Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite

El. Văcărescu, T. Maiorescu. Pe G. Enescu l-a ajutat în drumul

devenirii sale artistice prin construirea unei săli de concerte

(lângă Castelul Peleş) şi prin dăruirea unei viori Amati.

Sub pseudonimul Carmen Sylva (în limba latină “Cântecul pădurii”)

a scris 43 de volume în limbile germană, română, franceză şi

engleză (poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter

memorialistic). În 1888 a primit Premiul Botta al Academiei

Moare în 1916, fiind îngropată la Mănăstirea Curtea de Argeş.

Regina Maria

• “Mai mult decât o femeie, mai

• mult decât o regină – un simbol.

• Mai mult decât un simbol – un

• mit. Cuvintele cu care ambasa-

• dorul Franţei, contele Saint-

• Aulaire, a încercat să o cuprindă,

• pălesc în faţa voinţei şi forţei

• celei de al cărei nume se leagă

• întregirea neamului românesc.

Maria de Edinburg s-a născut în 1875 în familia regală britanică,

• Maria de Edinburg s-a născut în 1875 în familia regală britanică,

• înrudindu-se cu toţi puternicii vremii. Fiica celui de-al doilea fiu al

• reginei Victoria a Angliei, prinţul Alfred de Edinburg şi duce de Saxa

• Coburg-Gotha, era vară cu ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi cu

• împăratul Germaniei Wilhelm al II-lea.

• S-a logodit la 16 ani cu Ferdinand de Hohenzollern, principele

• moştenitor al României. Căsătoria a avut loc în 1892. Unul dintre

• exponatele Muzeului Naţional al României, o cupă de argint oferită

• de municipalitatea Capitalei, aminteşte de acest eveniment, piesa

• având gravată inscripţia: “Bine ai venit mireasă de Dumnezeu

• aleasă spre a patriei cinstire”

• Oricâte greşeli ar fi comis Regina Maria înainte şi după Primul

• Război Mondial, “războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate

• făli, pagină cu care se va aşeza în istorie la loc de cinste”.În timpul

• Războiului de Reîntregire, Regina Maria a luat sub patronajul ei

• Crucea Roşie, acordând ajutor şi asistenţă permanentă răniţilor şi

• bolnavilor.

Referindu-se la implicarea reginei în război, Constantin

• Referindu-se la implicarea reginei în război, Constantin

• Argentoianu menţiona: “…regina şi-a îndeplinit cu prisosinţă

• îndatoririle ei. A fost în mijlocul celor care aveau nevoie de

• mângâiere. O găsim în tranşee printre combatanţi; o găsim şi în

• toate posturile sanitare, printre răniţi, printre bolnavi.N-a cunoscut

• frica de bombe, cum n-a cunoscut teama şi scârba de molimă sau

• nerăbdarea”.

• Regina Maria a fost şi un bun diplomat. Când negociatorul şef al

• delegaţiei româneşti, primul ministru I.I.C.Brătianu, a început să

• piardă teren, regina intervine pe lângă Anglia şi Franţa, stârnind

• admiraţia temutului premier francez Clemenceau (“Tigrul”) care

• afirma: “O regină ca a voastră trebuie primită cu toate onorurile

• militare, cu mareşalul Foch (comandantul suprem al armatelor

• aliate) în frunte”

• La 15 octombrie 1922 a avut loc, la Catedrala Reîntregirii din Alba-

• Iulia, ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand I şi a Reginei

• Maria, ca suverani ai tuturor românilor.

• Regina Maria a iubit arta, poezia şi filosofia. Ea a continuat tradiţia

• Reginei Elisabeta de susţinere a acestora, ajutând cu burse de

• studiu şi bani o seamă de personalităţi din lumea literară şi

• artistică. A scris la rândul ei povestiri pentru copii, poezii, a pictat

• ( mai ale acuarele) florile ei preferate fiind crinii şi macii.

• A construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb pe malul

• Marii Negre,şi a făcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiştii

• epocii.

• Deşi rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost

• sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927.

• Izolată şi persecutată de propriul fiu, Carol al II-lea, regina Maria

• îşi va găsi sfârşitul în 1938. Conform ultimei dorinţe , inima

• reginei a fost înmormântată la Balcic, iar trupul la Mănăstirea

• Curtea de Argeş.După pierderea Cadrilaterului (1940),inima

• reginei a fost adusă şi ascunsă în stâncă, la castelul Bran. Acum,

• inima reginei se află la Muzeul Naţional de Istorie.

•