Arheologii confirmă existența a 50 de personaje biblice Un studiu făcut de

Evoluţionismul o mare minciună... (05.01.2014)

Inca o lovitura asupra adeptilor teoriei varstei Pamantului cu milioane de ani a fost descoperirea facuta in regiunea Londra (statul Texas). In startul din gresie din ordovician, datat cu varsta de 438 - 505 milioane de ani, a fost gasit ingropat in piatra un ciocan de fier forjat cu miner de lemn. Desigur, putea sa nimeresca acolo numai pana la formarea gresiei.

Mai devreme de jumatate de miliard de ani in urma? Putin probabil.
Aparent, aceste straturi sau format cu mult mai tarziu si tabelul cronologic evolutionist necesita o revizuire substantiala. Punctul de vedere ca toate straturile din paleozoic sau format rapid in urma potopului mondial reprezinta cea mai plauzibila explicatie.

IPUWER PAPARIUS - DOVEZI CU PRIVIRE LA PLĂGILE DIN EXOD (05.01.2014)

În secolul al 19-lea in Egipt a fost dscoperit un papirus antic. Acesta a fost dus la Muzeul Leiden în Olanda și interpretat de renumitul egiptolog britanic Sir Alan Gardiner (1879-1963) el a tradus Ipuwer Papyrus în limba engleză în 1909. Papirusul descrie întâmplarile violente din Egipt, foamete, secetă, eliberarea de sclavi evrei (cu bogăția de la egipteni), și moartea în toată țara. Papirusul a fost scris de către un egiptean numit Ipuwer și pare a fi un martor ocular a efectelor plăgilor din Egipt. Papirusul in paralel cu cartea Exodului din Biblie. Citiți comparația din Scriptură.

o Papyrus 02:10 - într-adevâr fluviul este plin de sânge...animale gem si mor de sete.

§ Exodul 07:20 - toate apele râului s-au transformat în sânge.

o Papyrus 04:14, 06:01 - ...copacii sunt distrusi. Nu se mai găsesc nici fructe, nici ierburi.

§ Exodul 9:25 -...piatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe câmp, de la oameni până la dobitoace; piatra a nimicit şi toată iarba de pe câmp, şi a frânt toţi copacii de pe câmp.

o Papyrus 02:10 - într-adevăr, portile, coloane și pereți sunt mistuite de foc.

§ Exodul 9:23-24... cădea foc pe pământ...
A bătut piatra, şi focul se amesteca cu piatra; piatra era aşa de mare încât nu mai bătuse piatră ca aceea în toată ţara Egiptului de când este el locuit de oameni.

o Papyrus 09:11...pamantul mai mai este luminat.

§ Exodul 10:22 - și acolo a fost un întuneric gros în toată țara Egiptului.

o Papyrus 04:03, 05:06, 06:12 - Într-adevăr, copiii prinților sunt morti. Într-adevăr, oamenii sunt puțini, iar el care îngroapa pe fratele său, îngroapa pe toti cei fara viata... Într-adevăr ciuma este în toată țara, sânge este peste tot, moartea nu lipseste.

§ Exodul 12:29-30 La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, până la întâiul-născut al celui închis în temniţă, şi până la toţi întâii-născuţi ai dobitoacelor.
Faraon s-a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.



O descoperire arheologică atestă existenţa oraşului Betleem. (05.12.2013)

Anunţul a fost făcut în data de 23.05.2012 de către Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi, care a subliniat că descoperirea reprezintă o premieră.

O echipă de arheologi a descoperit un sigiliu din argilă, cu diametrul de numai 1,27 cm, pe care este inscripţionat în numele „Bethleem" şi care ar putea fi dovada existenţei acestei localităţi în epoca biblică. Descoperirea a fost facuta in timpul unor sapaturi arheologice efectuate in zona denumita "orasul lui David" din Parcul National din Ierusalim.
Arheologii afirmă că aceasta este prima dată când numele de Betleem apare în afara scrierilor din Biblie, pe o inscripţie din perioada Primului Templu, ceea ce dovedeşte că oraşul a existat în Regatul lui Iuda.

Se pare că pecetea este datată din secolele al VII-lea sau al VIII-lea î.Hr., într-o perioadă în care asemenea peceţi erau folosit pentru transporturile din Regatul lui Iuda, informează site-ul Christian Post.

Oraşul Betleem este menţionat prima oară în Biblie în cartea Geneza, ca locul în care este îngropată Rahela, soţia Iacov. Conform Noului Testament, oraşul Betleem, aflat în Cisiordania, la sud de Ierusalim, este şi locul naşterii lui Isus.

Pentru mai multe detalii: http://www.gandul.info/magazin/descoperirea-care-confirma-existenta-betleemului-locul-nasterii-lui-isus-9666379

Dovezi arheologice care confirmă existenţa lui Iisus Christos (05.12.2013)

De la naşterea Sa până la înviere şi înălţarea la Ceruri. Iisus a fost un personaj controversat, atât de contemporanii Săi, cât şi de generaţii ce au urmat celui mai important eveniment religios al creştinătăţii.

Arheologia s-a ocupat îndeaproape de căutarea dovezilor care să demonstreze clar existenţa lui Iisus, aşadar iată câteva dintre descoperirile arheologice, dezvăluite de Huffington Post:

Nazaret a existat. Oraşul în care a crescut Iisus a fost un oraş important în prima parte a primului secol. Oraşul avea o arhitectură Greco-romană, cu străzi pavate, ai cărui locuitori erau evrei. Dovezile includ şi o reţea de drumuri care legau Nazaretul de oraşe mari, care infirmă faptul că Iisus ar fi crescut într-un sătuc izolat.

Sinogogile au existat. Arheologii au descoperit cel puţin 7 asemenea ruine ce datează dinaintea anului 70 d.Hr. Biblia descrie faptul că Iisus mergea des la sinagoga, unde citea şi comenta Biblia. În plus, tăbliţele descoperite în Vindolanda, Anglia, lângă zidul lui Hadrian şi miile de scrijelituri pe pereţii arşi ai oraşului Pompei demonstrează că cetăţenii din primul secol d.Hr nu erau analfabeţi, aşa cum sugerau istoricii.

Bogăţia preoţilor de la templul din Ierusalim era reală. Rămăşiţe descoperite în apropierea templului de la Ierusalim au numele marelui preot Caiafa care l-a condamnat pe Iisus, pe unul dintre osuare. Anul trecut, a fost descoperit şi un osuar al nepoatei preotului. De asemenea, s-au descoperit alt câteva osuare de preoţi şi chiar camera de în mormântare a familiei preotului Ana, socrul lui Caiafa.

Crucificarea şi înmormântarea. Dovezile cu privire la aceste 2 evenimente suscită cea mai mare atenţie din partea arheologiloc şi creştinilor. Până acum s-au descoperit rămăşiţele unui om crucificat (cu un cui de metal în călcâiul drept), ceea ce demonstrează că moartea prin crucificare era un obicei la timpul acela. După obiceiul evreiesc, după crucificare, trupul lui Iisus a fost înmormântat, pentru ca ulterior osemintele să fie luate şi puse în camera mortuară a familiei. Învierea Sa, în duminica Paştelui, a făcut ca aceste oseminte să nu mai poată fi mutate pentru că nu mai erau acolo.

Izabela – 1 Împărați 16.31 – personaj istoric (06.12.2013)

Sigiliul reginei Izabela a fost donat Departamentului De Antichități din Israel la începutul anilor 1960. După mai multe cercetări, sigiliul a fost înregistrat în 1964 și publicat în „The Israel Exploration Journal” cu acordul lui Nahman Avigad. Pe sigiliu se distinge cuvântul YZBL (Izabela), scris identic ca în scrierea Vechiului Testament – YZBL ('יזבל), pe lângă numele reginei sunt multe simboluri comune egiptene utilizate pentru mari personalități.

Regina Izabela a fost una din cele mai faimoase femei din vechiul Israel, fata regelui sidonian Etbaal și soția regelui israelit Ahab (872-851 î.Hr.). Izabela - o femeie dominantă cu o influență negativă asupra soțului. – 1 Împărați 21.25

Rolul sigiliului:

În acele vremuri, documentele erau legate cu un șnur și sigilate cu o bucată de lut pe care era amprenta de pe sigiliul expeditorului. Sigiliul mai era întrebuințat la personificarea vaselor. S-au descoperit vase de lut pe ale căror mânere se distingeau cuvintele: „l'melekh” (aparține regelui).

Pentru mai multe detalii: http://www.biblicalarchaeology.org/uncategorized/fit-for-a-queen-jezebels-royal-seal/

Galion – Faptele Apostolilor 18.12-18 – personaj istoric (06.12.2013)

„Pe când era Galion cârmuitor al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu un gând împotriva lui Pavel, l-au dus înaintea scaunului de judecată şi au zis: "Omul acesta aţâţă pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un fel care este împotriva Legii."
Pavel voia să înceapă vorba, când Galion a zis iudeilor: "Dacă ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo blestemăţie, v-aş asculta după cuviinţă, iudeilor! Dar dacă este vorba de neînţelegeri asupra unui cuvânt, asupra unor nume şi asupra Legii voastre, treaba voastră: eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri."
Şi i-a alungat de la scaunul de judecată. Atunci au pus toţi mâna pe Sosten, fruntaşul sinagogii, şi-l băteau înaintea scaunului de judecată, fără ca lui Galion să-i pese.
Pavel a mai rămas destul de multă vreme în Corint. În urmă, şi-a luat ziua bună de la fraţi şi a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila şi Acuila, după ce şi-a tuns capul în Chencrea, căci făcuse o juruinţă.” Faptele Apostolilor 18.12-18

Luca amintește de Galion care în acea vreme era proconsul in Ahaia. Savanţii aveau îndoieli referitor la existenţa lui, deoarece acesta nu apărea nici în cărţile de istorie şi nici artefactele găsite. Până în 1905, când un cercetător descoperă printre inscripţiile colectate de la Delphi, fragmente noi cu un mesaj de la împăratul Claudius. În textul descoperit Claudius scrie: "Galion, al meu fr[ate] ș[i procon]sul..." inscripţia a fost gravată în piatră, așezată probabil în templul lui Apollo.

Textul este datat între aprilie-iulie 52 d.Hr., ceea ce înseamnă că Galion a ocupat postul de proconsul din 1 iulie 51 d.Hr. până în 1 iulie 52 d.Hr. (proconsuli, de obicei, preluau postul de la 1 iulie, şi mandatului lor era în general limitat la un an).
Se pare că Galion a fost fratele lui Seneca, filozof şi tutore al împăratului Nero.

Mai multe detalii: http://www.kchanson.com/ancdocs/greek/gallio.html

Nebucadnețar, împăratul Babilonului - personaj istoric (06.12.2013)

„Împăratul Cirus a dat înapoi uneltele Casei Domnului pe care le luase Nebucadneţar din Ierusalim şi le pusese în casa dumnezeului său.” (Ezra 1.7)

Pe această cărămidă ceramică este scris cu scrierea cuneiformă numele lui Nebucadnețar al II-lea, care este menționat de aproximativ 90 de ori în Biblie (de exemplu, Ezra 1:7). Împărații antici au folosit de multe ori cărămizi înscrise în proiectele lor de construcții. Această cărămidă a fost făcută în 604-562 î.Cr. și a fost găsită în ruinele Babilonului antic în timpul săpăturilor din 1927. Ea spune, "Nebucadnețar, regele Babilonului, protector al templelor Esagila și Ezida, Întâi-născut, fiul lui Nabopolasser, împăratul Babilonului." Cărămida poate fi văzută la Muzeul de Stat din Berlin.