America curs 1 27. 03. 2004

AMERICA

CURS 2-----05.03.2004

Relieful Americii de Nord

Desi sudarea celor 2 blocuri continentale de N si S s-a realizat destul de tarziu (pliocen) , ele evoluand separat, exista similitudini intre relieful Americii de Nord si relieful Americii de Sud.

O nota aparte o introduce America Centrala, datorita extensiunii reduse.

• 
  America de Nord – Canada, S.U.A. d.p.d.v. economic demografic
  
• 
  America Latina – Mexic
  
• 
  America de Nord, America Centrala si America de Sud – d.p.d.v. al reliefului
  

Trasaturi comune ale reliefului :

• 
  prezenta reliefului muntos in cele 3 unitati
  
• 
  vulcanismul accentuat
  
• 
  asimetria genetica – ridicarea accentuata a fatadei vestice (Pacifice)
  
• 
  prezenta structurilor de cratogen si orogen
  

In America de N , relieful se caracterizeaza prin orientarea liniilor majore pe directie longitudinala N-S si prin concentrarea ariei montane in extremitatea vestica, exceptand M-tii Apalachi.

D.p.d.v. morfologic se disting mai mult unitati :

• 
  Groenlanda
  
• 
  Arhipelagul Arctic
  
• 
  Podisurile si Campiile Centrale
  
• 
  M-tii Apalachi
  
• 
  Campiile Litorale
  
• 
  M-tii Cordilieri
  

1. GROENLANDA
Este cea mai mare insula a Terrei, cu o suprafata de peste 2.000.000 Km². Relieful este acoperit de o imensa calota glaciara numita INLANDISS, cu o grosime medie de 1.500 m si varsta de 600 ani. Limbile unor ghetari ajung pana la tarmul vestic, unde se rup in bucati, rezultand Iceberg-urile care se deplaseaza spre Oc. Atlantic.

Topografia de ansamblu a insulei marcata de calota glaciara pune in evidenta o structura de platforma usor concava in centru, cu marginile suspendate. Altitudinea medie este in jur de 600 m (fara calota).

In partea E se desfasoara un lant muntos (alt. maxima de 3.700 m). Spre periferie sunt frecvente formele glaciare : morene, spinari de berbec, fiorduri (Nordwestfjord – cel mai lung de pe glob = 313 Km).

2. ARHIPELAGUL ARCTIC
Cuprinde toate insulele din N Americii de Nord, provenite din elementele fostului Scut canadian fragmentat sau din adaugarea de noi uscaturi in Paleozoic. Cele mai mari insule : Tara lui Baffin, Victoria, Ellesmere.

In general predomina relieful muntos. Dupa incalzirea postglaciara, topirea unor ghetari a dus la aparitia miscarii izostatice, rezultand ridicarea tarmurilor si formarea teraselor de abraziune marina (alt. 160 – 180 m).

3. CAMPIILE SI PODISURILE CENTRALE
Ocupa cea mai mare parte a Americii de Nord, avand ca limite :

• 
  N : Arh. Arctic
  
• 
  S : Campia litorala a Golfului Mexic
  
• 
  E : M-tii Apalachi
  
• 
  V : M-tii Cordilieri
  

Subunitati :

• 
  Pen. Labrador
  
• 
  Regiunea Hudsonia
  
• 
  Pod. Mackenzie
  
• 
  Regiunea Marilor Lacuri
  
• 
  Pod. Ohio
  
• 
  Pod. Minnesota
  
• 
  Pod. Missouri
  
• 
  Pod. Preeriilor
  
• 
  Campia Mississippi
  
• 
  Masivele Hercinice izolate
  

1. 
   Pen. Labrador – este cuprinsa intre Golful Hudson (in N, N-E) si estuarul raului Sf. Laurentiu (in S). Apartine vechiului Scut Canadian, avand un aspect de podis cu altitudinea medie de 750 m. Morfologia de detaliu pune in evidenta prezenta formelor glaciare : morene, spinari de berbec, lacuri glaciare, fiorduri. Regiunea a fost un pol important al glaciatiei din America de N.
   
2. 
   Regiunea Hudsonia – este reprezentata de zona din jurul Golfului Hudson. Are altitudini coborate, functionand ca o zona de subsidenta. In partea Estica apare un monoclin inclinat spre centrul regiunii, care a dus la aparitia reliefului de cueste cu frontul spre NE, reprezentand versantul unei vai ocupate de ghetari. In cuvetele ghetarilor s-au format lacuri : L. Ursilor, L. Selanilor, L. Renilor, L. Winnipeg, L. Manitoba, L. Indian.
   
3. 
   Pod. Mackenzie – situat in N continentului. Este un podis de eroziune , fragmentat de afluentii raului cu acelasi nume.
   
4. 
   Regiunea Marilor Lacuri – se desfasoara intre estuarul Sf. Laurentiu si Hudsonia (in N) si izvorul fluviului Mississippi (in S). Fundamentul apartine scutului canadian, peste care s-au depus formatiuni paleozoice cu dispunere monoclinala. Prezenta calcarelor de Trenton si Niagara au permis individualizarea unui relief de cueste cu fruntea spre N. Regiunea a suferit remaniere hidrografica importanta. Initial, drenajul se facea spre S, spre Mississippi. Aceasta directie s-a mentinut si in timpul glaciatiunii. Dupa care, ca urmare a dispunerii valurilor morenice in S, drenajul spre S a fost blocat si s-a individualizat cursul raului Sf. Laurentiu cu drenajul spre E.
   

Cuvetele lacustre principale sunt: L. Huron, L. Superior, L. Michigan, L. Erie, L. Ontario. Apar si importante cascade : Niagara (inaltime de 49 m) . Evolutia s-a realizat in mai multe faze. Initial, au existat 2 lacuri, Michigan si Erie. Dupa retragerea ghetarilor s-au format 2 mari interioare la V si E. Ulterior, in urma unor fenomene tectonice s-au format cuvetele actuale.

5. 
   Pod. Ohio – este situat la S de Marile Lacuri, intre M-tii Appalachi la E si Campia Mississippi la V. Este format din calcare paleozoice, astfel incat este bine dezvoltat relieful carstic, atat exocarstul (doline, vai seci) cat si endocarstul, aici aflandu-se cea mai lunga pestera (Mammoth Cave, peste 500 Km.)
   
6. 
   Pod. Minnesota – este situat la V de Marile Lacuri, pe raul cu acelasi nume. Prezinta o morfologie glaciara cu prezenta a numeroase morene frontale si laterale.
   
7. 
   Pod. Missouri – este situat la V de Pod. Minnesota. In cadrul sau predomina relieful structural, cu cueste si vai subsecvente.
   
8. 
   Pod. Preeriilor – se desfasoara la poalele Cordilierilor pe directie N-S si se extinde pana aproape de granita cu Mexic. S-au format cueste cu fruntea spre M-tii Stancosi (acestia inclina de la V-E). S-a format si relief de bad-lands. In S se afla Pod. Llano Estacado, subunitate a Pod. Preeriilor, cu suprafete tabulare de tip mesas si canioane (ex.: pe raul Recos).
   
9. 
   Campia Mississippi – se extinde in S continentului, in lungul fluviului cu acelasi nume. Are un fundament vechi paleozoic, peste care s-au depus sedimente cu grosimi mari si un strat de loess care ajunge pana la 30 m grosime. Loess-ul este de origine eoliana (in N) si de origine aluvionara (in S). Valea acestui fluviu se caracterizeaza prin meandre, bifluente, relief de lunca diversificat.
   
10. 
    Masivele Hercinice izolate – sunt raspandite intre Appalachi si Cordilieri. Sunt fragmente din vechile edificii hercinice ramase la suprafata sau dezvelite prin eroziune. OZARK (pe harta sub numele de Podis), SPRINGFIELD, OUACHITA.
    

4. MUNTII APPALACHI

Se desfasoara in E continentului pe directie NE-SV, avand o lungime de peste 2.000 km. Se obisnuieste impartirea in 2 compartimente distincte, separate de grabenul fluviului Hudson : Appalachi de N si Appalachi de S.

1. 
   Appalachi de Nord cuprind 3 subunitati :
   

• 
  Noua Anglie (NE S.U.A, SE Canadei)
  
• 
  Noua Scotie (peninsula)
  
• 
  Insula Terra Nova
  

In Noua Anglie sunt numerosi martori de eroziune, intre care Muntele Monadnock (965 m) , termen care a fost consacrat in geomorfologie pentru a consacra martorii de eroziune.

Pen. Noua Scotie are ca element important al peisajului Golful Fundy, cu maree impresionante (pana la 21 m inaltime).

2. 
   Appalachi de Sud prezinta o evidenta adaptare la structura, rezultand o alternanta de culmi care corespund rocilor dure si vai formate pe rocile sedimentare pliabile. Acest tip de relief se numeste Relief Appalachian
   

Prezinta 2 trepte morfologice :

• 
  o treapta inalta, reprezentata de catena montana centrala, a carei creasta centrala se numeste Blue Ridge (pana la 2.200 m)
  
• 
  o treapta joasa care apare pe latura de V si latura de E. In partea de V are caracteristici de podis si se numeste Pod. Appalachian, fiind format din Pod. Cumberland (S) si Muntii Allegheny (N). In partea de E are caracteristici de piemont, se numeste Piemontul Appalachian si este o forma de abraziune marina.
  

5. CAMPIILE LITORALE

Constituie cea mai joasa treapta morfologica din America de Nord, situata in E si S. Cuprinde 3 subunitati :

• 
  Campia Atlantica
  
• 
  Peninsula Florida
  
• 
  Campia Golfului Mexic
  

1. 
   Campia Atlantica – are un subasment paleozoic (o parte a Appalachilor prabusita peste care s-au depus sedimente groase in Neozoic si Cuaternar). Prezinta tarmuri cu estuar in N pe raul Potomac si tarmuri cu lagune, limane, cordoane litorale in S.
   
2. 
   Pen. Florida are un relief de podis nivelat constituit din calcare, care a dus la formarea unui relief carstic specific. Pe tarm apar mangrove si recifi coraligeni.
   
3. 
   Campia Golfului Mexic are un fundament prabusit la mari adancimi (pana la 1.000 m). S-a format prin acumulare marina si fluviala. Are altitudine sub 100 m si prezinta tendinta de inaintare in mare, in perimetrul Deltei Fluviului Mississippi.
   

6. MUNTII CORDILIERI

Reprezinta unul dintre cele mai lungi si masive lanturi muntoase, depasind 8.000 Km lungime.

Principalele trasaturi :

• 
  structura complexa datorita complexitatii proceselor orogenetice
  
• 
  litologie variata : roci cristaline, sedimentare, vulcanice
  
• 
  vulcanism intens
  
• 
  glaciatia masiva
  

Subunitatile muntilor de la V-E (desi s-au format de la E-V)

• 
  M-tii Coastelor (THE COAST RANGE)
  
• 
  M-tii Cascadelor si M-tii Sierra Nevada, care formeaza Cordiliera Mediana
  
• 
  Podisurile Intramontane
  
• 
  M-tii Stancosi (Cordiliera Estica)