot felul – toate sunt funcţionale şi aşteaptă să fie operaţionalizate.Proiectul a fost unul foarte amplu şi a presupus, în afara depozitului de la Galda, închiderea gropilor neconforme de la Aiud, Blaj, Abrud, Cîmpeni, Cugir şi Ocna Mureş, şi construcţia unor staţii de transfer la Blaj, cu o capacitate de 15.000 de tone pe an, şi la Tărtăria cu o capacitate de 33.044 de tone pe an. Centrul va deveni operaţional după finalizarea licitaţiei de concesionare care este derulată în prezent de Consiliul Judeţean Alba, precum şi a procedurilor de delegare a serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor care sunt gestionate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Salubris Alba”.

/Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-video-arata-mai-mare-centru-gestionare-deseurilor-transilvania-costat-24-milioane-euro-1_59c4fe7b5ab6550cb86c05b5/index.html

/Unirea AB, https://ziarulunirea.ro/fotovideo-groapa-de-gunoi-de-la-galda-finalizata-complet-au-fost-solutionate-toate-neconformitatile-din-procesul-verbal-de-receptie-441150/

/Alba 24 AB, http://alba24.ro/fotovideo-depozitul-de-deseuri-de-la-galda-cel-mai-mare-din-transilvania-finalizat-dupa-un-an-de-controverse-597461.html
Pădurea Moneasa a devenit groapă de gunoi publică pentru niște indivizi certați cu natura

Unii oameni din jurul localității Moneasa au simțit că dacă furtuna a făcut ravagii în zonă, e un moment perfect să profite de vraiștea generală și să uite de orice urmă de bun simț, asfel că au transformat pădurea de la Moneasa în propria lor groapă de gunoi. Fotografiile de mai jos ne-au fost trimise de niște turiști arădeni aflați la ora aceea într-o plimbare în pădure. Se așteptau ca zona să arate răvășită, însă nu se așteptau să găsească ceea ce au descoperit: zeci de țigle sparte, oale stricate, jucării vechi, cetârne îndoite, haine, ba chiar și un cuptor cu microunde, toate aruncate în toate părțile, prin diferite colțuri ale pădurii. E evident că unii oameni cărora le lipsește clar bunul simț, făcându-și curat prin gospodării în urma furtunii, au venit în pădure și pur și simplu au aruncat tot gunoiul acolo, în mijlocul naturii. Cam acesta e respectul pe care îl au unii față de natură, cam asta merită natura care și așa a avut de suferit crunt zilele acestea… /Special AR, http://specialarad.ro/padurea-moneasa-a-devenit-groapa-de-gunoi-publica-pentru-niste-indivizi-certati-cu-natura/


Teme de mediu

A avut loc distrugerea masivă a pădurii din județ

Situația fondului forestier din județ este tragică. Pagubele se ridică la 85 mii metri cubi de lemn

Fenomenele meteo extreme au făcut ravagii la nivel de fond forestier în județ. Aradul se numără printre județele grav afectate de furtună, chiar și atunci când vorbim de situația pădurilor. La o primă estimare se pare că mai toate ocoalele silvice din județ au avut de suferit, iar totalul metrilor cubi de lemn doborât depășește 85 de mii. Ce înseamnă în realitate această pagubă?

Ei bine, se pare că cel puțin pentru următorii ani nu se vor mai exploata alți arbori din pădurile arădene, reîmpădurirea rămânând însă o mare problemă. Pe zonele Bârzava, Săvârșin, Gurahonț, Sebiș, pădurile au fost doborâte de vântul foarte puternic, iar drumurile forestiere sunt încă blocate. Reprezentanții Direcției Silvice Arad ne-au declarat că se lucrează la degajarea drumurilor și că, din punctul lor de vedere, în perioada următoare masa lemnoasă distrusă de fenomenele meteo va trebui exploatată – scoasă spre vânzare. La nivel național, doborâturile de vânt au cumulat peste 460 mii metri cubi, dintre care mai mult de jumătate sunt doborâturi în masă – adică a fost afectată întreaga pădure. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/a-avut-loc-distrugerea-masiva-a-padurii-din-judet/1902411


Stop tăierilor ilegale – un prim aviz favorabil pentru protejarea parcurilor naţionale

Consiliul Legislativ a avizat favorabil Proiectul de lege privind interzicerea exploatării masei lemnoase din parcurile naţionale. Acesta se află în prezent în lucru la comisiile permanente ale Senatului, care trebuie să elaboreze rapoarte până la jumătatea lunii octombrie. „Sper ca, în urma analizei, membrii comisiilor să înţeleagă importanţa măsurilor incluse în proiectul de lege, pentru că doar prin măsuri ferme, ca cele prevăzute de această propunere legislativă, vom putea avea rezultate concrete în ceea ce priveşte reducerea tăierilor ilegale”, a declarat Glad Varga, deputat PNL, iniţiatorul proiectului de lege.Principalele prevederi ale proiectului de lege se referă la interzicerea  exploatării masei lemnoase, timp de zece ani, în zonele de protecţie şi zonele de conservare durabilă din parcurile naţionale şi realizarea, în această perioadă, a unui studiu privind efectele de mediu, sociale şi economice ale biodiversităţii şi serviciile ecosistemice. Necesitatea proiectului de lege apare din lipsa unei politici integrate şi reale pentru protejarea pădurilor. /ARQ AR, http://www.arq.ro/stop-taierilor-ilegale-un-prim-aviz-favorabil-pentru-protejarea-parcurilor-nationale/17083





- REVISTA PRESEI -

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Str. Koteles Samuel nr. 33, Târgu –Mureş, jud. Mureş

cod poştal 540057

Tel. : 0265 260289, 0265 265420; Fax: 0265 264290, 0265 265059




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə