Agenda digitală: viteza benzii largi este în creștere, însă Europa trebuie să mai depună eforturi în acest sens

IP/10/1602

Bruxelles, 25 noiembrie 2010

Agenda digitală: viteza benzii largi este în creștere, însă Europa trebuie să mai depună eforturi în acest sens

Potrivit statisticilor date publicității astăzi de Comisia Europeană, conexiunile de bandă largă din Europa sunt mult mai rapide decât acum un an. În iulie 2010, 29% dintre liniile de bandă largă din UE au avut viteze de cel puțin 10 megabiți pe secundă (Mbps) (față de 15% în anul precedent). Utilizarea serviciilor de bandă largă continuă să crească în UE, proporția fiind în prezent de 25,6 abonați la fiecare 100 de locuitori (față de 23,9 anul trecut). Remarcabilă este creșterea anuală de 45% înregistrată de banda largă mobilă, cu 6 dispozitive de acces la banda largă mobilă (chei sau modemuri USB) la 100 de cetățeni. Mai rămân însă multe de făcut pentru ca UE să-și poată realiza obiectivele stabilite în Agenda digitală pentru Europa, și anume să asigure accesul fiecărui cetățean european la servicii de bază în bandă largă până în 2013 și la internetul rapid și ultrarapid de bandă largă până în 2020 (a se vedea IP/10/581, MEMO/10/199 și MEMO/10/200). În septembrie 2010, Comisia a prezentat o serie de măsuri destinate să faciliteze implementarea și utilizarea în UE a internetului rapid și ultrarapid de bandă largă (a se vedea IP/10/1142).

Neelie Kroes, vicepreședinta Comisiei, responsabilă cu Agenda digitală, a declarat „Banda largă rapidă reprezintă oxigenul universului digital, fiind esențială pentru prosperitatea și confortul cetățenilor europeni. Serviciile în domeniu și vitezele disponibile sunt în curs de ameliorare, însă trebuie să facem mai multe pentru a realiza obiectivele pe care ni le-am stabilit în ceea ce privește banda largă de foarte mare viteză. În special, avem nevoie de un acord urgent în privința propunerii noastre de a asigura disponibilitatea spectrului de frecvențe radio pentru banda largă mobilă, pentru care cererea crește într-un ritm foarte rapid.”

În iulie 2010, aproape o treime din liniile de bandă largă din UE au furnizat viteze de peste 10 Mbps (față de 15% în iulie 2009). Vitezele de transmisie mai mari oferă în general utilizatorilor posibilitatea de a alege servicii mai variate și mai de calitate, la un tarif mai mic per megabit. 5% dintre liniile din UE au viteze medii mai mari sau egale cu 30 Mbps (numai 0,5% dintre linii au viteze mai mari sau egale cu 100 Mbps).

Noile servicii comerciale și de divertisment, cum sunt televiziunea HD sau echipamentele pentru video-conferințe, necesită un acces la internet mai rapid decât cel disponibil astăzi în general în Europa, pentru a ajunge la nivelul unor lideri mondiali de talia Coreei de Sud sau a Japoniei. Agenda digitală își propune ca, până în 2020, toți cetățenii europeni să aibă acces la viteze de cel puțin 30 Mbps și ca 50% dintre gospodăriile europene să beneficieze de abonamente la viteze mai mari de 100 Mbps.

De asemenea, noile statistici arată că în perioada iulie 2009 - iulie 2010 numărul liniilor de bandă largă a continuat să crească în întreaga UE cu 8% (adică mai lent decât în anul anterior, când rata creșterii a fost de 11%). Din iulie 2010, în UE există aproximativ 128 de milioane de linii de bandă largă fixe, dintre care 9 milioane de linii noi care au fost adăugate începând din iulie 2009. În UE există aproximativ 220 de milioane de gospodării.

Țările de Jos și Danemarca rămân liderii mondiali în materie de utilizare a serviciilor de bandă largă (aproximativ 40 de linii la 100 de locuitori, adică circa 80% dintre gospodării). Ratele de creștere încetinesc pe măsură ce piețele acestor state ajung la maturitate și se apropie de saturație (în prezent, în statele membre aflate pe primele locuri în acest domeniu, precum Finlanda și Suedia, ratele de utilizare a serviciilor de bandă largă fixă se află în scădere, probabil din cauza înlocuirii acesteia cu banda largă mobilă).

În nouă țări din UE (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit), nivelul utilizării serviciilor în bandă largă este mai ridicat decât în Statele Unite (în SUA proporția este de 26,4 abonați la 100 de locuitori, conform statisticilor din mai 2010 ale OCDE). Grecia și Republica Cehă au înregistrat cele mai mari progrese din ultimul an (calculate în funcție de creșterea pe cap de locuitor).

În Europa, tehnologia DSL (Digital Subscriber Line), cu 100 de milioane de linii, rămâne cea mai frecvent utilizată pentru accesul la banda largă, însă cota sa de piață scade în favoarea rețelelor de fibră optică, mai rapide, și a cablului cu Docsis 3.0 (o modernizare a rețelelor de cablu care permite conectarea la internet de foarte mare viteză). Tehnologia FTTH (fibre-to-the-home) a crescut cu 40% în perioada iulie 2009   iulie 2010, însă reprezintă actualmente doar 1,7% din numărul total de linii din Europa, întrucât nu este disponibilă decât în câteva țări (mai ales în Suedia, unde 24% dintre liniile de bandă largă sunt FTTH).

Ascensiunea rapidă a serviciilor mobile de bandă largă

Accesul la serviciile mobile de bandă largă (de exemplu, modemurile USB pentru laptopuri) devine din ce în ce mai extins în mai multe state membre, în special în Finlanda (21,5 linii de acces la banda largă prin chei USB/carduri de date/modemuri USB la 100 de locuitori), în Austria (16,7), în Suedia (14), în Danemarca (13,4) și în Portugalia (12,1). Penetrarea serviciilor mobile de bandă largă în Europa se situează în prezent la 6%, ceea ce reprezintă o creștere de 45% față de luna iulie 2009.

Cota de piață medie a operatorilor tradiționali din sectorul telecomunicațiilor din UE a scăzut ușor, până la aproximativ 44% (cotele cele mai ridicate sunt de 76% în Cipru, 68% în Finlanda și 66% în Luxemburg, iar cele mai scăzute, de 28% în România și Regatul Unit și 32% în Bulgaria). Totuși ponderea acestor operatori pe piața serviciilor de bandă largă (inclusiv revânzarea accesului) se află în declin structural în beneficiul unei concurențe bazate pe infrastructură (în principal prin accesul necondiționat la buclele locale, care permite accesul terților la rețele). Buclele locale cu acces necondiționat total și liniile cu acces partajat reprezintă 74,8% din totalul conexiunilor DSL (Digital Subscriber Lines) ale operatorilor alternativi, față de 71,4% acum un an. Deși mai lentă decât anul trecut, creșterea numărului de bucle locale cu acces necondiționat are loc în detrimentul revânzării, un tip de acces care necesită un minim de investiții din partea noilor intrați și care a scăzut, din 2009, de la 10,6% din liniile DSL la 8,9%. Se pare că noii intrați pe piețele de telecomunicații au realizat investiții progresive, ceea ce a contribuit la crearea unei piețe mai competitive a serviciilor de bandă largă.

Pachetul de măsuri privind banda largă prezentat în septembrie 2010 cuprinde o recomandare a Comisiei privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (NGA), care asigură un echilibru corespunzător între nevoia de a încuraja investițiile și nevoia de a păstra concurența (a se vedea MEMO/10/424), o propunere de decizie de stabilire a unui program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio pentru a asigura, printre altele, disponibilitatea unui spectru de frecvențe pentru banda largă wireless (a se vedea MEMO/10/425) și o comunicare privind banda largă care vizează încurajarea investițiilor (a se vedea MEMO/10/427).

Raportul este disponibil aici.

Anexă