Anexa 1-rst

Yüklə 89,77 Kb.

tarix	26.11.2017
ölçüsü	89,77 Kb.
	#32926

Anexa 1-RST

RAPORTUL ȘTIINTIFIC ȘI TEHNIC

RST etapa V/2010

FAZA DE EXECUȚIE NR.V

CU TITLUL: Evaluarea influenţei schimbărilor climatice globale asupra resurselor agro-pedo-climatice şi a plantaţiilor viticole, realizare prototip în fază de algoritm.
OBIECTIVUL GENERAL:
Creşterea competitivităţii cercetării-dezvoltării prin stimularea parteneriatelor în vederea realizării unui serviciu inovativ EXPERT privind impactul schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară.

OBIECTIVELE FAZEI DE EXECUȚIE:

Evaluarea influenţei schimbărilor climatice globale asupra resurselor ecopedoclimatice în contextul optimizării zonării viţei de vie;

Diseminare rezultate privind impactul schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară.

ACTIVITAŢI:
Activitatea V.1

Verificare de ipoteze, modele conceptuale, etc.

Activitatea V.2

Finalizare colectare informații, realizare și dezvoltare bază de date a ecosistemelor viticole din zona colinară.

Activitatea V.3

Diseminare rezultate.

Activitatea V.4

Audit financiar.

REZUMATUL FAZEI:

În etapa curentă activităţile s-au efectuat de coordonatorul de proiect și cei patru parteneri din cadrul peroiectului.

Plantaţiile viticole din zona de sud a Moldovei sunt afectate din ce în ce mai mult de modificările climei survenite în ultimul deceniu. Tendinţa evoluţiei climei conduce la modificarea condiţiilor de mediu care determină schimbări în metabolism, în desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare, cu influenţe pozitive sau negative asupra calităţii şi vitalităţii plantelor (T.Martin, 1968). Diminuarea cantitativă şi calitativă a recoltelor de struguri şi afectarea butucilor din plantaţiile viticole ca urmare a apariţiei îngheţurilor timpurii de toamnă, a temperaturilor negative excesive, a îngheţurilor târzii de primăvară şi a secetei pronunţate din perioada de vegetaţie, antrenează pierderi însemnate pentru patrimoniul viticol. Din punct de vedere pluviometric se evidenţiază o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii, mai pronunţată în centrul ţării, cu creşteri uşoare în nord-est şi unele regiuni din sud. Pentru a stabili tendinţa/periodicitatea elementelor climatice, a resurselor naturale şi influenţa acestora asupra culturii viţei de vie s-a continuat completarea bazei de date care va fi folosită în optimizarea zonării viţei de vie în perspectiva extinderii suprafeţelor viticole/replantării suprafeţelor deja existente şi a exploatării plantaţiilor viticole din zona colinară. Pentru derularea activităţilor specifice proiectului s-a procedat la formularea şi realizarea unui plan de lucru în concordaţă cu caracteristicile ecosistemelor viticole luate în studiu.

Observaţiile şi determinările s-au continuat în cele două puncte de lucru, SCDVV Bujoru şi SCDVV Iaşi.

Observaţiile efectuate cu privire la succesiunea şi evoluţia fiziologică a fenofazelor de vegetaţie, parcurse de principalele soiurile din sortiment, în relaţie cu factorii ecologici specifici evidenţiază faptul că acestea au fost condiţionate complex de nivelul şi acţiunea cumulativă a factorilor climatici şi de specificul ereditar al soiurilor.

Analizând condiţiile climatice şi agropedologice specifice din perioada studiată comparativ cu valorile multianuale se constată o sporire a regimul termic şi de insolaţie şi o diminuare a regimului hidric. Precipitaţiile sunt repartizate frecvent neuniform, de obicei ploi torenţiale ce alternează cu perioade lungi de secetă. Ne confruntăm în unii ani cu maturarea forţată a strugurilor, fapt ce are repercusiuni nedorite asupra calităţii produselor viticole obţinute. Stresul hidric atmosferic şi pedologic din perioada de vegertaţie afectează producţia atât cantitativ, cât şi calitativ. Dintre dăunătorii prezenţi şi periculoşi întâlniţi în plantaţiile de viţă de vie din Podgoria Bujoru şi Podgoria Iaşi – centrul viticol Copou menţionăm: molia strugurilor (Lobesia botrana Den et Schiff, Eupoecilia ambiguella Hb., Sparganotis pilleriana Den et Schiff) şi acarienii eriofizi şi tetranichizi (Acarianul galicol al viţei – Eriophyes vitis Nal şi acarianul roşu comun Tetranychus urticae Koch), care au prezentat cele mai ridicate valori ale gradului de atac.

Populaţiile de acarieni şi molii la viţa de vie au variat în funcţie de rezerva biologică, condiţiile climatice şi de tratamentele efectuate în anii anteriori.

Având în vedere importanţa efectelor posibile ale schimbărilor climatice globale asupra ecosistemelor în general şi asupra ecosistemului viticol în special, considerăm că informarea corectă a celor direct implicaţi asupra consecinţelor ce le pot avea aceste schimbări este de importanţă majoră cu rezultate ce vor fi vizibile în timp.

Se impune urmărirea atentă a evoluţiei perturbaţiilor climatice, în special a temperaturile extreme din timpul iernii şi verii, a precipitaţiilor si a tuturor factorilor care crează condiţii stresante (seceta prelungită, atmosferică şi pedologică) în vederea elaborării soluţiilor necesare atenuării efectelor negative ale acestora. Anul 2010 a fost un an cu precipitaţii excedentare, dar repartizate neuniform, multe sub formă de ploi torenţiale.

La SCDVV Bujoru lipsa precipitaţiilor din luna august, cumulat cu temperaturile aerului au condus la acentuarea deficitului hidric din sol în această lună. Monitorizarea spectrului fenologic pe o perioadă lungă de timp a confirmat dependenţa viţei de vie de resursele climatice, iar modificarea acestora au condus la perturbarea desfăşurării normale a dinamicii fazelor de vegetaţie cu implicaţii directe asupra produselor viticole (struguri pentru masă şi vin). Fenofazele de dezmugurit şi înflorit se realizează tardiv şi neuniform, sub incidenţa temperaturilor minime absolute din timpul perioadei de repaus şi de seceta instalată succesiv an de an; temperatura aerului în lunile aprilie și mai se încălzeşte brusc, micşorând decalajul de declanşare între soiuri a celor două fenofaze. Lunile călduroase de vară asociate cu deficit hidric, acumulat pe o lungă perioadă de timp, influenţează negativ creşterile vegetative şi determină declanşarea forţată a fenofazei de pârgă şi maturarea bruscă a strugurilor.

La Scdvv Iaşi s-a realizat studiul în dinamică a fenofazelor de vegetaţie în strânsă corelaţie cu condiţiile ecoclimatice specifice podgoriei Iaşi. Observaţiile efectuate cu privire la succesiunea şi desăvârşirea fiziologică a fenofazelor de vegetaţie, parcurse de principalele soiuri din sortimentul podgoriei Iaşi, evidenţiază faptul că acestea au fost condiţionate complex de nivelul şi acţiunea cumulativă a factorilor climatici şi de specificul ereditar al soiurilor. Influenţa factorilor climatici s-a reflectat direct în producţiiile de struguri realizate de soiurile studiate, care au fost fluctuante de la un an la altul. S-a stabilit periodicitatea anilor cu temperaturti ale aerului mai mici de -20°C. Periodicitatea anilor cu temperaturi ≤ - 20°C în aer, a fost de 5 ani în luna ianuarie, 12,3 ani în februarie şi de 24,5 ani în decembrie, iar periodicitatea anilor cu temperaturi ≤ - 25°C a fost de 12,5 ani în luna ianuarie şi de 49 ani în luna decembrie. La suprafaţa solului, valorile temperaturilor negative minime absolute au înregistrat o frecvenţă mult mai mare. Dintre soiurile cultivate la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi, o rezistenţă mai bună la îngheţ au manifestat soiurile Sauvignon blanc, Chardonnay şi Muscat Ottonel. De asemenea, dintre soiurile create la noi, soiul Golia a reconfirmat rezistenţa bună la ger.

Nivelul factorilor climatici înregistrat în perioada de vegetaţie a anului 2010 a fost favorabil creşterii şi fructificării soiurilor de viţă de vie luate în studiu. Toate soiurile au parcurs întreg spectrul fenologic în intervalul 24 aprilie - 13 octombrie, după 180 - 184 de zile de vegetaţie activă. În acest an, producţiile înregistrate au fost mai mici, comparativ cu anii normali din punct de vedere climatic, ca urmare a afectării mugurilor principali de către temperaturile foarte scazute înregistrate la sfârşitul lunii ianuarie. În aceleaşi condiţii de ecosistem şi de tehnlogie, producţia de struguri a fost variabilă de la un soi la altul, cele mai productive dovedindu-se a fi soiul Aligote cu 6800 kg/ha, urmat de soiurile Chardonnay şi Cabernet Sauvignon cu 4500 kg/ha.

Pe baza datelor colectate de la partenerii SCDVV Bujoru şi SCDVV Iaşi, partenerul 2 UP Bucureşti a definitivat baza de date climatice orientată pe specificul pedo-climatic şi regional al culturilor viticole. Baza de date climatice orientată pe specificul pedo-climatic şi regional al culturilor viticole accesată permite ca pentru anul viticol viitor să se poată face o estimare a: productiei, necesarului de apa pentru irigare, eventualele atacuri ale daunatorilor, etc. Aceste date sunt utilizate pentru estimarea unui buget necesar pentru cultura anului viitor. Trebuie amintit că este doar o estimare, costurile reale fiind determinate de realitaţile naturale necontrolabile, dar atenuabile prin cunoaştere.

Baza de date este rezidentă pe serverul BUJORU, dar UPB este disponibil pentru preluare și colaborare în continuare.

Partenerul 3-USAMV București în colaborare cu Co a realizat activitaţi de diseminare ce au constat în realizarea de articole stiinţifice, prezentarea acestora la Sesiuni ştiinţifice din domeniu şi publicarea în reviste ISI şi alte baze de date.

P4-Envicons Srl Bucureşti a preluat materiale informative de la coordonatorul de proiect, a tehnoredactat broşura, a prelucrat imaginile, a identificat editura. A editat broșura care este in format B5, 152 pagini, policromie parţială.

S-a elaborat broşura “Implicaţiile schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară”, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2010.

Pentru diseminarea rezultatelor obţinute prin derularea activităţilor proiectului, s-au publicat 12 lucrări ştiinţifice şi comunicate 12 lucrări. Din cele 12 lucrări, 2 sunt cotate ISI şi 10 în alte baze de date recunoscute. S-a participat pe data de 29 aprilie 2010 la ICDVV Valea Călugărească la dezbaterea “Conservarea resurselor genetice la viţa de vie şi impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor viticole”. În cadrul dezbaterii “Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor viticole”, dr.ing. Enache Viorica a prezentat un studiu climatic (1979-2009) pentru arealele viticole din SE Moldovei, care a scos în evidenţă tendinţa de aridizare, fenomen care se înregistrează şi în arealele viticole din Dobrogea şi sudul ţării. Cu toate că în majoritatea arealelor viticole se înregistrează o sumă anuală a precipitaţiilor cuprinsă între 400-700 mm precipitaţii, acestea nu sunt repartizate uniform în perioada de vegetaţie, înregistrându-se perioade lungi de secetă care afectează cultura de viţă de vie. Prin activităţile efectuate în această fază au fost realizate în întregime obiectivele etapei V.

DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ:
La Co-SCDVV Bujoru în etapa V s-au continuat observaţiile şi determinările începute în etapele anterioare. Analizând condiţiile ecoclimatice specifice podgoriei Dealu Bujorului din perioada 1978-2010 comparativ cu valorile multianuale, se constată o sporire a regimului termic şi al insolaţiei şi o diminuare a regimului hidric. Repartiţia hidrică este frecvent neuniformă, evidenţiindu-se ploi torenţiale alternând cu lungi perioade de secetă. Urmare a acestor condiţii climatice, ne confruntăm în ultimul timp cu o maturare forţată a strugurilor, de cele mai multe ori cu repercusiuni asupra calităţii produselor viticole obţinute.

Condiţiile climatice ale anului 2010 pot fi apreciate ca fiind deficitare pe anumite perioade ale fenofazelor de vegetaţie. Perioada de vegetaţie debutează cu temperaturi ale aerului mai mici decât media multianuală şi cu precipitaţii scăzute şi neuniform repartizate în timp, în luna aprilie înregistrându-se un deficit de 10,9 mm. Temperatura medie a lunii aprilie a fost de 10.7ºC, comparativ cu media multianuală de 11.5ºC. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, în lunile de primăvară şi cele de vară se înregistrează temperaturi ale aerului sub nivelul mediei multianuale, excepţie făcând luna august, când se înregistrează o temperatură medie a aerului de 24.6ºC, comparativ cu media multianulă a lunii august de 23.1ºC. Temperatura maximă a aerului s-a înregistrat în luna august, 37.3ºC. Din punct de vedere pluviometric lunile mai, iunie şi iulie prezintă excedent pluviometric iar luna august este deficitară în precipitaţii (24,7mm deficit). Acest deficit pluviometric, cumulat cu temperaturi ale aerului ridicate pe anumite intervale de timp a condus la un stres hidric atmosferic şi pedologic, cu perioade critice pentru viţa de vie îndeosebi în luna august. Pe lângă deficitul hidric din luna august ne-am confruntat şi cu o repartiţie neuniformă a precipitaţiilor, multe din acestea nu au fost ploi utile iar unele au avut un pronunţat caracter torenţial.

Durata medie a perioadei de vegetaţie activă a fost de 189 zile.

Numărul orelor de insolaţie pe perioada de vegetaţie a fost de 1357,9, creând condiţii favorabile obţinerii unor producţii calitative de struguri.

Interesul pentru fenologie este unul dintre cele mai vechi, având în vedere că, în trecut, activităţile din viticultură, erau legate în mod direct de înţelegerea relaţiilor dintre mediu şi dezvoltarea viţei de vie. În prezent, în contextul schimbărilor climatice, datorită posibilităţilor de monitorizare, bazate pe sensibilitatea sau rezistenţa speciei Vitis vinifera de a înregistra şi de a răspunde condiţiilor de mediu, fenologia cunoaşte un reviriment.

Verificarea de ipoteze implică enunţarea unei presupuneri cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale existente. Pe baza acestui considerent se presupune faptul că schimbările climatice au un impact asupra culturii viţei de vie şi implicit asupra spectrului fenologic. Însă, pe baza datelor înregistrate în baza de date se poate confirma faptul că aceste modificări climatice au un impact direct şi duc la perturbarea desfăşurării normale a proceselor fiziologice şi biochimice cu implicaţii în calitatea şi specificitatea produselor viti-vinicole. Analiza comportamentului soiurilor pe o perioadă lungă de timp confirmă dependenţa viţei de vie de resursele climatice, relaţia fiind argumentată prin studii privind o serie de indici climatici unitari şi multicriteriali, durata şi intensitatea diferiţilor determinanţi climatici de-a lungul fenofazelor de vegetaţie.

Existenţa unor date pe termen lung, precum şi prelucrarea şi utilizarea observaţiilor fenologice în relaţie cu schimbările climatice, au pus în evidenţă înregistrarea unor valori atipice ale parametrilor climatici care şi-au pus amprenta în mod deosebit asupra dinamicii fenofazelor de vegetaţie.

Plecând de la premiza că spectrul fenologic este un factor important în relaţie cu schimbările climatice pe termen lung, se poate spune faptul că sub raportul factorilor ce influenţează fenologia viţei de vie , chiar dacă aceştia sunt destul de numeroşi - de exemplu boli, dăunători, factori de sol, caracteristici genetice, vârstă - cei mai importanţi sunt consideraţi, totuşi, starea vremii din timpul perioadei de vegetaţie şi al celei anterioare, perioada de repaus şi fotoperioadă. În perioada de repaos temperaturile minime absolute au depăşit pragul de rezistenţă al viţei de vie şi a condus la pierderi de ochi cuprinse procentual între 25% şi 80%. Dintre soiurile analizate, cel mai afectat a fost soiul Coarnă neagră selecţionată cu un procent de 30%, urmat de soiurile Fetească albă şi Băbească neagră cu un procent de 40-50%. Restul soiurilor au avut viabilitatea mugurilor peste 50%. Pornirea în vegetaţie a fost neuniformă datorită faptului că lăstarii au pornit atât din mugurii principali, cât şi din mugurii secundari şi terţiari. Dezmugurirea este influenţată în special de temperaturile din timpul iernii. Apariţia de temperaturi extreme în perioada de repaus de la -17⁰C în jos duce spre întârzierea declanşării dezmuguritului chiar dacă din punct de vedere termic condiţiile sunt foarte favorabile. Dezmuguritul s-a realizat în a doua decadă a lunii aprilie. Ploile îndelungate şi reci din timpul fenofazei de înflorit au avut efecte negative ce au condus la avortarea florilor, meierea şi mărgeluirea boabelor la majoritatea soiurilor într-un procent mai mare sau mai mic. Efect major a avut asupra soiurilor de struguri pentru masă (Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Coarnă neagră selecţionată). Calendaristic, fenofaza de înflorit s-a realizat în prima decadă a lunii iunie. Intrarea în pârgă a strugurilor a fost forţată realizându-se începând cu prima decadă a lunii iulie. Maturarea strugurilor s-a realizat eşalonat începănd cu epoca a III-a și a IV-a (Chasselas dore, Fetească albă, Fetească regală, Muscat de Hamburg, Băbească neagră, Fetească neagră, Şarba, Aligoté) şi epoca a V-a, a VI-a (Coarnă neagră seleţionată, Cabernet Sauvignon). Încheierea perioadei active de vegetaţie s-a realizat începând cu data de 20 octombrie, durata perioadei de vegetaţie încadrându-se între 185 şi 194 de zile.

În condiţiile anului 2010, producţiile au fost mai mici ca urmare a afectării mugurilor principali de către temperaturile foarte scăzute din perioada de repaus. Producţia cea mai mică s-a realizat la soiurile Fetească albă şi Merlot. Celelalte soiuri au înregistrat producţii mijlocii şi nici un soi nu a ajuns la potenţialul său genetic. Cea mai mare producţie s-a înregistrat la soiurile Fetească regală şi Chasselas doré cu producţii de peste 7000 kg/ha. Producţia mică realizată pe butuc s-a reflectat asupra calităţii strugurilor în ceea ce priveşte mărimea strugurilor şi a bobului. La majoritatea soiurilor strugurii au ajuns la mărimea specifică fiecărui soi. Indicii calitativi ai producţiei, apreciaţi prin conţinutul în zaharuri şi aciditate totală a mustului au fost influenţaţi de starea fitosanitară a strugurilor. Au manifestat un potenţial biologic scăzut de acumulare a zaharurilor soiurile Fetească regală şi Fetească albă (123-157 g/L). Aciditatea totală a mustului s-a situat în limite normale.

Condiţiile climatice specifice din perioada de cercetare au fost favorabile atacului de boli criptogamice (mană și făinare), ceea ce a impus efectuarea a șase tratamente pentru mană ce au menţinut butucii de viţă de vie într-o stare fitosanitară bună. În anul 2010 făinarea viţei de vie a avut conditii favorabile de evoluţie pe toată perioada de vegetaţie, simptomele atacului fiind semnalate cu o frecvenţă şi intensitate scăzută pe struguri la majoritatea soiurilor luate în observaţie, agentul patogen fiind ţinut sub control prin aplicarea unui număr de şapte tratamente fitosanitare cu produse specifice.

Datele obţinute în perioada de experimentare au fost verificate şi transmise partenerului P2-Politehnica București. Pe baza acestora s-a realizat baza de date şi prototipul la nivel de algoritm pentru prelucrarea datelor în vederea obţinerii de zonări şi predicţii privind necesarul de compensare a deficitului hidric din sol prin irigare la viţa de vie, în condiţiile în care ne confruntăm cu o tendinţă evidentă de modificare a climei.

Pentru diseminarea rezultatelor obţinute prin derularea activităţilor proiectului, echipa de lucru implicată, în colaborare cu P3-USAMV Bucureşti, a publicat 9 lucrări ştiinţifice şi a comunicat 9 lucrări.

Din cele 9 lucrări, 2 sunt cotate ISI, 3 cotate B+ şi 4 în alte baze de date.

Din cele 9 comunicări, 8 sunt cu participare internaţională şi o lucrare cu participare naţională.

La Sesiunea ştiinţifică anuală organizată de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Calugărească -10 iunie 2010, s-a comunicat lucrarea “Implicaţiile schimbărilor climatice globale asupra regimului hidric al solurilor din plantaţiile viticole”.

S-a elaborat broşura “Implicaţiile schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară”, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2010.

S-a participat pe data de 29 aprilie 2010 la ICDVV Valea Călugărească la dezbaterea “Conservarea resurselor genetice la viţa de vie şi impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor viticole”. În cadrul dezbaterii “Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor viticole”, dr.ing. Enache Viorica a prezentat un studiu climatic (1979-2009) pentru arealele viticole din SE Moldovei, care a scos în evidenţă tendinţa de aridizare, fenomen care se înregistrează şi în arealele viticole din Dobrogea şi sudul ţării. Cu toate că în majoritatea arealelor viticole se înregistrează o sumă anuală a precipitaţiilor cuprinsă între 400-700 mm precipitaţii, acestea nu sunt repartizate uniform în perioada de vegetaţie, înregistrându-se perioade lungi de secetă care afectează cultura de viţă de vie.

La P2-SCDVV Iaşi, în vederea obţinerii de zonări şi predicţii privind necesarul de compensare a deficitului hidric din sol prin irigare la viţa de vie s-a realizat analiza condiţiilor din ecosistem şi a capacităţii productive a plantaţiilor viticole din podgoria Iaşi – centrul viticol Copou. Datele obţinute au fost transmise la partenerul 2 din proiect - Universitatea Politehnică Bucureşti în vederea realizării unui ,,prototip la nivel de algoritm’’.

Studiul pe termen lung al dinamicii fenofazelor de vegetaţie în strânsă corelaţie cu condiţiile de mediu constituie una din cele mai bune modalităţi de cuantificare a schimbărilor climatice, aspect susţinut şi de creşterea numărului de publicaţii din literatura de specialitate din străinătate, în special din ultimul deceniu. Acest studiu constituie o etapă importantă în optimizarea zonării viţei de vie, precum şi o bază de plecarea pentru realizarea unor scenarii posibile în contextul schimbărilor climatice globale. Observaţiile efectuate în perioada 1993 - 2009 cu privire la succesiunea şi desăvârşirea fiziologică a fenofazelor de vegetaţie, în relaţie cu factorii ecologici specifici ecosistemului viticol Copou - Iaşi, evidenţiază faptul că acestea au fost condiţionate de nivelul şi acţiunea cumulativă a factorilor climatici şi de specificul ereditar al soiurilor. S-au evidenţiat schimbări climatice majore, atât la nivelul întregului an, cât şi pentru lunile februarie, martie şi aprilie, luni hotărâtoare pentru pornirea în vegetaţie a soiurilor de viţă de vie. Creşterea valorilor temperaturilor a determinat devansarea momentului declanşării dezmuguritului, înfloritului şi scurtarea duratei perioadei acestora. De asemenea, s-a constatat şi o tendinţă de maturare forţată a strugurilor, fapt ce are repercusiuni nedorite asupra producţiei cantitative şi calitative de struguri.

Un alt factori limitativ al culturii viţei de vie în condiţiile ţării noaste îl constituie regimul termic înregistrat în perioada de repaus fiziologic. În condiţiile climatului temperat o importanţă deosebită o are frecvenţa temperaturilor minime absolute, nocive pentru viţa de vie, mai mici de -22 ...-20°C, temperaturi care afectează atât mugurii de rod, cât şi lemnul anual şi multianual. Pentru completarea bazei de date au fost analizate temperaturile minime absolute pe o perioadă de 50 ani, stabilindu-se numărul mediu de zile cu temperaturi negative, frecvenţa anilor în care pot apărea accidente climatice, precum şi periodicitatea acestora.

Condiţiile climatice din perioada de vegetaţie a anului 2010 s-au caracterizat prin temperaturi medii lunare mai ridicate decât mediile multianuale, cu excepţia lunii septembrie, când aceasta a fost de 15°C faţă de valoarea normală de 16,3°C, temperatura maximă absolută a fost de 35,9°C, înregistrată în luna august, sumele gradelor de temperatură globală, activă şi utilă au fost mai mari, faţă de valorile multianuale, precipitaţiile acumulate au fost neuniform repartizate, lunile cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii fiind mai şi iunie cu 116,2 mm şi respectiv 142,9 mm, valori cu mult mai mari decât cele normale, iar durata de strălucire a soarelui (insolaţia) exprimată în ore a fost de 1336,7 faţă de valoarea normală de 1501,3 ore.

Pornirea în vegetaţie a soiurilor studiate a avut loc în intervalul 20 - 30 aprilie, prin dezmugurit, înfloritul s-a produs între 06 - 10 iunie, iar pârga strugurilor 25 iulie - 01 august.

În centrul viticol Copou maturarea deplină a strugurilor s-a realizat în cursul lunii septembrie, în perioada 09 – 20.09.2010 la soiurile pentru vinuri albe şi cele pentru struguri de masă şi la 25.09.2010 la soiul Cabernet Sauvignon. Durata perioadei de vegetaţie activă a însumat un număr mediu de 182 zile, finalizându-se în perioada 10 – 12.10.2010 prin încetarea normală a proceselor metabolice.

Producţia de struguri realizată la soiurile studiate a fost influenţată de acţiunea factorilor climatici din această perioadă, în corelaţie cu specificul genetic al fiecărui soi. În condiţiile anului 2010 producţiile înregistrate au fost mai mici, comparativ cu anii normali din punct de vedere climatic, ca urmare a afectării mugurilor principali de către temperaturile foarte scazute înregistrate la sfârşitul lunii ianuarie.

În aceleaşi condiţii de ecosistem şi de tehnlogie, producţia de struguri a fost variabilă de la un soi la altul, cele mai productive dovedindu-se a fi soiul Aligote cu 6800 kg/ha, urmat de soiurile Chardonnay şi Cabernet Sauvignon cu 4500 kg/ha.

Calitatea recoltei apreciată prin masa medie a strugurelui, a bobului, conţinutul în zaharuri şi aciditate a mustului şi indicii tehnologici, atestă caracterul ereditar al acestor însuşiri, dar şi modificarea lor sub influenţa factorilor climatici nefavorabili.

Masa medie a strugurelui şi a bobului a avut valori sub potenţialul biologic al soiului, remarcându-se prin struguri mai mari soiul Chasselas doré - 128 g/strugure, la care şi boabele au fost mai mari cu o masă medie a 100 boabe de 230 g, caracter specific soiurilor pentru masă.

Indicii calitativi ai producţiei apreciaţi prin conţinutul în zaharuri şi aciditate totală a mustului evidenţiază acumulări diferite de la un soi la altul. Au manifestat un potenţial biologic mai ridicat de acumulare a zaharurilor soiurile Fetească albă şi Chardonnay (188 - 194 g/L), celelalte soiuri acumulând sub potenţialul cunoscut şi realizat în anii normali din punct de vedere climatic. Aciditatea totală a mustului s-a situat în limite normale, cu valori specifice soiurilor.

În decursul perioadei de vegetaţie, evoluţia factorilor climatici, precum şi fenologia soiurilor, au avut un rol determinant în aprecierea momentului de aplicare al tratamentelor. Astfel, în plantaţiile viticole ale centrului viticol Copou Iaşi, în condiţiile anului 2010 în care în perioada de vegetaţie s-a înregistrat exces de precipitaţii, au fost avertizate un număr de 6 tratamente de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

P2-UP Bucureşti a preluat datele ştiinţifice şi a realizat o bază de date climatice orientată pe specificul pedo-climatic şi regional al culturilor viticole. Principala sursă de informaţii pentru baza de date o constituie înregistrările parametrilor climatici şi ale caracteristicilor producţiei de struguri, efectuate anual încă din anii ’80, pe întregul parcurs al fiecărui an. Sunt centralizate informaţii privind desfăşurarea fenofazelor (dezmugurit, înflorit, pârgă şi maturare), producţiile obţinute şi calitatea acestora (conţinutul de zahăr din must, masa medie a 100 boabe, aciditatea mustului), dar şi principalele elemente climatice caracteristice podgoriilor analizate (bilanţuri termice anuale, precipitaţii, temperaturi medii anuale şi în lunile critice, maxime şi minime termice, indici specifici, etc.). Datorită facilităţilor superioare oferite de bazele de date relaţionale, în special din punct de vedere al consistenţei în funcţionare, s-a ales pentru întocmirea bazei de date programul Microsoft Access din pachetul Office 2007. Structura este formată din 4 tabele legate între ele prin relaţii de tipul 1-∞ (acolo unde s-a impus respectarea integrităţii referenţiale). Pentru a crea posibilitatea utilizării facile a bazei de date, a fost creată o interfaţă prietenoasă, formată dintr-un set de formulare de manipulare a datelor (introducere, ştergere, navigare) prin intermediul cărora se operează direct asupra tabelelor prezentate anterior. Baza de date climatice orientată pe specificul pedo-climatic şi regional al culturilor viticole permite ca pentru anul viticol viitor să se poată face o estimare a: productiei, necesarului de apa pentru irigare, eventualele atacuri ale dăunătorilor, etc. Aceste date sunt utilizate pentru estimarea unui buget necesar pentru cultura anului viitor. Trebuie amintit că este doar o estimare, costurile reale fiind determinate de realitaţile naturale necontrolabile, dar atenuabile prin cunoaştere.

Norma de udare și momentul udării sunt două date deosebit de importante pentru eficienţa irigării culturii viticole. Consumul de apă al viţei de vie, un element important care fundamentează amenajările de irigaţii, ca şi regimul de irigare, este influenţat atât de climă şi sol, cât şi de factorul soi. Deoarece în timpul perioadei de vegetatie se produc modificari în sistemul sol – plantă, periodic se reface operaţiunea de identificare, fără a se afecta normalitatea procesului de producţie. Se corectează modelul dinamic utilizat în procedurile de predicţie, astfel încât să se dea o cotă de apă la o udare care sa aducă umiditatea reală a solului la nivelul plafonului minim al umidității solului (mijlocul intervalului umidităţii active).

Această abordare a normei de udare conduce la o stare medie a umidităţii solului care este benefică plantelor; cu un consum minim de apă și de energie. Se consideră că softul dezvoltat, parţial verificat, poate aduce un aport calitativ esenţial în concepţia actuală de conducere automată a irigării viei. Ca urmare, se vor investi în continuare resurse umane si materiale pentru finalizarea şi certificarea accestuia.

P3-USAMV Bucureşti, în colaborare cu Co-SCDVV Bujoru, a realizat activităti de diseminare ce au constat în participarea cu comunicări ştiinţifice la sesiuni ştiinţifice din domeniu şi a elaborat 5 lucrări ştiinţifice, 2 cotate ISI si 3 cotate BDI.

P4-ENVICONS SRL a realizat diseminarea rezultatelor cercetării. A realizat tehnoredactarea broşurii, prelucrarea imaginilor si paginarea broșurii, identificare editurii si încheierea contractului cu aceasta, actualizarea paginii web cu informații privind ultimele rezultate ale cercetării, atat pentru varianta în limba română, cât si pentru cea in limba engleza.

Concluzii:
CO-SCDVV Bujoru:

Se impune urmărirea atentă a evoluţiei perturbaţiilor climatice, în special a temperaturile extreme din timpul iernii şi verii, a precipitaţiilor si a tuturor factorilor care crează condiţii stresante (seceta prelungită, atmosferică şi pedologică) în vederea elaborării soluţiilor necesare atenuării efectelor negative ale acestora.
Viţa de vie este o plantă relativ rezistentă la secetă, dar când acest fenomen este de durată (1 – 2 ani), survine în perioada de repaus şi continuă şi în lunile de vegetaţie ale anului următor, se pot înregistra pagube însemnate. Acestea sunt resimţite pe parcursul a 2 – 3 ani. Anul 2010 a fost un an cu precipitaţii excedentare, dar repartizate neuniform, multe sub formă de ploi torenţiale.
Lipsa precipitaţiilor din luna august, cumulată cu temperaturile aerului au condus la acentuarea deficitului hidric din sol în această lună.
Monitorizarea spectrului fenologic pe o perioadă lungă de timp a confirmat dependenţa viţei de vie de resursele climatice, iar modificarea acestora a condus la perturbarea desfăşurării normale a dinamicii fazelor de vegetaţie cu implicaţii directe asupra produselor viticole (struguri pentru masă şi vin).
Studiul principalelor fenomene cu caracter ciclic, vizibile în evoluţia anuală a viţei de vie în perioada 1982-2010 asupra celor mai reprezentative soiuri din cadrul Podgoriei Dealu Bujorului, arată că: fenofazele de dezmugurit şi înflorit se realizează tardiv şi neuniform sub incidenţa temperaturilor minime absolute din timpul perioadei de repaus şi de seceta instalată succesiv an de an; temperatura aerului în lunile aprilie, mai se încălzeşte brusc, micşorând decalajul de declanşare între soiuri a celor două fenofaze; lunile călduroase de vară asociate cu deficit hidric acumulat pe o lungă perioadă de timp influenţează negativ creşterile vegetative şi determină declanşarea forţată a fenofazei de pârga şi maturarea bruscă a strugurilor.
Înregistrarea unor valori atipice ale parametrilor climatici din perioada 1982-2010 s-a reflectat direct asupra producţiilor de struguri realizate, care au fost fluctuante de la un an la altul.
Pornirea în vegetaţie a soiurilor în anul 2010 a fost neuniformă din cauza pierderilor de ochi cuprinse procentual între 25% şi 80%, iar lăstarii vegetativi au pornit atât din mugurii principali, cât şi din mugurii secundari şi terţiari.
Maturarea strugurilor s-a realizat eşalonat începând cu epoca a III-a, a IV-a (Chasselas dore, Fetească albă, Fetească regală, Muscat de Hamburg, Băbească neagră, Fetească neagră, Șarbă, Aligote, etc. ) şi epoca a V-a, a VI-a (Coarnă neagră selectionată, Cabernet Sauvignon,).
Încheierea perioadei active de vegetaţie s-a realizat începând cu 20 octombrie 2010. Durata perioadei de vegetatiei s-a incadrat între 185 și 194 de zile.
Analiza indicilor de fertilitate şi productivitate indică o fertilitate scăzută (Cfr= 0,26-0,68) şi o productivitate potenţială mică la majoritatea soiurilor

( Ipa = 125 şi 311, Ipr = 52 şi 112).

Condiţiile climatice specifice din perioada de cercetare au fost favorabile atacului de boli criptogamice (mană și făinare), ceea ce a impus efectuarea a șase tratamente pentru mană ce au menţinut butucii de viţă de vie într-o stare fitosanitara bună.
În anul 2010, făinarea viţei de vie a avut conditii favorabile de evolutie pe toata perioada de vegetatie, simptomele atacului fiind semnalate cu o frecvenţă şi intensitate scăzută pe struguri la majoritatea soiurilor luate în observaţie, agentul patogen fiind ținut sub control prin aplicarea unui număr de şapte tratamente fitosanitare cu produse specifice.
În urma observațiilor efectuate în anul 2010, se observă că principalii factori de reglarea a populației moliei strugurilor sunt condițiile climatice.
Molia strugurilor rămane în continuare principalul dăunător al viței de vie din podgoria Dealu Bujorului, iar în funcție de condițiile climatice, în unii ani apare o a IV-a curbă maximă de zbor de o intensitate mai mică.
Adaptarea metodelor de combatere a agenţilor patogeni şi dăunători a constituit un element major în asigurarea unei viticulturi durabile, asigurând producţii omogene şi rentabile. Succesul combaterii a fost asigurat de aplicarea unor scheme de combatere specifice, în dependenţă de condiţiile de microclimat, de rezerva biologică a patogenilor, de sensibilitatea soiului faţă de atacul acestora şi nu în ultimul rând, de alegerea pesticidului.
S-au elaborat şi publicat 9 lucrări ştiinţifice din care 2 lucrări cotate ISI, 3 lucrari cotate B+ şi 4 lucrări în alte baze de date .

P1-SCDVV Iaşi:

Analiza condiţiilor din ecosistem şi a capacităţii productive a plantaţiilor viticole din podgoria Iaşi – centrul viticol Copou permite evaluarea influenței schimbărilor climatice globale şi realizarea unui prototip in faza de algoritm.
Studiul în dinamică a fenofazelor de vegetaţie în strânsă corelaţie cu condiţiile ecoclimatice specifice podgoriei Iaşi din perioada 1993 - 2009 constituie una din cele mai bune modalităţi de cuantificare a schimbărilor climatice.
Observaţiile efectuate cu privire la succesiunea şi desăvârşirea fiziologică a fenofazelor de vegetaţie, parcurse de principalele soiurile din sortimentul pidgoriei Iaşi, evidenţiază faptul că acestea au fost condiţionate complex de nivelul şi acţiunea cumulativă a factorilor climatici şi de specificul ereditar al soiurilor.
Influenţa factorilor climatici s-a reflectat direct în producţiiile de struguri realizate de soiurile studiate, care au fost fluctuante de la un an la altul.
În centrul viticol Copou Iaşi, în perioada 1961 – 2010, cea mai scăzută temperatură din aer a fost de -27,2°C, înregistrată în data de 28 decembrie 1996, iar minima absolută la sol s-a înregistrat în acest an şi a fost de -35°C pe 26 ianuarie.
Din analiza celor mai scăzute temperaturi înregistrate în lunile, ianuarie, februarie şi decembrie, s-a constatat faptul că, în toţi anii, cele mai scăzute temperaturi cu caracter de accident climatic au fost în luna ianuarie.
Periodicitatea anilor cu temperaturi ≤ - 20°C, în aer, a fost de 5 ani în luna ianuarie, 12,3 ani în februarie şi de 24,5 ani în decembrie, iar periodicitatea anilor cu temperaturi ≤ - 25°C a fost de 12,5 ani în luna ianuarie şi de 49 ani în luna decembrie. La suprafaţa solului valorile temperaturilor negative minime absolute au înregistrat o frecvenţă mult mai mare.
În perioada 1961 – 2010 s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute între -25° şi -27°C în aer şi între -30,4° şi -35°C la suprafaţa solului în anii 1963, 1985, 1987, 1996, 2006 şi 2010. Aceste temperaturi au condus la înregistrarea unor pierderi mari de ochi principali, afectarea lemnului anual şi multianual şi implicit la obţinerea unor producţii cu mult sub media anilor normali din punct de vedere termic.
Dintre soiurile cultivate la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi, o rezistenţă mai bună la îngheţ au manifestat soiurile Sauvignon blanc, Chardonnay şi Muscat Ottonel. De asemenea, dintre soiurile create la noi, soiul Golia a reconfirmat rezistenţa bună la ger.
Nivelul factorilor climatici înregistrat în perioada de vegetaţie a anului 2010 a fost favorabil creşterii şi fructificării soiurilor de viţă de vie luate în studiu. Toate soiurile au parcurs întreg spectrul fenologic în intervalul 24 aprilie - 13 octombrie, după 180 - 184 de zile de vegetaţie activă.
În condiţiile anului 2010 producţiile înregistrate au fost mai mici, comparativ cu anii normali din punct de vedere climatic, ca urmare a afectării mugurilor principali de către temperaturile foarte scazute înregistrate la sfârşitul lunii ianuarie. În aceleaşi condiţii de ecosistem şi de tehnlogie, producţia de struguri a fost variabilă de la un soi la altul, cele mai productive dovedindu-se a fi soiul Aligote cu 6800 kg/ha, urmat de soiurile Chardonnay şi Cabernet Sauvignon cu 4500 kg/ha.
Indicii calitativi ai producţiei apreciaţi prin conţinutul în zaharuri şi aciditate totală a mustului evidenţiază acumulări diferite de la un soi la altul. Au manifestat un potenţial biologic mai ridicat de acumulare a zaharurilor soiurile Fetească albă şi Chardonnay (188 - 194 g/L), celelalte soiuri acumulând sub potenţialul cunoscut şi realizat în anii normali din punct de vedere climatic. Aciditatea totală a mustului s-a situat în limite normale, cu valori specifice soiurilor.
În decursul perioadei de vegetaţie, evoluţia factorilor climatici, precum şi fenologia soiurilor, au avut un rol determinant în aprecierea momentului de aplicare a tratamentelor. Astfel, în plantaţiile viticole ale centrului viticol Copou Iaşi, în condiţiile anului 2010 în care în perioada de vegetaţie s-a înregistrat exces de precipitaţii, au fost avertizate un număr de 6 tratamente de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

P2-UP Bucureşti:

Se estimează că rezultatele obţinute din cercetare vor contribui la o mai bună organizare a producţiei viticole pentru atenuarea variaţiilor climatice actuale, în special aspectele legate de secetă.

S-a pus în evidenţă faptul că subprodusul – corzi de viţă tăiate – reprezintă o sursă de energie, regenerabilă şi ieftină, cu care se pot atenua în mare măsură efectele nedorite ale unui climat secetos.
Baza de date climatice orientată pe specificul pedo-climatic şi regional permite ca pentru anul viticol viitor să se poată face o estimare a producției, necesarului de apă pentru irigare, eventualele atacuri ale dăunatorilor etc. Aceste date sunt utilizate pentru estimarea unui buget necesar pentru cultura anului viitor.
S-a analizat o modalitate de utilizare a biomasei, un produs secundar din viticultură - cozile de viță tăiate anual, pentru alimentarea unei motopompe cu care să se irige anual 5 ha de vie pentru a se atenua influenţa perturbaţiilor climatice asupra calităţii si a producţiei de struguri cu un bilanț apropape nul al emisiei de CO₂. Acest mod de abordare corespunde cerinţelor dezvoltării durabile şi a creşterii independenţei energetice.
Cu biomasa de corzi de viță recoltată de pe un hectar de vie, circa 1500 kg/an biomasa uscată, se pot iriga anual 5 ha vie cu o normă anuală de 200 mm H₂0, deci cu 10.000 m³apa/an.

P3-USAMV Bucureşti:

A realizat activități de diseminare ce au constat în participarea cu comunicări ştiinţifice la sesiuni ştiinţifice din domeniu şi a elaborat 5 lucrări ştiinţifice, 2 cotate ISI si 3 cotate BDI.

P4-Envicons Srl:

A efectuat activităţi de diseminare a rezultatelor cercetării: a realizat tehnoredactarea broşurii, prelucrarea imaginilor si paginarea broșurii, identificarea editurii și încheierea contractului cu aceasta, actualizarea paginii web cu informații privind ultimele rezultate ale cercetării, atât pentru varianta în limba română, cât si pentru cea in limba engleză.

Bibliografie 1
1. AL. Lazăr, I. Bobes, I. Comes, A. Dracea, M. Hatmanu - Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.

2. Enache Viorica , Popescu Agatha, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Research concerning Climate Change and Grape Production in Eastern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca, vol. 67(1), Issn 1843-5262, Issn 1843-5394.

3. Enache Viorica , Popescu Agatha, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Grape Quality under the Impact of Climate Change in the Hilly Areas, Eastern Romania, Buletin USAMV Cluj-Napoca, vol. 67(1), ISSN 1843-5262, ISSN 1843-5394.

4. Enache Viorica , Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, Popescu Agatha, 2010- Research on the Behavior on some Wine Grape Varieties in the Context of Climate change at Dealu Bujorului Vineyard, Lucrari stiintifice USAMV Iași, Seria Horticultura, vol. 1, Editura Ion Ionescu de la Brad (53)/2010.

5. Enache Viorica, Popescu Agatha, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Research concerning Grape Yield in the Hilly Areas from the Eastern Romania under the Climate Change during the period 2007-2009, Analele Universității Craiova , Vol.XV (XLXI), Seria Biologie, Horticultură.

6. Enache Viorica , Popescu Agatha, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Research concerning Grape Quality in the hilly area of Eastern Romania under the Climate Change during the period 2007-2009, Analele Universității Craiova , Vol.XV (XLXI), Seria Biologie, Horticultură.

7.Enache Viorica , Donici Alina, Tabaranu G, Teliban Luciana, 2010- Regimul hidric al solurilor din plantațiile viticole din sudul Moldovei în condiții de schimbări climatice globale, Lucrări Științifice, volumul 24(2), Horticultură, Viticultură și Vinificație, Silvicultură și Grădini Publice, Protecția Plantelor, Chișinău.

8 . Enache Viorica , Popescu Agatha, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Implicaţiile schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară, Editura MEGA, Cluj Napoca.Filip Ion, Aurora Ranca, Florica Guluţă, 2007 - Sistem de combatere integrat al moliei strugurilor, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.

Huglin Pierre, Christophe Schneider, 2003- Biologie et écologie de la vigne, Editura Lavoisier Tec & Doc, Paris.
Mirică I., Mirică Afrodita - Combaterea bolilor şi dăunătorilor la viţa de vie, Editura Ceres, Bucureşti, 1976.
Olteanu, I., 2000 – Viticultura. Editura Universitaria, Craiova.
Oşlobeanu, M., Macici, M., Georgescu, Magdalena, Stoian, V., 1991 – Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura Ceres, Bucureşti.
Popescu Agatha, Enache Viorica, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010- Research concerning Planning in Viticulture under the Climate Change, Lucrări ştiinţifice, volumul 25(1), ECOMOMIE, Universitatea Agrară de Stat, Chișinău.
Popescu Agatha, Enache Viorica, Ene Dumitru, Simion Cristina, Donici Alina, Tabaranu G, 2010 - SINUS Software for Production Forecast in Agricultural Companies, Lucrări ştiinţifice, volumul 25(1), ECOMOMIE, Universitatea Agrară de Stat, Chișinău.
Severin V., Iliescu H. C., 2006 - Bolile bacteriene ale plantelor, Editura GEEA.
Snyder, R. L., Spano, D., Duce, P. , Cesaraccio, C., 2001 - Temperature data for phenological models, International Journal of Biometeorology, no. 5, p. 178-183.
Sparks, T. H., Jeffree, E. P., Jeffree, C. E., 2000 - An examination of the relationship between flowering times and temperature at the national scale using long-term phenological records from the UK. International Journal of Biometeorology, no. 44, pp 82-87;

Bibliografie 2

Calistru Gh, Doina Damian, 1998 – Comportarea unor soiuri de viţă de vie la factorii climatic de stres, Anale I.C.V.V. Valea Călugărească, vol. XV.
Doina Damian şi colab, 1995 – Comportarea genetică a factorilor de mediu stresanţi a unor soiuri de viţă de vie cu rezistenţă genetică sporită la boli, Lucrări ştiinţifice, seria Horticultura, U.S.A.M.V. Iaşi, vol.38.
Martin T., 1968 – Viticultura, Ed. Agro – Silvică, Bucureşti.
Olteanu, I., 2000 – Viticultura. Editura Universitaria, Craiova.
Oşlobeanu, M., Macici, M., Georgescu, Magdalena, Stoian, V., 1991 – Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura Ceres, Bucureşti.
Root, T. L., Price, J. T., Hall, K. R., Schneider, S. H., Rosenzweig, C., Pounds, A., 2003 - Fingerprints of global warming on wild animals and plants, Nature, nr. 421, p. 57-60.
Scheifinger, H., Menzel, A., Koch, E., Peter, C., Ahas, R., 2002 - Atmospheric mechanism governing tha spatial and temporal variability of phenological phases in Central Europe, International Journal of Climatology, nr. 22 (14), p. 1739-1756.
Sparks, T. H., Jeffree, E. P., Jeffree, C. E., 2000 - An examination of the relationship between flowering times and temperature at the national scale using long-term phenological records from the UK, International Journal of Biometeorology, nr. 44, p. 82-87.
Snyder, R. L., Spano, D., Duce, P. , Cesaraccio, C., 2001 - Temperature data for phenological models, International Journal of Biometeorology, nr. 45, p. 178-183.
Ţârdea, C., Dejeu, L., 1995 – Viticultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Vasile Ancuţa, Gabi Zaldea, Doina Damian, Savin Costică, 2008 - Schimbările climatice şi influenţa acestora asupra ecosistemului viticol din podgoria Iaşi, Lucrări ştiinţifice, vol 16, U. A.S.M. Chişinău, p. 244 - 248.
Vasile Ancuţa, Zaldea Gabi, Damian Doina, 2010 – The influence of climatic changes on the dynamics of the vegetation phenophases in the vine varieties cultivated in Copou vine growing center of Iaşi, Lucrări Ştiinţifice, Seria Horticultură, Vol. 53, U.S.A.M.V. Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, ISSN 1454-7376.
Zaldea Gabi, Vasile Ancuţa, Damian Doina, Savin C., 2010 – Climatic accidents during the physiological repose of vine, registered in Copou vine-growing center of Iaşi, Lucrări Ştiinţifice, Seria Horticultură, Vol. 53, U.S.A.M.V. Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, ISSN 1454-7376.

Bibliografie 3

Belonio Alexis, Rice husk gas stove handbook, College of Agriculture, Central Philippine University, 2005.
Ben Ami B., Irrigation of grapevines, Ed. Netafim, Tel-Aviv, 2002.
Jenkins B., Ebeling J., Thermochemical proprieties of biomass fuel, CALIFORNIA AGRICULTURE, May-June 1985, p. 14-16.
Mukunda H. s., ş.a, Gasifier stoves – science, technology and field outreach, CURRENT SCIENCE, vol. 98, nr. 5, 10 march 2010.
Murad E., Producerea de energie prin gazeificarea resurselor regenerabile de biomasă agricolă, INMATEH- 2002, România, Bucureşti, mai 2002.
Murad E., Model for optimal control of biomass gasification, Conference MACHINE-BUILDING AND TECHNOSPHERE OF THE XXI CENTURY, Sevastopol, 12-17 septembrie, 2005.
Murad E., Optimisation of biomass gasification load regime, International Conference ENERGY and ENVIRONMENT CIEM 2005, UPB, Bucureşti, oct. 2005.
Murad E., MEDSIMFP10, Mediu software simulare sisteme, Free Pascal-V2.1.4, U.P.B., 2008.
Murad E., Haraga G., Cojocaru A., Generatoare de energie termică prin gazeificarea biomasei cu procedeul TLUD; HERVEX 2008, Călimăneşti 12-14 noiembrie 2008.
Murad E., Safta V., Haraga G., Biomass regenerating source of thermal energy for drying installations, Conference ISIRB, Hunedoara aprilie 2009.
Murad E., Haraga G., Bulearcă M., Bădileanu M,. Convection dryers under cogeneration, International Conference ENERGY and ENVIRONMENT CIEM 2009, U.P.B., Bucureşti oct. 2009.
Murad E., Predescu C., Rizoiu Gh., Sima C., Instalaţii de uscare mobile şi ecologice destinate zonelor montane, HERVEX 2009, Călimăneşti, 18-20 noiembrie, 2009.
Porteiro, J., Patino D., s.a., Experimental analysis of the inition front propagation of several biomass fuels in fixed-bed combustor, FUEL 89, 2010, p. 26-35.
Reed T.B., Das A., Handbook of Biomass Downdraft Gasifier Engine Systems, U.S Department of Energy, Colorado, 1988.
Reed T.B., Walt R., Ellis S., Das A., Deutche S., Superficial velocity - the key to downdraft gasification, 4th Biomass Conference of the Americas, Oakland, CA, 29 aug. 1999.
Reed T.B., Anselmo E., Kricher K., Testing and Modeling the Wood-gas Turbo Stove, Conference: Progress în Thermochemical Biomass Conversion, Tyrol, Austria, sept. 2000.
Saastamoinen J.J., Taipale R., Horttanainen M., Sarkomaa P., Propagation of the Ignition Front in Beds of Wood Particles, COMBUSTION AND FLAME 123:214–226 (2000), Elsevier Science Inc.
Singh V.K., Raman P, Design and Developement of an Energy Efficient Turbo Stove: a ”Micro-gasifier” based on Biomass Gasification Technology, Proceedings of International Conference on Energy and Environment, march 2009, Chandigarh,India.
Ţârdea C., Dejeu L., Viticultură, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A. – Bucureşti, 1995.
*** Catalog HONDA, 2010.

Yüklə 89,77 Kb.

Dostları ilə paylaş: