Analiza pieței cerealiere
Sursa: FAS USDA, ААА Concluzii
Yüklə 243,83 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Piaţa cerealelor în RM
- Figura
- ...griu (de toamna si primavara)
- ...orz (de toamna si primavara)
- Figura .
- Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012 Exporturile Exporturile
- Cereale şi preparate pe bază de cereale 51,9 60,3
- cereale şi preparate pe bază de cereale (11,8% din total secţiune şi 2,4% din total exporturi)
- cereale şi preparate pe bază de cereale (-39,7%)
- ţările Uniunii Europene
- ), cerealele şi preparatele pe bază de cereale (15,5% din total secţiune şi 1,6% din total importuri)
- cereale şi preparate pe bază de cereale (+7,6%)
|
Sursa: FAS USDA, ААА
Ucraina este un producător şi exportator de cereale important pe arena internaţională, cu un mare potenţial agricol. Din suprafaţa totală de 42 mil hectare de teren agricol optim pentru agricultură, în anul 2012 15,6 mil hectare sunt suprafeţe însămânţate cu cereale, iar în anul 2013 aceste suprafeţe au crescut cu 3,8% faţă de anul precedent. Ponderea culturilor de grâu, în ultimii ani, a reprezentat 44%, de orz – 29%. O creştere importantă în totalul suprafeţelor însămânţate a înregistrat porumbul, având o creştere de 10% în ultimii ani, ceea ce demonstrează că Ucraina are capacitatea de a reacţiona la cererea de pe piaţa internă, dar mai ales de pe piaţa mondială. Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul şi porumbul, este evident că aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate. Recolta de cereale pe perioada anilor 2008-2012 a înregistrat fluctuaţii importante. Astfel până în anul 2010, grâul şi orzul au înregistrat scăderi pe fundalul secetelor, iar porumbul s-a menţinut la aceeaşi valoare aceşti ani, iar din 2011 a înregistrat o creştere semnificativă şi schimbând balanţa în structura exporturilor. Astfel, tendinţa de redistribuire a structurii de producere este în favoarea porumbului, datorită randamentului înalt şi creşterii cererii pentru această cultură, cu toate că grâul rămâne încă piaţa strategică de cereale a Ucrainei. Ca urmare a tendinţei generale de creştere a productivităţii şi a cererii de pe piaţa mondială, în 2012 Ucraina a exportat 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb şi 2,1 mil tone de orz. Cu o recoltă totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 - iunie 2014) exporturile sunt de aşteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz şi 16,5 mil tone de porumb.
Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, exporturile şi reducerea sărăciei. Agricultura contribuie cu peste 16,2% la PIB şi rămâne a fi cea mai importantă resursă de trai şi venituri în valută, urmând sectorul serviciilor (63,5%) şi cel al industriei (20,3%). Peste 40,7% din suprafaţa totală de terenuri sunt în proprietatea a 390380 de producători agricoli individuali (anul 2012). Peste 59,6% din gospodăriile rurale sunt medii ca mărime (3-5 persoane). Solurile fertile şi precipitaţiile anuale oferă, în general, condiţii climaterice favorabile pentru cultivare, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol drept un adevărat promotor al creşterii economice. Cu toate acestea, frecvenţa şi severitatea condiţiilor climaterice (grindina, îngheţurile, inundaţiile şi secetele) au crescut în mod semnificativ pe parcursul ultimului deceniu, având un impact negativ asupra dezvoltării agricole. Suprafaţa agricolă din Moldova se estimează a fi de 1,483 mii de hectare, ceea ce reprezintă 43,8 din suprafaţa totală a ţării. Din suprafaţa totală cultivabilă, cca 60,6% de terenuri agricole sunt plantate cu cereale ( mai cu seamă grâu, care reprezintă 18,5 din terenul arabil şi porumb, care reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) şi furaje (5,2%). Producţia vegetală în Republica Moldova a cunoscut o tendinţă de creştere continuă din anul 2005 încoace. Graficul de mai jos prezintă această tendinţă, precum urmează: Figura . Producţia vegetală în preţuri curente Sursa: Banca de Date Statistice Valoric, producţia vegetală a manifestat o creştere de aproximativ 2 ori, din 2005 în 2011. Dacă în 2005 valoarea acesteia obţinute de întreprinderile agricole era de 3273 milioane lei, atunci în 2011 această valoare era de 6757 milioane lei. Pe de altă parte sectorul individual a înregistrat în 2005 valoarea de 5176 milioane lei, iar în 2011 valoarea de 8994 milioane lei. Principalele culturi cerealiere produse în Republica Moldova sunt grâul şi orzul. Grâul este utilizat pentru consumul uman, pe când orzul este mai în special utilizat pentru nutreţurile menite animalelor. Conform Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, producţia cerealieră a ţării a suferit în anii recenţi de câteva dezastre naturale, cât şi de scăderea bruscă a sub-sectorului de seminţe cerealiere. Unele din aceste cauze au fost fragmentarea terenurilor, utilizarea redusă a îngrăşămintelor şi protecţiei plantelor, necorespunderea echipamentului agricol, precum şi productivitatea redusă a muncii. Porumbul. Porumbul este una din principalele culturi de bază, fiind utilizat extins şi ca nutreţ. În cazul produselor cerealiere, producţia acestora pentru anii 2005-2011 se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul . Producţia pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011
Sursa: Banca de Date Statistice Drept rezultat al secetei prelungite din 2012, recoltele de grâu au scăzut cu 19-31% în comparaţie cu media multianuală de productivitate, iar dimensiunea vegetaţiei porumbului s-a redus în medie cu 62%, ceea ce a dus la reduceri drastice a recoltelor grăunţelor de porumb. Suprafaţa însămânţată cu principalele categorii de culturi cerealiere este prezentată mai jos: Figura .Suprafaţa agricolă însămânțată, mii hectare Sursa: Banca de Date Statistice În conformitate cu figura de mai sus se atestă clar că suprafaţa plantată cu boabe de cereale este cu mult mai mare ca celelalte culturi. Cu toate acestea, pentru cereale se remarcă o scădere a suprafeţelor plantate. Dacă în 2005 au fost plantate 1035 mii hectare de cereale şi leguminoase, în 2008 au fost plantate 1006 mii hectare, atunci în 2011 au fost plantate 894 mii hectare. Figura . Suprafaţa însămânțată cu categorii de produse cerealiere
Aşadar, pentru toată perioada analizată, cea mai mare suprafaţă însămânţată este cu culturi de porumb, care şi-a păstrat acelaşi nivel pentru toată perioada. Atât în 2005 cât şi în 2011, au fost însămânţate 456 mii hectare de porumb pentru boabe. Cealaltă cultură care precedă porumbul, după suprafaţa însămânţată este grâul de toamnă şi primăvară. În cazul acestuia, suprafaţa însămânţată s-a diminuat din 2005 de la 407 mii hectare la 302 mii hectare în 2011.
Exporturile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se prezintă astfel: Tabelul . Exporturile cerealelor şi preparatelor pe bază de cereale
Sursa: BNS Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre. Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au clasat pe locul doi, reprezentând 20,3% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (63,9% din total secţiune şi 12,9% din total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (11,8% din total secţiune şi 2,4% din total exporturi), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (8,5% din total secţiune şi 1,7% din total exporturi), carne şi preparate din carne (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi), hrană destinată animalelor (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi), produse lactate şi ouă de păsări (2,2% din total secţiune şi 0,5% din total exporturi), animale vii (2,0% din total secţiune şi 0,4% din total exporturi). Totodată, s-au micşorat exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase (-45,2%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-55,4%), cereale şi preparate pe bază de cereale (-39,7%).
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2012 au însumat 504,5 mil. dolari SUA, cu 5,6% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 5,7% mai puţin comparativ cu luna decembrie 2011. În anul 2012 importurile au totalizat 5213,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2011 cu 0,4%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA (cu 2,8% mai mult decât în anul 2011), deţinând o pondere de 44,5% în total importuri (43,5% în anul 2011). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1623,8 mil. dolari SUA (cu 5,2% mai puţin decât în anul 2011), care echivalează cu o cotă de 31,1% în total importuri (33,0% în anul 2011). Importurile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se prezintă astfel: Tabelul . Importurile de cereale şi preparatelor pe bază de cereale
Sursa: BNS Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 10,3% în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămân a fi legumele şi fructele (23,7% din total secţiune şi 2,4% din total importuri), cerealele şi preparatele pe bază de cereale (15,5% din total secţiune şi 1,6% din total importuri), cafeaua, ceaiul, cacao şi condimentele (10,4% din total secţiune şi 1,1% din total importuri), peştele, crustaceele şi moluştele (9,6% din total secţiune şi 1,0% din total importuri), carnea şi preparatele din carne (8,2% din total secţiune şi 0,8% din total importuri), produsele lactate şi ouăle de păsări (7,4% din total secţiune şi 0,8% din total importuri), zahărul, preparatele pe bază de zahăr; mierea (5,7% din total secţiune şi 0,6% din total importuri), hrana destinată animalelor (4,0% din total secţiune şi 0,4% din total importuri) . În anul 2012, comparativ cu anul 2011 au sporit importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+8,4%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+20,6%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+40,2%), energie electrică (+40,0%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+28,9%), carne şi preparate din carne (+31,7%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+33,7%), produse medicinale şi farmaceutice (+2,3%), îmbrăcăminte şi accesorii (+6,2%), materiale plastice prelucrate (+7,2%), cereale şi preparate pe bază de cereale (+7,6%), mobilă şi părţile ei (+6,1%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+7,8%), instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (+16,7%), peşte, crustacee, moluşte (+9,8%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat (+9,0%), produse lactate şi ouă de păsări (+18,8%), hrană destinată animalelor (+13,6%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+44,2%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+79,6%), favorizând astfel creşterea pe total importuri cu 3,8%.
Republica Moldova este o ţară agrară şi agricultura joacă un rol important în economia ţării. Contribuţia agriculturii la PIB este de 16,2%. În structura suprafeţelor însămânţate cu cereale se atestă o modificare uşoară pe parcursul ultimilor ani, suprafeţele agricole însămânţate cu cereale fiind în scădere, iar cele însămânțate cu culturi tehnice fiind în creştere. Cultura, care este cultivată pe cea mai mare parte din suprafeţe, este porumbul, urmat de grâu, orz şi leguminoase. Producţia culturilor agricole cerealiere pe perioada ultimilor 3 ani a înregistrat creşteri, porumbul fiind pe primul loc în structura cerealelor cu o recoltă de 1468 mii tone în anul 2011, urmat de grâu cu 795 mii tone. Exporturile şi importurile sunt nesemnificative, ceea ce demonstrează că Republica Moldova îşi asigură consumul de cereale şi nici nu este un exportator important de aceste culturi. Secetele din 2007 şi 2012 şi inundaţiile din 2008-2010 au scos la iveală punctele slabe ale sectorului semincer dominat de cereale şi mai cu seamă vulnerabilitatea acestuia în absenţa unor capacităţi de bază, dar importante, cum ar fi irigarea şi un sistem credibil de acumulare a seminţelor. Bibliografia:
1 Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012 2 Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman Common borders. Common solutions. Yüklə 243,83 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||