2.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane
Din punct de vedere hidrografic în judeţul Arad exisă importante cursuri de apă şi rezerve subterane apreciabile.
Teritoriul judeţului Arad aparţine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit care creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m3/s la Bocsig şi la 21,4 m3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.
Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureşului pot ajunge la peste 2 000 m3/s (2 150 m3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor.
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.
Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
-
izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
-
izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
-
izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
2.2.2.1. Starea râurilor
Judeţul Arad, cu o suprafaţă de 7.754 km2, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România.
Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:
-
secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac - pe râul Mureş;
-
secţiuni de ordinul II:
-
pe canalul Mureş Mort - amonte confluenţă râul Mureş,
-
pe canalul Ier - la ieşirea din ţară - Turnu,
-
Petriş,
-
Pârâul Mare - Dorgoş.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
-
râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand;
-
Valea Sebiş - la Sebiş şi Prăjeşti;
-
Canalul Morilor - Vărşand şi Seleuş;
-
Valea Hălmăgel - Sârbi;
-
Tăcăşele - Avram Iancu;
-
Negrişoara - amonte Neagra;
-
Cigher - Zărand;
-
Musteşti - Bonţeşti;
-
Gut - Şicula;
-
Sodom - Seleuş;
-
Matca - Zărand;
-
Valea Nouă Chişer - Sintea fermă;
-
Beliu - Cermei - Tauţ;
-
Teuz - Tămaşda.
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe Crişul Alb
În ceea ce priveşte starea ecologică, 6 secţiuni se încadrează în starea ecologică bună, restul secţiunilor din care s-au efectuat prelevări de probe se încadrează în starea moderată (respectiv 9 secţiuni). Situaţia centralizată este prezentată în tabelul 2.2.2.1.1
Tabelul 2.2.2.1. 1
Starea ecologică a râurilor din bazinul hidrografic Criş
Nr. crt.
|
Curs de apă / denumire secţiune
|
Starea ecologică
|
1.
|
Crişul Alb - Gurahont
|
Moderată I(II)
|
2.
|
Crişul Alb - Ineu
|
Moderată I(II)
|
3.
|
Crişul Alb - Varsand
|
Moderată I(II)
|
4.
|
Hălmăgel - Sârbi
|
Bună (II)
|
5.
|
Tăcăşele - Avram Iancu
|
Bună (II)
|
6.
|
Negrişoara - am. Neagra
|
Bună (II)
|
7.
|
Musteşti - Bonteşti
|
Moderată (III)
|
8.
|
Sebiş - Prăjeşti
|
-
|
9.
|
Sebiş - Sebiş
|
Bună (II)
|
10.
|
Gut - Şicula
|
Moderată (III)
|
11.
|
Sodom - Seleuş
|
-
|
12.
|
Cigher - Zărand
|
Bună (II)
|
13.
|
Matca - Zărand
|
Moderată (III)
|
14.
|
Valea Nouă - Sintea ferma
|
-
|
15.
|
Canalul Morilor - Seleuş
|
Bună (II)
|
16.
|
Canalul Morilor - Vărşand
|
Moderată (III)
|
17.
|
Beliu - Cermei - Tăut
|
Moderată (III)
|
18.
|
Teuz - Tămaşda
|
Moderată (III)
|
Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în secţiunile de ordinul I în limita clasei a I-a de calitate. În secţiunile de ordinul II, indicatorul regimului de oxigen se încadrează în limitele claselor I-a şi a II-a şi doar în secţiunea Sintea-fermă în clasa a IV-a de calitate. Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apă se încadrează în clasele I-a şi a II-a de calitate. La grupa de indicatori nutrienţi râurile se încadrează în clasele a I - II şi a IV-a datorită conţinutului ridicat de P tot şi N tot. La grupa de indicatori poluanţi toxici râurile se încadrează în general în clasa a I-a şi a II-a de calitate, cu o singură excepţie de clasa a III-a, în secţiunea Zărand. La grupa de alţi indicatori clasa de calitate predominantă este a II-a.
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe râul Mureş
Calităţile fizico - chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată lungimea de 214 km râu (datorită indicatorilor RO, Nutrienţi şi Salinitate). Din punct de vedere biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a.
Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate la indicatorii chimici (datorită RO, Nutrienţi, Salinitate), în clasa a IV-a la încadrarea biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa a IV-a pe toată lungimea de 20 km.
Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.
Canalul Ier se încadrează în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a III-a de calitate, iar indicele de încadrare ecologică este III.
Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, la indicatorii fizico-chimici. Încadrarea biologică este II, iar starea ecologică este II.
2.2.2.2. Starea lacurilor
Bazinul hidrografic Mureş
Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar pentru lacul Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelele 2.2.2.2.1. şi 2.2.2.2.2. Se menţionează că lacul Ghioroc are două părţi: partea de nord şi partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.
Tabelul 2.2.2.2.1
Calitatea lacurilor din judeţul Arad
Lacul
|
Timp retenţie
|
Indicatori ai gradului de eutrofizare
|
Fosfor total
(mg P/l)
|
Azot mineral
(mg N/l)
|
Biomasă fitoplanctonică maximă din zona fotică/
Biomasă medie anuală
(mg/l)
|
Clorofila „a”
(mg/l)
|
Încadrare
globală
|
Ghioroc
(Partea sudică+
partea nordică)
|
-
|
0,0108
mezotrof
|
1,995
hipertrof
|
1,90
oligotrof
|
3,16
mezotrof
|
Mezotrof
|
Tabelul 2.2.2.2.2
Calitatea lacurilor din judeţul Arad
Nr. crt.
|
Lacul
|
Apa pe care este
amplasat lacul
|
Volumul
total milioane mc
|
Folosinţă
principală
|
Calitatea apei
|
Denumire
|
Tip
|
Nutrienţi
azot total şi fosfor total
|
Biologie
|
1.
|
Ghioroc Sud
|
Antropic
|
Bazin Matca III-1,10, 39
|
13,00
|
Apă sortare
|
N t = 1,995
Pt = 0,0108
|
oligotrof
|
2.
|
Ghioroc Nord
|
6,66
|
Agrement
|
|
|
Bazinul hidrografic Crişul Alb
În cursul anului 2008 s-au monitorizat următoarele lacuri: lacul Tauţ (în secţiunile: coadă, mijloc şi baraj) şi lacul Ineu1 Rovine.
Încadrarea, după caracterizarea globală, în clasa a II-a şi a III-a de calitate rezultă şi din tabelul 2.2.2.2.3
Tabelul 2.2.2.2.3.
Încadrarea în clase de calitate şi elemente biologice
Nr. crt.
|
Denumire lac
|
Caracterizarea globală
după indicatorii fizico-chimici
|
Gradul de trofie
|
1.
|
Tauţ
|
II
|
eutrof
|
2.
|
Ineu1 Rovine
|
III
|
eutrof
|
3.
|
Ghioroc
|
II
|
mezotrof
|
2.2.2.3. Starea apelor subterane
Bazinul hidrografic Mureş
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (SC ARCHIM SA şi CET pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul Hidrografic Mureş.
Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursă de poluare se face de către APM Arad
În anul 2008 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 31 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.4.1.
Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.
Bazinul hidrografic Crişul Alb
În judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-au monitorizat un număr de 36 foraje, din care 18 foraje au fost recoltate prin pompare. În cursul anului 2008, în judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, Izvorul 2 - Dezna, care nu prezintă depăşiri, la nici un indicator, faţă de Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a STAS ului 1342/1991.
2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei
Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ.
Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an.
Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea SC Compania de Apă Arad SA.
Pe lângă municipiul Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localităţi: Mândruloc Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna, Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin, Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.
Sursa de apa pentru municipiul Arad este sursa subterană şi anume - frontul de captare Nord: cu 92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand.
Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantitate suficientă.
Conform informaţilor SC Compania de Apă Arad, în anul 2008 populaţia (numărul locuitorilor) racordată la reţeaua de canalizare este de aprox. 127.839 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 77% din locuitorii existenţi în municipiu.
Apa uzată menajeră este colectată printr-o reţea de canalizare cu lungimea totală de 457 km, apa uzată fiind descărcată în staţia de epurare. Emisarul pentru staţia de epurare este Râul Mureş.
SC Compania de Apă Arad mai are în exploatare şi operare şi alte localităţi de pe teritoriul judeţului Arad, şi anume: Vinga, Iratoş, Vărşand, Gurahonţ, Pâncota, Bocsig, Moneasa, Hălmăgel, Tauţ şi Căsoaia, Lipova, Pecica, Nădlac.
Lungimea reţelelor de distribuţie a apelor potabile şi a sistemului de canalizare exploatate de SC Compania de Apă Arad este redat în tabelul 2.2.2.4.1 (datele au fost preluate de la SC Compania de Apă Arad).
Tabelul 2.2.2.4.1
Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare
Nr. crt.
|
Staţie de tratare apă
|
Nr. localităţi
deservite
|
Reţele alimentare cu apă potabilă
|
Reţele canalizare
|
Lungime reţea
(km)
|
Volum apă distribuită,
(mii mc)
|
Populaţie racordată
(nr. loc.)
|
Sursa de apă
|
Lungime reţea,
(km)
|
Populaţie racordată
(nr. loc.)
|
1.
|
Arad
|
15
|
655,820
|
11152,288
|
172132
|
Front captare N Arad
|
458,45
|
129610
|
2.
|
Curtici
|
3
|
50,100
|
253,500
|
5757
|
8,00
|
208
|
3.
|
Vinga
|
2
|
29,340
|
116,345
|
3318
|
Apă subteran
|
-
|
-
|
4.
|
Iratos
|
2
|
17,200
|
5,725
|
306
|
Apă subteran
|
-
|
-
|
5.
|
Vărşand
|
2
|
17,300
|
34,779
|
251
|
Apă subteran
|
-
|
-
|
6.
|
Gurahonţ
|
14
|
50,330
|
177,733
|
5513
|
Apă subteran
|
3,40
|
573
|
7.
|
Pâncota
|
1
|
21,800
|
661,902
|
3791
|
Apă subteran
|
7,80
|
1229
|
8.
|
Bocsig
|
9
|
51,900
|
237,917
|
4837
|
Apă subteran
|
-
|
-
|
9.
|
Moneasa
|
4
|
19,600
|
98,563
|
2062
|
Apă suprafaţă pârâul Băilor
|
4,20
|
364
|
10.
|
Hălmăgel
|
3
|
11,749
|
36,110
|
1252
|
Apă suprafaţă Valea Găinii
|
-
|
-
|
11.
|
Tauţ
|
3
|
6,567
|
16,617
|
920
|
Apă subteran
|
-
|
-
|
12.
|
Căsoaia
|
1
|
1,006
|
1,137
|
6
|
Apă suprafaţă Valea Mare
|
0,50
|
1
|
13.
|
Lipova
|
1
|
32,500
|
409,688
|
5905
|
Apă subteran
|
14,80
|
863
|
14.
|
Pecica
|
1
|
26,000
|
239,684
|
3305
|
Apă subteran
|
5,30
|
462
|
15.
|
Sântana
|
2
|
66,000
|
389,759
|
7122
|
Apă subteran
|
6,20
|
180
|
16.
|
Nădlac
|
1
|
47,000
|
258,733
|
4099
|
Apă subteran
|
36,20
|
476
|
Total
|
64
|
1104,21
|
14090,480
|
220576
|
|
544,85
|
133466
|
În tabelul 2.2.2.4.2 se prezintă situaţia centralizată a reţelelor de apă potabilă şi canalizare şi a localităţilor (oraşelor) care au ca operator al infrastructurii de apă - canal, serviciul public organizat în cadrul primăriilor locale. Datele au fost primite de la primăriile oraşelor respective.
Tabelul 2.2.2.4.2
Reţele de apă potabilă şi canalizare
Nr. crt.
|
Staţie de tratare apă
|
Nr. localităţi
deservite
|
Reţele alimentare cu apă potabilă
|
Reţele canalizare
|
Lungime reţea
(km)
|
Populaţie racordată
(nr. loc.)
|
Sursa de apă
|
Lungime reţea
(km)
|
Populaţie racordată
(nr. loc.)
|
1.
|
Ineu
|
5
|
67
|
8220
|
Subteran
|
9,5
|
4000
|
2.
|
Chişineu Criş
|
2
|
50,60
|
4920
|
Subteran
|
14,6
|
2000
|
3.
|
Sebiş
|
10
|
75,9
|
5357
|
Captare r. Dezna
|
10,0
|
1131
| 2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale
În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost de 9.771 mii m 3.
Un volum de 494 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova şi din zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1 SP1 (376 mii m3). Un volum de 9.266 mii m3 este epurat necorespunzător, iar 11 mii mc sunt epuraţi corespunzător. Nici o staţie de epurare nu funcţionează în maniera în care să asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate.
Staţia de epurare a municipiului Arad este inclusă într-un proces de modernizare pe instrumentul de finanţare ISPA. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători ai efluentului staţiei de epurare în Arad în râul Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare, Directivei 91/271/EEC.
În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2008 a fost de 1.850 mii mc. Din acestea 818 mii mc au fost epurate insuficient, în timp ce doar 3 mii mc au fost epuraţi suficient. Un volum de 1.029 mii mc s-au evacuat din domeniul pisciculturii, ape care nu necesită epurare. În tabelul 2.2.2.4.3 sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul de epurare.
Tabelul. 2.2.2.4.3
Surse de poluare a apelor şi gradul lor de epurare în anul 2008
Nr. crt.
|
Denumirea sursei
|
Volum evacuat
(mii m3)
|
Emisar
|
Felul staţiei
|
Modul de epurare
|
Depăşiri ale CMA
|
Bazinul Hidrografic Crişul Alb
|
1.
|
RAAC Arad -
Staţia de epurare Gurahonţ
|
27
|
Crişul Alb
|
M
|
Insuficient
|
Suspensii,
Detergenţi
|
2.
|
RAAC Arad -
Staţia de epurare Moneasa
|
78
|
Valea Moneasa
|
M+B
|
Insuficient
|
CBO5 , Detergenţi
|
3.
|
RAAC Arad -
Staţia de epurare Pâncota
|
55
|
Canal Matca
|
M+B
|
Insuficient
|
Suspensii,
Fosfor total,
Amoniu,
CCOCr, Detergenţi
|
4.
|
SC Termoconstruct SA - Staţia de epurare Sebiş
|
102
|
Valea Sebiş
|
M
|
Insuficient
|
Azot total, Sulfuri, Crom total
|
5.
|
Consiliul Local Ineu - Staţia de epurare
|
248
|
Crişul Alb
|
M+B
|
Insuficient
|
Azot total
|
6.
|
Consiliul Local Chişineu Criş - Staţia de epurare
|
252
|
Crişul Alb
|
M+B
|
Insuficient
|
Azot total
|
7.
|
Consiliul Local Sântana
|
39
|
Canal Morilor
|
M+B
|
Insuficient
|
CBO5 ,CCOCr, Amoniu,
Azot total,
Fosfor total
|
8.
|
SC Laurul Gurahonţ
|
5
|
Valea Sighişoara
|
M
|
Insuficient
|
CBO5,
CCOCr
|
9.
|
SC A&A Vesa SRL Sebiş
|
1
|
Iaz de decantare
|
M
|
Insuficient
|
CCOCr, Rez.fix, Crom total, CBO5,
Extractibile,
Azot total,
Detergenţi
|
10.
|
SC Bertina SRL
|
1
|
Crişul Alb
|
M
|
Insuficient
|
Azot total,
Rez. fix, Crom total
|
11.
|
Spitalul de recuperare neurologică Dezna
|
11
|
V. Sebiş
|
M
|
Insuficient
|
Detergenţi, Azot total,
Fosfor total
|
12.
|
SC Constar SA Arad
|
3
|
Crişul Alb
|
M
|
Suficient
|
-
|
Bazinul Hidrografic Mureş
|
|
Nr. crt.
|
Denumirea sursei
|
Volum evacuat
mii m3
|
Emisar
|
Felul staţiei
|
Modul de epurare
|
Depăşiri ale CMA
|
|
1.
|
RAAC Arad - Lipova - Staţia de epurare
|
115
|
Valea Drauţ
|
M
|
Insuficient
|
Amoniu
|
|
2.
|
RAAC Arad - Lipova – evacuare directă (2 evacuări)
|
118
|
Mureş
|
-
|
Nu se epurează
|
Suspensi,CBO5 Extractibile,
Amoniu
|
|
3.
|
RAAC Arad - Staţia de epurare Arad
|
8710
|
Mureş
|
M+B
|
Insuficient
|
Azotiţi
|
|
4.
|
RAAC Arad - evacuare directă SP1
|
376
|
Mureş
|
-
|
Nu se epurează
|
CBO5 ,CCOCr,
Amoniu,
Suspensii,
Detergenţi
|
|
5.
|
RAAC Arad staţie ep. NV
|
166
|
Canalul Mureş Mort
|
M
|
Suficient
|
-
|
|
6.
|
SC Real Estate Group SRL Bucureşti (fosta Archim)
|
9
|
Mureş
|
M
|
Insuficient
|
Suspensii
|
|
7.
|
CET hidrocarburi – ape conv. curate
|
51
|
Canal
Mureşel
|
-
|
Nu se epurează
|
-
|
|
8.
|
RAAC Arad - Nădlac - Staţia de epurare
|
41
|
Mureş
|
M
|
Insuficient
|
CBO5,
Suspensii,
CCOCr
|
|
9.
|
Staţia de epurare Pecica
|
80
|
Ier
|
M+B
|
Insuficient
|
Amoniu
|
|
10.
|
Combinatul Agroindustrial Curtici - ferma porci Macea
|
94
|
Canal desecare
|
M+B
|
Insuficient
|
Suspensii, Amoniu,
CBO5, Fenoli, CCOCr, Extractibile,
Reziduu fix, Azotaţi
|
|
11.
|
APEMIN Lipova
|
11
|
Valea Şiştarovăţ
|
M
|
Insuficient
|
Suspensii,
CBO5
|
|
12.
|
RAAC Arad - oraşul Curtici
|
51
|
Canal Hathaz
|
M+B
|
Suficient
|
-
|
|
13.
|
SC Astra Vagoane SA Arad – apa tehn.+pluv
|
325
|
Canal
Mureşel
|
-
|
Nu se epurează
|
CBO5
|
| Dostları ilə paylaş: |