Am lucrat în fiecare zi la fel, nimeni nu a comentat faptul că plecam noaptea, știind că suntem plătiți din bani publici. Un staff de 10 oameni, inclusiv demnitarii a susținut activitatea mai sus prezentată. Acestora li se adaugă staff-ul tehnic, obligatoriu într-un minister plin. Nu am generat cheltuieli publice peste limita suportabilității. Bugetul MCPDC a fost de 9 mil lei, am cheltuit jumătate. Execuția anuală bugetară va fi disponibilă curând.
Concluzii și priorități pentru anii următori
Experiența intensă din acest an ne-a arătat că ar fi nevoie în continuare de:
Intensificarea eforturilor în plan local. Este necesar să se lucreze mai mult cu Prefecturile, pentru supravegherea aplicării legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Proiectul finanțat de POCA va permite acest lucru
Dacă vor continua eforturile de standardizare, acest lucru ca ușura enorm atât efortul cetățenilor dar și timpul funcționarilor. Standardizându-se afișarea de informații, se va putea crea un spațiu virtual central cu solicitări și informații de interes public.
În paralel cu intensificarea eforturilor pentru creșterea capacității interne, o viitoare Strategie pentru Guvernare Deschisă, sugerată, recent, țărilor membre ale Parteneriatului OGP ar folosit mai bine potențialul societății civile
Instituțional vorbind, dacă nu se acordă importanță (importanță, nu fonduri) subiectului și dacă nu se deschide o dezbatere publică privind crearea, într-un an maxim doi, a unei structuri independente tip Information Officer din multe țări din lume, având competențe administrative de a urmări aplicarea legislației transparenței, eforturile nu vor fi durabile, se va perpetua impresia că numai prin voință politică/prin plasarea responsabilităților lângă Premier, se poate face treabă.
Aceasta reprezintă lista celor mai importante livrabile ale noastre din ultimul an. Toate activiățile pot fi vizualizate în pagina de internet: www.dialogcivic.gov.ro.
MINISTERUL CULTURII
Ministerul Culturii a avut ca obiectiv structural o apropiere participativă și colaborativă între administrație și sectorul cultural, între care comunicarea reală și eficientă părea să se fi sistat de prea multă vreme. În cele aproape șapte luni de mandat, am muncit intens, alături de echipa mea, la fluidizarea circuitului comunicațional dintre cele două, astfel încât consultările și dezbaterile publice constante să ducă la îmbunătățiri esențiale și urgente pentru o legislație anchilozată.
Ministerul Culturii a jucat, astfel, un rol structural în consolidarea unei practici riguroase și corelate între inițiativa culturală, cadrul reglementator și planul operațional de realizare a proiectelor.
Dorința ministrului Culturii și a echipei sale a fost să lase succesorilor un Minister al Culturii mai deschis, mai transparent, mai puțin birocratic, cu o legislație clară, eficientă, care să răspundă nevoilor societății de azi și să se coreleze cu normele europene.
Cinematografia
Domeniul cinematografiei a beneficiat de o abordare sistemică la nivel de:
Producție: a fost ameliorată Legea Cinematografiei, fiind prevăzute o serie de măsuri care sprijină o mai mare transparență și eficiență a alocării resurselor din Fondul Cinematografic.
Conservare a patrimoniului cinematografic: prin reorganizarea Arhivei Naționale de Filme și salvarea documentelor de patrimoniu ale SahiaFilm.
Exploatare:
prin amendarea Legii Cinematografiei, se deblochează procesul de predare a sălilor de cinematograf către consiliile locale, creându-se astfel cadrul pentru crearea unui lanț de săli de cinematograf de artă pe întreg teritoriul României.
RADEF „RomâniaFilm”: în luna mai 2016 a fost finalizată selecția noilor membri în Consiliul de administrație al regiei autonome; în urma mai multor probleme semnalate, care aveau legătură inclusiv cu neactualizarea Legii Cinematografiei, o parte a acestora și-au prezentat între timp demisia, Ministerul Culturii fiind în proces de numire a unor înlocuitori care urmează să asigure predarea sălilor de cinematograf către consiliile locale și să realizeze un plan de reorganizare al instituției.
Modificarea legii cinematografiei (O.G. 39/2005)
După ample dezbateri demarate în februarie 2016, modificările și completările propuse la Legea Cinematografiei au fost adoptate de Guvern în luna noiembrie, ordonanța inițială fiind astfel actualizată în conformitate cu necesitățile actuale ale cinematografiei românești.
În urma unei analize detaliate a situației Arhivei Naționale de Filme, în care au fost implicați, la invitația Ministerului Culturii, reprezentanți ai celor mai importante asociații și instituții de profil din lume (Asociația Cinematecilor Europene și Federația Internațională a Arhivelor de Film) și din România (Arhivele Naționale ale României și Biblioteca Națională a României), prin modificarea Legii Cinematografiei a fost propusă o autonomizare a Arhivei Naționale de Filme.
Arhiva Națională de Filme iese din subordinea Centrului Național al Cinematografiei și revine în directa subordine a Ministerului Culturii.
ANF devine instituție de importanță națională și urmează să fie condusă de un manager, căruia i se vor alătura un Consiliu de administrație și un Consiliu consultativ, creându-se astfel bazele pentru pentru modernizarea acesteia, pentru protejarea reală și exploatarea resursei extraordinare a cinematorgrafiei românești.
Sahia Film
Redescoperirea și salvarea arhivei de documente a Studioului Cinematografic Sahia Film.
Arhiva a fost supusă unui proces complex de decontaminare și uscare, cu sprijinul Centrului de Iradieri Tehnologice de la Măgurele (IRASM), iar momentan primele tranșe de documente sunt inventariate, cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României, urmând să fie ulterior transferate spre Arhiva Națională de Filme.
Convenția de cooperare în domeniul cinematografiei între România și Franța
În mai 2016 a fost semnată la Cannes convenția de cooperare în domeniul cinematografiei între România și Franța, la nivelul miniștrilor culturii celor două state, ca și la nivelul directorilor celor două Centre Naționale ale Cinematografiei.
