Mădălina STRECHIE,
Armata romană imperială.
Structură, grade, unităţi, arme şi tactici
Mădălina STRECHIE
Armata romană a fost instituţia de bază a Imperiului Roman, prima care, putem spune, a făurit Imperiul. Dacă de Roma se spune că a fost multe secole lumina lumii, armata a fost materialul care întreţinea această lumină.
Dintre toate instituţiile Romei, exercitus (armata) a fost cea mai performantă şi ea s-a identificat cu Imperiul. Atâta timp cât armata romană a existat, a existat şi Imperiul. Când armata a slăbit, a fost doar o chestiune de timp ca Imperiul să se destrame.
După unii istorici se pot distinge cinci etape în evoluţia armatei romane: 1. Armata regală, era o armată de amatori care se întrunea doar în cazuri majore. Cei recrutaţi erau patricienii, clienţii lor, plebei şi orăşeni sau ţărani cu mici proprietăţi. 2. Armata după reformele lui Servius Tullius, când armata, ca şi societatea romană, este împărţită după clase de cens, deci putem vorbi de o armată censitară. Apărarea ţării devine o îndatorire a fiecărui cetăţean. Acest lucru se observă din celebrul slogan roman: PRO PATRIA. 3. Cea de-a treia etapă este cea a organizării de către Camillus. Apar trupele aliate şi conceptul de imperium, comandă. Acum începe să se structureze o armată profesionistă deşi nepermanentă, ea se cristalizează în legiuni, centurii, manipuli.54 4. A patra etapă este cea mai importantă deoarece ea devine acum o instituţie permanentă, profesionistă şi o forţă în lumea politică romană. 5. Cea de-a cincia etapă reprezintă apogeul organizării militare romane. Armata imperială, adevăratul instrument al Romei, de fapt mâna şi piciorul Romei în lume. Reforma lui Marius va începe profesionalizarea armatei romane, Caesar desăvârşind această etapă. Cetăţeanul roman a găsit în armată cea mai bună ocazie de a exista. „De aceea armata romană a ajuns superputere printr-o succesiune seculară de acţiuni victorioase şi de reflexii asupra înfrângerilor”.55
Cu alte cuvinte armata romană era formată din cetăţeni, efectivele ei completându-se permanent prin recrutarea acestora, începând cu majoratul (17 ani), toţi cetăţenii romani aveau obligaţia să presteze stagiul militar care pentru ei era o onoare.
Au existat mai mulţi reformatori iar principalele reforme structurale au fost următoarele:
|
