Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad este instituţie publică deconcentrată, finanţată de la bugetul de stat, cu personalitat

2.2.4. Starea pădurilor

În judeţul Arad, suprafaţa totală de fond forestier este administrată de către:

• 
  Direcţia Silvică Arad - 124.112 ha,
  
• 
  Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad - 52.631,7 ha.
  

Cunoscând datele mai sus menţionate, putem afirma că judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de fond forestier de 176.743,7 ha

Suprafeţele de păduri regenerate sunt redate în tabelul 2.2.4.1 unde se observă o variaţie semnificativă atât la nivelul anilor, cât şi la nivelul direcţiei şi respectiv ocoalelor:

Tablelul 2.2.4.1

Repartiţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivelul judeţului Arad

Nr. crt.	Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat	Suprafeţe de păduri regenerate (ha)
		2006	2007	2008
1.	Direcţia Silvică	474	139	204
2.	Ocolul Silvic Privat „Dumbrava” Beliu	46	30	25
3.	Ocolul Silvic Privat „Zărandul” Târnova	25,5	68	52
4.	Ocolul Silvic Privat „Codrii Iancului” Hălmagiu	68	47	48
5.	Ocolul Silvic Privat „Valea Mureşului” Bârzava	2	5	7
6.	Ocolul Silvic Privat „Lungu Bălănescu	50	17	28
7.	Ocolul Silvic Regal Săvârşin	-	-	-

2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină particularităţile floristice şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în Provincia Est-Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei de Vest.

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: cărpineto-făgete, goruneto-cărpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. După cum se observă, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.

În zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări: dropia şi prepeliţa,în pădurile subxerofile: chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.

Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.

La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.

Datorită procesului intens de antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi de amploarea luată de braconajul exercitat asupra acestei specii, din ultimele două decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului 2008, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia - Otis tarda.

În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeţului:

• 
  Crinul de baltă - Butonus umbellatus
  
• 
  Mlaştiniţa - Epipactus palustris
  
• 
  Laptele câinelui -Euphorbia cyparissias
  
• 
  Rachitan - Lytbnum salicarnia
  
• 
  Nufărul alb - Nymphaea alba
  
• 
  Nufărul galben - Nuphar luteum
  
• 
  Stupiniţa - Platanthera bifolia
  
• 
  Broscăriţa - Potamogeton natans
  
• 
  Săgeata apei – Sagitaria sagitifolies
  
• 
  Peştişoara - Salnivia natans
  
• 
  Jales de mlaştină – Stachys palustris
  
• 
  Otrăţelul de baltă - Utriculia natans
  
• 
  Stârcul roşu - Ardea purpurea
  
• 
  Cârsteiul de camp - Carex carex
  
• 
  Şoimul de seară - Falco vespertinus
  
• 
  Linul - Tinca tinca
  

Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.

Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente, care duc la degradarea speciilor arbustive aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului“ din comuna Gurahonţ, sat Zimbru - administrată de Ocolul Silvic Gurahonţ.

Flora

Prin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, judeţul Arad dispune de un potenţial ecologic variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.

În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de extindere a culturilor agricole.

Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon gryllus, etc.

Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transsilvanica.

La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe restrânse păduri de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.

Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun - Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin, etc.

Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.

Vegetaţia intrazonală şi zonală. În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii de sărătură.

Distribuţia vegetaţiei

Unităţi zonale pe altitudine:

• 
  Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică;
  
• 
  Păduri montane de fag;
  
• 
  Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole;
  
• 
  Păduri de gorun şi gorun cu carpen;
  
• 
  Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex cu păduri de gorun sau stejar;
  
• 
  Păduri de gorun cu cer.
  

Unităţi zonale pe latitudine:

• 
  Terenuri agricole şi pajişti secundare;
  
• 
  Păduri de cer şi gârniţă;
  
• 
  Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos;
  
• 
  Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în silvostepă.
  

Unităţi intrazonale şi azonale:

• 
  Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi;
  
• 
  Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-mediu salinizate;
  
• 
  Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea de deal;
  
• 
  Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie;
  
• 
  Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea din câmpie:
  

a) cu frecvenţa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de Trifolium şi Medicago în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense;

b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;

• 
  Păduri extrazonale de stejar pufos;
  
• 
  Tufărişuri de liliac transilvănean.
  

Fauna

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au identificat specii de interes naţional.

Flora sălbatică, care se valorifică este alcătuită din specii de ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, seminţe/conuri de arbori şi arbuşti care asigură baza materialului genetic. Faună sălbatică valorificată economic este cea din specii de vânat, gasteropode, reptile, specii de amfibieni, păsări, mamifere, crustacee.

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică terestră şi acvatică sau a unor părţi sau produse ale acestora pe piaţa internă sau la export în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată se pot organiza şi desfăşura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate în conformitate cu ordinul MAPM nr. 647/2001 şi în conformitate cu Ordinul 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

Speciile de interes cinegetic, pentru care s-au eliberat autorizaţii de mediu în anul 2008, conform OUG 57/2007, Ord. 410/2008, au fost Direcţia Silvică Arad, AJVPS Arad, AVPS Căpriorul Timiş, AVPS Crisius - Socodor, AVPS Şoimul, AVPS Hubertus, AVPS Diana Turnu, iar cotele de recoltă pentru acestea sunt cuprinse în Ordinul MAPDR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră şi muflon pentru sezonul de vânatoare 15 mai 2008 - 14 mai 2009.