Articolul lunii: Istoria ca viitor
Yüklə 284,69 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Aprecieri critice
- Inger vagabond
Universul poeticAfirmarea sa ca poet vine în anii ’40 cu volumele Noaptea geniului (1942), Ora fantastică (1944), Cetăṭile albe (1946), ce dezvoltă imaginea unui damnat, profet al poeziei „În deznădejdea secolului douăzeci” (Profetul, vol. C.a.). Impresionantă e ṣi zugrăvirea cuplului ca victimă a mizeriei (Maria-Maria, vol. O.f.; Poem cerṣetor, vol. N.g.), cu atât mai mult cu cât ṣtim că are origini biografice. Stelaru, la fel ca majoritatea colegilor de generaṭie, manifestă interes în crearea unei mitologii proprii. El recurge în acest sens la o onomastică stranie, în alte locuri feerică, de basm: „Eumene”, „Elra”, „Iwa”, „Regele Fără-Timp”, „Zeul vântului”. Se adaugă aici personificarea obsesiilor ṣi – în ceea ce priveṣte configurarea spaṭială – opṭiunea pentru o geografie ce ṭine de categoriile fantasticului: „Țara Chinului”, „Insula sunetelor”, „tărâmul geniilor”. Aprecieri criticeOriginalitatea sa nu a trecut neobservată. Pompiliu Constantinescu a remarcat autenticitatea, prospeṭimea confesiunii ṣi, mai ales, rolul de întemeietor în literatura română al unei poezii a vagabondajului. Eugen Lovinescu, în schimb, a apreciat vizionarismul poetului, capacitatea de expresie lapidară, muzicalitatea stranie a versurilor. Ion Negoițescu îl aṣază în fruntea generaṭiei sale: „incontestabil, Dimitrie Stelaru domneṣte peste poezia scrisă de Ion Caraion, Ben Corlaciu, Geo Dumitrescu, Miron Radu Paraschivescu, Constant Tonegaru”. De aceeaṣi părere e ṣi Petru Poantă: „Într-o generaṭie , Inger vagabondNoi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea, Noi n-am avut alt soare decît Umilinţa; Dar pîna cînd, înger vagabond, pîna cînd Trupul acesta gol si flămînd? Ne-am rasturnat oasele pe lespezile bisericilor, Prin păduri la marginea oraşelor- Nimeni nu ne-a primit niciodată, Nimeni, nimeni... Cu fiecare îndărătnicie murim Si rana mîinilor cauta pîinea aruncată. Marii judecatori ne-au închis Stăruind în ceata legilor lor; Pe frunţile noastre galbene au scris: "Vagabonzi, hoţi, nebuni. Lepădaţii noroadelor. Casa lor e temniţa. Puneţi lacăte bune fiarelor." Odată-poate cu înfriguratele zori vom sîngera Si spînzurătorile ne vor ridica la cer. Dar lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă! Într-o zi vom avea şi noi sărbătoare- Vom avea pîine, pîine Si-un kilogram de izmă pe masă. Bună dimineaţa Verlaine
Ciudatul meu zeu şi prieten – Bună dimineaţa. Vor mai trece Până ni s-or usca versurile, milenii treisprezece.
Cum zbuciumă oasele trupului tău crud; Îl aud şi nu-l aud. Dar ochii mereu Sticlesc deasupra paharului meu.
Cu fruntea despicată de lumini; Lângă fluvii şi stepe lunare Cuvintele cresc heruvimi.
Orice cântec e un deşert.
De pe Internet: “ALL EUROPEAN LIFE DIED IN AUSCHWITZ” - by Sebastian Vilar Rodrigez I walked down the street in Barcelona, and suddenly discovered a terrible truth – Europe died in Auschwitz. We killed six million Jews and replaced them with 20 million Muslims. In Auschwitz we burned a culture, thought, creativity, talent. We destroyed the chosen people, truly chosen, because they produced great and wonderful people who changed the world. The contribution of this people is felt in all areas of life: science, art, international trade, and above all, as the conscience of the world. These are the people we burned. And under the pretense of tolerance, and because we wanted to prove to ourselves that we were cured of the disease of racism, we opened our gates to 20 million Muslims, who brought us stupidity and ignorance, religious extremism and lack of tolerance, crime and poverty due to an unwillingness to work and support their families with pride. They have turned our beautiful Spanish cities into the third world, drowning in filth and crime. Shut up in the apartments they receive free from the government, they plan the murder and destruction of their naive hosts. And thus, in our misery, we have exchanged culture for fanatical hatred, creative skill for destructive skill, intelligence for backwardness and superstition. We have exchanged the pursuit of peace of the Jews of Europe and their talent for hoping for a better future for their children, their determined clinging to life because life is holy, for those who pursue death, for people consumed by the desire for death for themselves and others, for our children and theirs. What a terrible mistake was made by miserable Europe.
Material trimis de prietenul clubului nostru Alex Şrefan din Bucureşti. Din lumea banilor
Contractele „swap” fac parte din familia derivativelor,fiind considerate o prelungire a contractelor „forward”. Dacă un contract „forward” reprezintă o înţelegere între două părţi de a vinde/cumpăra un anumit bun la o dată viitoare, contractul „swap” are aceeaşi menire, dar schimbul se efectuează de mai multe ori. Mai explicit, două părţi se angajează într-un contract de tip "swap" să cumpere/vândă un bun la perioade de timp pre-stabilite. Contractele „swap” pot acoperi o gamă variată de instrumente financiare, dar sunt folosite în principal de către companii în câteva mari direcţii: împotriva creşterii dobânzilor, la transformarea unui împrumut cu rată variabilă în rată fixă sau invers şi împotriva devalorizării monetare. Contractele „swap” sunt contracte personalizate, în funcţie de nevoile specifice ale companiilor şi sunt vândute/cumpărate pe pieţele financiare secundare. La sfârşitul lunii martie 2016, US Commodity Futures Trading Commission a estimat o valoare noţională a contractelor de tip „swap” de peste 270 trilioane dolari (numărul e corect) Principalele elemente ale unui contract „swap” sunt: 1.Perioada pentru care e încheiat contractual – de obicei contractele „swap” sunt încheiate pe perioade relativ lungi de timp – încep cu şase luni şi pot ajunge la 30 de ani. 2.Intervalul de timp când se face plata – periodic cele două entităţi fac schimb de bunuri şi/sau bani - cel mai des la fiecare 6 luni. 3.Valoarea noţională a contractului – valoarea contractului pentru care părţile decid să facă schimbul de plată. Cele mai des întâlnite contracte „swap” sunt pentru dobânzi. De exemplu, Compania A are un împrumut la banca X în valoare de 1 miliard de dolari pe 5 ani, pentru care plăteşte o dobândă variabilă stabilită în funcţie de dobânda de referinţă a pieţei financiare (cea mai des folosită e dobânda LIBOR – London Interbank Offered Rate). Să presupunuem că la acest moment dobânda de referinţă a pieţei financiare, care este şi dobânda plătită de compania A, este de 5% pe an. Managementul companiei A, considerând această dobândă de 5% ca fiind una acceptabilă pe termen lung, decide să intre într-un contract „swap” cu banca B. Contractul „swap” este încheiat pentru un noţional de 1 miliard de dolari pe 5 ani cu plata la fiecare şase luni. Compania A plăteşte către banca B o dobândă fixă de 5% pe an. În acelaşi timp, banca B plăteşte către compania A o rată variabilă stabilită în funcţie de dobânda de referinţă a pieţei financiare. După şase luni de la închiderea contractului cele două entităţi trebuie să facă primul set de plăţi. Să presupunem că la acest moment dobânda de referinţă este de 6% pe an. Luând în considerare aceste elemente, compania A trebuie să plătească băncii B suma de 25 milioane dolari (1,000,000,000x5%x0.5) în timp ce banca B trebuie să plătească companiei A suma de 30 milioane dolari (1,000,000,000x6%x0.5). Pentru o simplificare a întregului process în acest moment apare termenul de “netting”. Termenul de „netting” se referă la procesul prin care din suma mai mare datorată se extrage suma mai mică. În acest fel, doar o entitate trebuie să facă plata. În cazul de mai sus, după netting, banca B va face un transfer de 5 milioane dolari în contul companiei A. În acelaşi timp, compania A are de plătit către banca X (unde a efectuat împrumutul) o dobândă de 30 milioane dolari (dobânda de referinţă 6%x 1,000,000,000x0.5). În acest caz, compania A va plăti din resurse proprii 25 milioane dolari (reprezentând o dobândă anuală de 5%) şi 5 milioane dolari din transferul efectuat de banca B ca urmare a contractului „swap”. Să presupunem că peste alte şase luni dobânda de referinţă scade la 4%. În acest caz,banca B datorează companiei A 20 de milioane de dolari, în timp ce compania A datorează băncii B 25 milioane dolari. Ca urmare a procesului de „netting”, compania A transferă în contul băncii B 5 milioane dolari. În acelaşi timp, compania A plăteşte băncii X o dobândă de 20 milioane dolari (dobânda de referinţă 4%x1,000,000,000x0.5). În total compania A cheltuieşte din nou 25 milioane dolari ceeea ce reprezintă o dobândă anualizată de 5%.Acest exemplu e un simplu exerciţiu pentru a înţelege mecanismele de bază a unui contract „swap”. Dificultatea contractelor de tip „swap” stă în primul rând în înţelegerea termenilor. Cel mai important termen de înţeles este acela de noţional. În exemplul de mai sus, cele două entităţi au semnat un contract „swap” pentru un noţional de un milliard de dolari. Acest noţional nu va fi niciodată schimbat între cele două firme. Nici una dintre entităţi nu trebuie să prezinte sau să plătească această sumă celeilalte firme. Aceasta este o sumă de referinţă, de aceea piaţă totală a contractelor „swap” e de ordinul sutelor de trilioane de dolari. În realitate, tranzacţiile financiare între companii sunt mult mai mici – după cum poate fi observat şi în exemplul de mai sus. Al doilea termen, care reduce şi mai mult impactul financiar, este netting-ul. Entitatea din tranzacţie care are de plătit mai mult decât cealaltă plăteşte doar diferenţa. Prin aplicarea nettingului, riscul de neplată este şi mai mult redus. De asemenea, o bună parte a contractelor „swap” e reprezentată de contractele „swap” pe schimbul de valută. Aceste contracte sunt în special folosite de companii cu activităţi care generează venituri mari în alte monede şi care doresc o stabilitate a nivelului veniturilor în moneda proprie. În acest sens, companiile se angajează în contracte „swap” să schimbe o sumă de bani dintr-o anumită monedă într-o altă monedă periodic la o rată de schimb dinainte stabilită. Astfel, compania va putea prognoza cu o mai mare uşurinţă nivelul veniturilor fără a lua în considerare variabile adiţionale cum ar fi rata de schimb valutar în viitor. La prima vedere, piaţa contractelor de tip „swap” pare incomensurabilă dacă o măsurăm din punct de vedere al valoriii noţionale. Dacă e să punem în perspectivă, GDP-ul Statelor Unite în 2015 a fost de 18.1 trilioane dolari, în timp ce piaţa contractelor „swap” este de peste 270 trilioane dolari. Totuşi, impactul financiar e mult mai mic dacă luăm în considerare sumele de bani schimbate între părţile implicate. În majoritatea cazurilor câştigul unei părţi este infim comparat cu valoarea noţională a contractului (în general e vorba de câteva puncte procentuale: ex. 0.02% - ceea ce înseamnă că la un noţional de un milliard de dolari partea câştigătoare primeşte $ 200,000). Însă contractele de tip „swap” sunt foarte populare deoarece ajută (ca şi alte tipuri de derivative) companii din diverse domenii de activitate să-şi regularizeze nivelul de cheltuieli şi/sau venituri fără să fie expuse la o gamă largă de riscuri.
Moneda americană, care este utilizată şi în cea mai mare parte a lumii, se trage din strămoşul Taler (sau Thaler), o monedă de argint care a circulat în Europa peste 400 de ani. 
La rândul lui, numele de thaler vine de la adjectivul Sankt-Joachimthaler, care a fost denumirea dată monedei emisă, pentru prima dată, de oraşul german Sankt-Joachimsthal (Valea Sfântului Ioachim). Astăzi localitatea se numeşte Jachymov şi este în Republica Cehă. Talerii au circulat în Ţările Române şi talerul olandez, care avea pe una din feţe un dragon, a primit numele de leu. În Statele Unite, moneda spaniolă peso a circulat multă vreme şi a fost numită dolar (peso) spaniol. Unul dintre Părinţii Fondatori, Oliver Pollock este creditat că a dat naştere simbolului $, prin suprapunerea literelor P şi S (peso spaniol). Poreclele date dolarului american, în monede sau bancnote, sunt numeroase: buck, greenback, green, dead presidents, grand ($ 1.000), 10 K or large ($ 10.000), dough, benji, ben or franklin ($ 100), grant ($ 50), jackson ($ 20), bone ($ 1), etc. 
(MSM)
Articolul lunii: Whatsautismul – de Traian Ungureanu În dimineața zilei de 2 decembrie 2015, un bărbat și o femeie au intrat într-o clădire administrativă din San Bernardino, Ca li fornia, și au ucis cu arme automate 14 per soane. După patru ore, cei doi teroriști musulmani au fost uciși. În urma lor au ră mas două telefoane mobile. Două iPhone cu sistem de criptare. Anchetatorii au cerut companiei Apple să le permită accesul la con ți nutul telefonului, cu aju torul așa numitului back door, calea care ocolește sis temul de criptare. Apple a refuzat, invocând dreptul la protecția co municațiilor private. În februarie 2016, FBI a apelat la justiție. Apple a pledat so lemn avertizând asupra precedentului ca re ar putea lăsa fără apărare zeci de mi li oane de utilizatori. După două luni, FBI a anunțat că renunță la acțiunea în justiție. O companie privată găsise o modalitate de intrare pe backdoor-ul apărat de Apple. Conflictul era rezolvat, problema abia în cepea. După doar câteva zile, pe 31 martie, un anunț neremarcat făcea cunoscut că Whats App introduce așa numita criptare in te grală (end to end encryption). Dacă vă în chipuiți că sistemul va putea fi pă că lit, ca în cazul Apple, vă înșelați: sistemul nu are backdoor. E impenetrabil. Pentru cei câți va pustnici care n-o știu: Whats App are un miliard de utilizatori și oferă gratuit te lefonie plus schimburi de date. So sul e cos mic și perfect secret. Con se cin țele crip tă rii integrale nu pot fi anticipate tocmai pen tru că sunt elementare și nelimitate. WhatsApp criptat integral înseamnă că ori cine poate vorbi, trimite mesaje sau în registrări video oricui, fără ca altcineva să poată descifra informațiile. Niciun serviciu de informații nu poate afla ce își spun do uă persoane care folosesc WhatsApp. Nicio hotărâre judecătorească finală care dispune deschiderea sis te mului nu poate fi pusă în aplicare. Justiția și forțele de ordine internă sunt scoa se din joc. Statul însuși e spectator legat fedeleș. Fe ricirea n-a fost niciodată mai aproape: secret total și intimitate garantată! O mul țime globală va răsufla ușurată. Pe sec țiuni. Unii vor fi încântați să pună sub pa ză date comerciale. Alții își vor trimite re ciproc fotografii oricât de și în orice po zi ție. Alții se vor pune pe treabă, con ver sând fără grijă despre ținte, veste cu Sem tex și bombe miniaturale. Să nu fim mes chini! WhatsApp aduce bucurii tuturor. Și celor nevinovați, și celor ce vor să îi omoa re pe nevinovați. Cu o singură decizie, WhatsApp a devenit furnizor oficial de co municații al organizațiilor teroriste. Spe ranța în apariția unor genii de garaj în sta re să spargă până și acest sistem există, dar asta se poate întâmpla sau nu. Jan Koum, fondatorul WhatsApp Șah-mat-ul care a ferecat, cu același la căt, libertatea și dreptul de a o anihila a avut un aperitiv. Pe 13 noiembrie 2015, au torii atacurilor teroriste de la Paris au co municat folosind criptarea WhatsApp, pe atunci parțială și opțională. Între timp, jucăria a devenit, cu sau fără voia dum nea voastră, obligatorie. Autorii capodoperei sunt cunoscuți, în li berate și plini de opinii. Jan Koum, fon datorul WhatsApp, e un ucrainean emigrat în anii ’90, acum hipster milionar, cu glu gă, t-shirt și filozofie înaltă. Koum apără sis temul declarând că, după atâția ani tră iți sub supraveghere în URSS, vrea să dea lumii un sistem care ține departe orice gu vern. Așa e. Sistemul ține departe ser vi ciile s ecrete, dar numai în măsura în care aduce mai aproape rețelele teroriste. Dar asta nu îl poate privi pe Jan Koum care nu folosește, desigur, metroul, trăiește într-una din rezidențele protejate ale noului pa triciat digital și, în plus, suferă de boli grave de percepție. Marele apostol al li bertății nu poate face diferența între gu vernul sovietic și guvernul Statelor Unite, țara de care, probabil, Koum a fost atras toc mai pentru virtuți liberale ca nea mes tecul guvernului în viața privată. Poate că Jan Koum se gândește la acea felie masivă din miliardul de utilizatori WhatsApp care trăiește în state autoritare. Dacă e așa, atunci Jan Koum nu citește ziarele. Putea afla de acolo că, la nevoie, anumite state re zolvă problema dintr-un foc: sus pen dând operațiile WhatsApp pe teritoriul na țional. Tehnologia WhatsApp ridică probleme eti ce la care Jan Koum și colegii lui de ideal nu par să aibă acces. Cea mai simplă de scriere a noii problematici e datoare me di cinei psihiatrice. Doctrina „libertatea mea e absolută și vă oblig la ea“ e un autism însorit și nemilos. El lovește centrul de ori entare etică umană și distruge, sub pre textul eliberării, noțiunile de bine și rău. Whatsautismul e indiferent la mersul și alcătuirea lumii. Comparații? Nu ducem lipsă. Abolind con trolul informației care intră în sistem, Schen gen, sistemul de circulație liberă prin Europa, a devenit rapid patinoarul pre ferat al terorismului islamic. Dacă tot nu e clar, avem la dispoziție ziua de 24 mar tie 2015. Un avion german a plecat din Spania spre Düsseldorf. Unul din piloți își programase sinuciderea - un act funerar pro iectat pentru executant plus cei 149 aflați la bord. Rămas câteva clipe singur, pilotul a anulat codul de intrare în cabină. În câteva secunde, cabina a devenit un spa țiu impenetrabil. Fără cod de intrare, fără backdoor, fără acces fizic, echipajul ră mas afară a încercat tot ce era mai uman: țipete, rugăminți, blesteme, furii, disperare. Inutil. Și omul, și cabina erau per fect criptate. // Pamfletul lunii:Fumatul, permis din nou în locurile publice, ca să combată mirosul de transpirație – de Radu C. Crahmaliuc Vești excelente pentru fumători. În urma unei răsturnări spectaculoase de situație, Parlamentul a votat abrogarea legii care interzice fumatul în spații publice după ce, în lipsa mirosului sănătos de țigară, absolut toate localurile au fost invadate de un miros insuportabil de transpirație și de șosete murdare, mirosul natural al clienților atunci cînd nu au hainele îmbibate cu fum. “Am hotărît în unanimitate să se poată fuma din nou înăuntru. Ne cerem scuze pentru decizia anterioară. Pur și simplu nu am luat în calcul faptul că românii au cel mai mic consum de săpun, deodorant și pastă de dinți din Uniunea Europeană. Nu știu ce-a fost în capul nostru”, a declarat Romichete Briceag, șeful Comisiei juridice din Senat, ca urmare a nenumăratelor plîngeri potrivit cărora în Centrul Vechi miroase a fund nespălat de trei zile, a condimente indiene și a morsă în putrefacție. În urma modificării legii, fumătorii nu numai că vor putea fuma din nou înăuntru, dar mai nou pot fuma preventiv și în alte spații cu mai mult de doi pereți și un tavan: de exemplu, în sălile de naștere, pe platforme petroliere sau în fabricile de artificii. Totuși, ei nu mai au voie deloc să fumeze în aer liber, pentru că e păcat să irosești atîta fum de țigară afară, cînd ai putea să-l folosești combătînd mirosurile din interior. (www.catavencii.ro) România de azi: Perspective demografice pesmiste Declinul demografic al Romaniei a continuat in februarie. Acesta va lovi grav educatia, piata muncii si pensiile. Gasim insa si o veste buna: scade numarul avorturilor - de Dan Popa HotNews.ro 11 aprilie 2016 Declinul demografic al Romaniei a continuat si in februarie 2016, sporul natural fiind negativ, diferenta dintre numarul deceselor si cel al nasterilor depasind 8308 persoane, similar cu cel din februarie 2015, se arata intr-un comunicat transmis luni de Institutul National de Statistica. Cifrele furnizate de INS trag un semnal de alarma cu privire la politicile familiale care au nevoie de o reforma urgenta. Declinul demografic va avea un serios impact asupra economiei, cu accent pe educatie, piata muncii si sistemul de pensii. Mai toate sunt pe scadere: de la populatia scolara, la cea de varsta fertila si cei in varsta de munca samd. Daca vom continua in acest ritm, in cativa ani numarul elevilor de varsta scolara va presupune desfiintarea mai multor posturi de profesori/invatatori, populatia in varsta de munmca se va rari si ea, ceea ce ar putea pune o mare presiune asupra fiscalitatii muncii. Din tot mai putine contributii incasate, Statul va trebui sa asigure tot mai multe pensii. (cifre la mia de locuitori) 1960 2016 __________________________________________
Unde suntem pe plan mondial:
Cateva date despre populatia Romaniei:
|
