Procesul de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad s-a desfăşurat sub coordonarea directorului executiv al APM Arad – Dănoiu Dana Monica şi a inclus următoarele activităţi principale:
Stabilirea structurilor necesare elaborării PLAM: Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru
Planificarea activităţilor necesare elaborării PLAM şi stabilirea atribuţiilor generale şi specifice al membrilor structurilor formate;
Colectarea informaţiilor necesare evaluării calităţii mediului, trecerea în revistă a cauzelor şi a principalilor agenţi economici cu impact poluator şi a zonelor poluate intens;
Evaluarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe evaluarea riscului de mediu;
Identificarea obiectivelor generale şi specifice, precum şi a ţintelor necesare rezolvării problemelor/aspectelor de mediu identificate;
Identificarea acţiunilor, responsabilităţilor şi a costurilor estimate ale implementării acestora;
Stabilirea strategiilor de rezolvare a problemelor de mediu (obiective, indicatori, acţiuni, termene, responsabilităţi);
Elaborarea matricilor pentru fiecare categorie de probleme/aspecte de mediu în parte;
Consultarea cu privire la conţinutul şi viziunea PLAM;
Adoptarea PLAM de către toţi factori implicaţi în evaluare, implementare şi monitorizare.
Pentru elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad – versiunea 2009 au fost promovate 2 structuri funcţionale:
1.Comitetul de Coordonare, constituit în scopul revizuirii PLAM Arad, format din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, instituţii deconcentrate, ONG-uri, unităţi de învăţământ:
Instiuţia Prefectului – Judeţul Arad
Consiliul Judeţean Arad
Primăria Municipiului Arad
Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Arad
2.Grupul de Lucru, ce cuprinde persoane cu experienţă în domeniul protecţiei mediului în cadrul instituţiilor, ONG-urilor şi agenţilor economici reprezentativi din judeţul Arad:
Grupul de Lucru a fost structurat în 4 (patru) subgrupuri: Apă, Aer, Biodiversitate şi Sol şi Deşeuri care au identificat şi descris problemele de mediu. Coordonator subgrup Apă – consilier Jurj Luminiţa; coordonator subgrup Aer – consilier Cârlugea Daniela; coordonator subgup Biodiversitate – consilier Bogdan Ciprian; coordonator subgrup Sol şi Deşeuri – consilier Popescu Daniela.
Coordonatorul Grupului de Lucru al PLAM Arad: c.j.Buza Ramona Iuliana – consilier Relaţii Publice, Comunicare, Programe, Proiecte.
1.2.2. Identificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor de mediu
Activităţile de identificare, evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu au fost efectuate de Grupul de Lucru şi Comitetului de Coordonare al PLAM Arad.
Identificarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ a fost realizată folosind următoarele surse informaţionale: rapoarte şi studii de specialitate ale instituţilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea mediului natural, ale autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene.
În vederea elaborării unui plan realist care să aibă şanse de implementare, s-a utilizat analiza SWOT ca procedeu de identificare a obstacolelor ce pot sta în calea rezolvării obiectivelor propuse. Astfel s-au identificat:
Puncte tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţului;
Puncte slabe interioare ale comunităţii;
Oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;
Riscurile, respectiv ameninţările prin neimplementarea acţiunilor.
Prin analiza critică a stării mediului de către Grupul de Lucru în cadrul primelor întâlniri au fost stabilite problemele specifice care vor fi incluse în evaluare. Într-o primă etapă problemele de mediu au fost identificate, iar apoi s-a realizat o clasificare a acestora. O listă nominală a principalelor probleme de mediu selectate de către Grupul de Lucru cu impact major asupra mediului este redată în continuare:
Cantitatea şi calitatea apei potabile
Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
Degradarea solului şi apelor subterane
Poluarea atmosferică
Gestiunea deşeurilor
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar
Asigurarea stării de sănătate
Biodiversitate
Educaţia ecologică
Turism şi agrement
Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător
Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor şi a gunoaielor
Poluarea transfrontalieră
Revizuirea practicilor de mediu
Energie
Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
Aspecte legislative
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune
Procesul de transformare a problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune constă în :
Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale problemelor de mediu, care asigură direcţia strategică a eforturilor pe termen scurt, mediu şi lung şi care să obţină consensul comunităţii;
Stabilirea ţintelor care reprezintă sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un interval de timp specificat. Acestea sunt utilizate şi pentru cuantificarea progreselor realizate în implementarea PLAM;
Stabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin planul de acţiune. Indicatorii vor servi la măsurarea acţiunilor şi a rezultatelor acestora;
Identificarea acţiunilor, stabilirea acţiunilor prioritare şi elaborarea matricilor – plan de acţiune pentru fiecare categorie de probleme/apecte de mediu în parte;
Stabilirea responsabililor pentru implementare, respectiv instituţiile/unităţile/persoanele care vor avea responsabilitatea implementării acţiunilor;
Stabilirea termenelor de finalizare, respectiv datele la care trebuie finalizate acţiunile.
Implementarea PLAM reprezintă punerea în aplicare a acţiunilor cuprinse în planul de acţiune, în conformitate cu planul de implementare stabilit prin documentul PLAM. Această etapă este esenţială pentru succesul PLAM.
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor oferă cadrul pentru compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniţiale, evidenţiază progresul făcut pentru obţinerea rezultatelor scondate în perioada de timp propusă în PLAM. Monitorizarea continuă a PLAM va pune în evidenţă modul în care instituţiile şi organizaţiile responsabile cu îndeplinirea unor sarcini îşi realizează obligaţiile. PLAM se adoptă prin Ordinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Arad, după ce a fost supus în prealabil dezbaterii publicului.
Schema principalelor etape ale procesului PLAM Arad
Analiza SWOT – Judeţul Arad
Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau din surse externe). Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, inexistenţa unui cadru legislativ specific anumitor domenii referitoare la mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.
Puncte tari
Puncte slabe
Situarea judeţului la extremitatea vestică a României, la intersecţia principalelor trasee rutiere şi ferate de intrare dinspre UE în România;
Legislaţie de mediu armonizată cu legislaţia Uniunii Europene; strategii şi planuri de implementare a Directivelor UE pe fiecare sector de mediu;
Existenţa ONG-urilor axate pe problematica protecţiei mediului;
Experienţa în derularea proiectelor finanţate din fonduri de pre-aderare şi post-aderare sau din alte surse externe şi interne;
Existenţa Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor;
Existenţa a numeroase acorduri/protocoale de cooperare;
Judeţul Arad are calitatea de membru a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş (D.K.M.T.), al Adunării Regiunilor Vitivinicole din Europa (A.R.E.V.), al Conferinţei Regiunilor Aeroportuare (A.R.C.), al Adunării Regiunilor Europei (A.R.E.) şi al Asociaţiei Regiunilor Europene de Frontieră (A.E.B.R.);
Existenţa unor strategii privind soluţionarea problemelor de mediu;
Existenţa Master Plan – Apă şi Master Plan – Deşeuri;
Strategia de cooperare transfrontalieră la nivelul Euroregiunii DKMT;
Proiecte transfrontaliere RO-HU în derulare sau în curs de implementare;
Piaţă tradiţională de turism local şi transfrontalier.
Nivel relativ scăzut al investiţiilor, după 1990, în sectoarele de mediu, comparativ cu necesarul de investiţii pentru conformarea cu standardele europene;
Accesul redus al populaţiei la sisteme centralizate de apă şi salubritate comparativ cu celelalte state membre ale UE; calitatea scăzută a apei potabile furnizate către populaţie, în unele zone din judeţ;
Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate, precum şi evacuarea directă a apelor uzate;
Existenţa unor suprafeţe de teren poluate istoric din cauza practicării unor activităţi economice intense (agricol, chimic);
Resurse financiare şi umane scăzute pentru managementul ariilor protejate şi a biotopurilor;
Sistem deficitar de colectare selectivă a deşeurilor în mediul urban şi rural;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele rurale;
Insuficienta preocupare a agenţilor economici în ceea ce priveşte minimizarea, recuperarea şi reutilizarea deşeurilor;
Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor, respectiv, a ariilor speciale protejate;
Lipsa cunoştiinţelor sau experienţă limitată privind practicile internaţionale de refacere a mediului înconjurător;
Dezinteresul societăţii civile privind problematica mediului înconjurător;
Nevalorificarea surselor regenerabile de producere a energiei verzii.
Oportunităţi
Ameninţări
Utilizarea fondurilor UE ca o contribuţie importantă pentru îmbunătăţirea standardelor de mediu în judeţ;
Creşterea standardelor de viaţă şi a oportunităţilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate, prin reconstrucţia ecologică a siturilor poluate, prin reducerea riscurilor la dezastre naturale;
Existenţa unor planuri de investiţii pe termen lung în condiţiile dezvoltării durabile;
Implementarea legislaţiei cu privire la introducerea celor mai bune tehnologii disponibile în infrastructura de mediu; creşterea eficienţei utilizării resurselor şi a energiei;
Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi a agenţilor economici la servicii publice de apă, canalizare şi termoficare;
Îmbunătăţirea performanţelor operatorilor de servicii publice;
Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a deşeurilor/materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor;
Dezvoltarea de parteneriate Public-Private privind mediul înconjurător;
Acces la know-how şi concepte noi menite a creşte competivitatea judeţului Arad şi atractivitatea acestuia pentru cooperări externe şi investiţii străine;
Aplicarea principiului parteneriatului în luarea deciziilor în domeniul protecţiei mediului;
Existenţa programelor de finanţare vizând cooperarea transfrontalieră;
Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în scopul dezvoltării infrastructurii şi a creşterii economice;
Promovarea investiţiilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător.
Riscul neadaptării la condiţiile de calitate impuse de UE;
Capacitatea scăzută a beneficiarilor finali şi a autorităţilor locale de a genera proiecte şi de a aplica la standardele europene;
Neconformarea cu cerinţele Directivelor UE pentru sectorul de apă şi gestiunea deşeurilor în condiţiile unei absorţii scăzute a fondurilor europene, cauzată de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum şi datorită cofinanţării costisitoare;
Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii de mediu, în special de către comunităţile medii şi mici;
Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind optimizarea tehnologiilor şi folosirea BAT pentru agenţii economici;
Instabilitatea legislaţiei cu impact asupra mediului;
Infrastructură slabă pentru colectare, transport şi eliminare a deşeurilor;
Nivelul scăzut al cooperărilor anteprenoriale transfrontaliere, datorită lipsei cunoştinţelor reciproce despre piaţă şi a fluxului redus de informaţii;
Ineficienţa investiţiilor pe termen mediu şi scurt pentru reducerea riscurilor la dezastre naturale care pot provoca pagube materiale şi umane importante;
Întârzierea modernizării/dezvoltării infrastructurii de circulaţie.
