Asigurarea calităŢii şi eficienţei lucrărilor de infrastructură În construcţii caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante
a. Norma de deviz a echipamentului tehnologic pe unitatea de capacitate, Nd
Yüklə 1,5 Mb.
|
a. Norma de deviz a echipamentului tehnologic pe unitatea de capacitate, Nd Calculul Normei de deviz a echipamentului tehnologic pe unitatea de capacitate Nd se face cu relaţia:  , în ore/UMR,
în care:
Ndu este norma de deviz pe tipodimensiunea de utilaj aleasă; PTu – productivitatea tehnică pe unitatea de capacitate, în UM/oră; Kme – factor de corecţie ce caracterizează gradul de calificare a personalului deservant precum şi de condiţiile ergonomice asigurate de maşină, Kme = 0,7...0,8 pentru condiţii medii de calificare şi echipare a maşinii; Kth – factor de corecţie ce caracterizează tehnologia de lucru, Kth = 0,65…0,85 pentru condiţiile tehnologice actuale; Kol – factor de corecţie pentru condiţiile de organizare şi de lucru(v.tabelul 13.3, pag.22 [1] ); Kdo – coeficient de disponibilitate operaţională a utilajului(v. tabelul13.4, pag 23[1]). b. Norma de deviz a echipamentului tehnologic corespunzătoare tipodimensiunii, Nde Calculul Normei de deviz a echipamentului tehnologic corespunzătoare tipodimensiunii, Nde, ales pentru executarea efectivă a lucrării se calculează cu relaţia de mai înainte în care se înlocuieşte PTu, cu PT ( productivitatea tehnică a echipamentului tehnologic),  ,
7.3. Calculul timpilor maşină Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini la executarea unei lucrări se pot folosi următoarele noţiuni: - Ore lucru efectiv Ole, care reprezintă timpul mediu de lucru efectiv necesar unei maşini, pentru executarea unei cantităţi de lucrare Q, în ore; - Ore funcţionare Of, care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q, exprimat în ore, incluzând şi timpul de funcţionare in afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasări între punctele de lucru, mers în gol, manevre, etc.); - Ore închiriere Oi, care reprezintă timpul cât maşina se află la dispoziţia şantierului, în ore; - Numărul de zile –maşină Nzm, care reprezintă numărul de zile necesare unei maşini pentru executarea unei cantităţi de lucrare Q, în maşini-zile. Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q . Nte , în [ore] în care: Q este cantitatea de lucrări, în UMR; Ntu – norma de timp a utilajului, în ore/UMR. Orele de lucru efectiv pe zi reprezintă timpul de lucru pe zi, al unei maşini, stabilit pe baza regimului de lucru şi se determină cu relaţia:
în care: ds – durata schimbului, în ore; Ksi – coeficientul de utilizare a timpului unui schimb (k1s =0,9...1; k2s = 0,75...0.9; k3s = 0,65…0,75); ns – numărul de schimburi pe zi(ns = 1, 2, 3). Pentru calculul orelor de funcţionare se aplică relaţia:
Orele de funcţionare se folosesc pentru calculul necesarului de combustibil şi lubrifianţi, folosind normativul de consum orar sau pentru calculul necesarului de manopera implicat de reparaţii. Orele de închiriere se calculează cu relatia:
Prin raportarea orelor de închiriere la orele program ale unei zile de lucru se determina numărul de zile-maşină- de închiriere:  .
Numărul de maşini-zile efective se calculează cu relaţia:  .
Numărul de maşini-zile este folosit pentru calculul duratelor activităţilor şi pentru calculul numărului de maşini, respectiv pentru programarea tehnologică a acestora. În acest caz se vor avea în vedere Nzm de închiriere. Numărul de zile-maşină de închiriere exprimă produsul dintre durata activităţii dA şi numărul de maşini folosite Nm: Nzm = Nm . dA Se pot ivi două cazuri: - se cunoaşte numărul de maşini (Nm = cunoscut) şi este necesar să se determine durata activităţii:
- se cunoaşte durata activităţii (dA = cunoscut) şi este necesar să se determine numărul de maşini pentru încadrarea în această durată. 
Numărul de maşini poate fi impus de condiţiile tehnologice (schema tehnologica adoptată) sau de condiţiile de dotare (maşini disponibile). Din considerente economice se adoptă un număr cât mai mic posibil de maşini. Durata activităţii poate fi impusă de beneficiari, stabilită prin programul de lucru sau adoptată din alte considerente manageriale. OBS: Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 7.1)
Tabelul 7.1 Tabelul 8.1
CAP. 8. CALCULUL TARIFELOR DE ÎNCHIRIERE, A COSTURILOR UNITARE ŞI A PREŢURILOR DE DEVIZ [1] 8.1. Componentele cheltuielilor cu utilajele şi cu mijloacele de transport tehnologic în construcţii În activitatea de mecanizare a lucrărilor de construcţii este necesar să se ţină sub control evoluţia cheltuielilor cu utilajele şi cu mijloacele de transport în scopul recuperării acestora, prin tarifele aplicate. În acest sens, se impune înţelegerea corectă a naturii costurilor, astfel încât cheltuielile să se poată direcţiona şi controla, prin decizii manageriale fundamentate, cu un pronunţat caracter dinamic, preventive. Se vor elimina în acest fel sursele unor posibile erori proprii analizelor economice, post-factum, pe baza bilanţurilor contabile. Cheltuielile cu utilajele şi mijloacelor de transport (fig.4.1) se pot grupa în patru mari categorii: - cheltuielile variabile CV, care sunt direct proporţionale cu volumul prestaţiilor tehnologice realizate; - cheltuielile fixe CF, care se comportă în mod pasiv, adică nu se modifica, indiferent de evoluţia producţiei (creştere sau declin); - cheltuielile indirecte sau programate CI, care depind de concepţia managerială a societăţii comerciale şi de obiectivele strategice urmărite; - cheltuielile de dislocare CD, care depind de distanţa de transport, de masa utilajului şi de echipamentele implicate
Cheltuielile variabile (fig.3.2 ) reflectă cel mai fidel instabilitatea economico- financiară, având în structura lor componente care sunt puternic influenţate de această instabilitate: salarii, consum de combustibil şi lubrifianţi, pneuri, baterii de acumulatori etc. În condiţii de stabilitate economică evoluţia cheltuielilor variabile trebuie să fie proporţională cu volumul prestaţiilor tehnologice efectuate cu utilajele şi mijloacele de transport. În aceste condiţii cheltuielile trebuie să aibă o variaţie liniară în funcţie de volumul prestaţiilor. Astfel, ele pot fi evaluate periodic prin decizii manageriale, ca indicator normat, sub formă de cheltuieli planificate ce urmează să fie recuperate prin tarifele aplicate. Cheltuielile variabile pot fi, la rândul lor grupate în două categorii:
Cheltuielile de producţie cuprind: A.1. salariile personalului direct productiv Cs; A.2. cheltuielile energetice, Cen (costul combustibilului şi al lubrifianţilor în cazul în care echipamentele tehnologice sunt echipate cu motoare termice, respectiv consumul de energie electrică când echipamentele tehnologice sunt echipate cu motoare electrice). Cheltuielile de producţie se calculează cu relaţia: Cp = Cs+Cen , [lei/oră], A.1. Salariile personalului direct productiv Încadrarea cu personal conductor pentru fiecare tipodimensiune de echipament tehnologic este o problemă ce trebuie rezolvată, de la caz la caz, în funcţie de destinaţia tehnologică, precum şi de complexitatea, capacitatea şi starea tehnică a maşinii. Se poate preciza că instruirea şi calificarea mecanicului are o influenţă hotărâtoare asupra productivităţii maşinii. Fiecare societate comercială trebuie să-şi stabilească o normă proprie de personal, în concordanţă cu structura parcului de maşini din dotare. Pentru fiecare tipodimensiune de echipamente tehnologice şi mijloc de transport se va stabili un indicator normat, care să reprezinte salariul şi sporurile aferente, în lei/oră. Se va avea în vedere că, în mod curent, se foloseşte un singur mecanic deservent pentru un echipament sau mijloc de transport indiferent de capacitate. Costul orar al manoperei directe CS, care reprezintă salariile personalului direct productive şi sarcinile sociale implicate de acestea, se calculează cu relaţia:  , [lei/oră],
în care: Sb este salariul orar brut obţinut după adăugarea tuturor sporurilor aferente la salariul tarifar, în lei/oră; Si - sarcinile sociale suportate de societatea comercială aferente salariului, exprimate, în %; i - indicele tipului de sarcină socială percepută legal(CAS, ajutor de şomaj, asigurări de sănătate, fond de risc, învăţământ, etc.); n -numărul de tipuri de sarcini sociale aplicate. A.2. Cheltuielile energetice A.2.1. Costul consumului de combustibili şi lubrifianţi A.2.1_1. Costul consumului de combustibili Stabilirea consumului de combustibili şi lubrifianţi se pote realiza în două moduri: - utilizînd aparatura montată la bordul echipamentului tehnologic(tate echipamentele tehnologice noi sunt dotate din construcţie cu astfel de aparatură); - utilizarea bazei de date proprii, prin determinări experimentale. Indicatorul normat privind costul consumului orar de combustibil Cc, stabilit pe baza consumului determinat experimental, se poate calcula cu relaţia,
în care Coc este consumul orar de combustibil, în l/oră; pc – preţul unitar al combustibilului, în lei/l. Consumul mediu orar de combustibil trebuie calculat şi în funcţie de cele tri variante de regimuri de lucru: uşor, mediu şi greu (v. tabelul 13.5, pag. 43, [1]); - utilizarea consumului specific de combustibil cc, utilizând relaţia  , [lei/oră],
în care: cc este consumul specific de combustibil, în g/(CP.oră) sau g/(kW/oră); kî – factorul de încărcare stabilit în funcţie de regimul de lucruv. tabelul 13.6 din [1]; N – puterea nominală a motorului, în CP sau kW; ρc – densitatea combustibilului, în kg/l. A.2.1_2. Costul consumului de lubrifianţi Indicatorul normat pentru costul consumului orar de lubrifiant, Cl se determină cu relaţia,  , [lei/oră],
în care: Qiol este consumulmediu orar de lubrifianţi, pe tipuri, determinat experimental, în l/(100 ore) pentru uleiuri(motor, transmisie, hidraulic, transformator hidrodinamic) sau in kg/(100 ore) pentru unsori consistente; pil – preţul unitar al lubrifianţilor la şantier, înclusiv cheltuielile de transport, manipulare în lei/l la uleiuri ţi lei/kg pentru unsori consistente; i – indicele tipului de lubrifiant folosit; n – numărul de lubrifianţi folosiţi la maşina respectivă. Consumul de lubrifianţi nu se diferenţiază după regimul de lucru. .
Yüklə 1,5 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
, în [ore],
, în [zile]