Asigurarea calităŢii şi eficienţei lucrărilor de infrastructură În construcţii caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante

8.1.6.1. Tariful binomial pentru închirierea mijloacelor de transport auto

Tariful binomial de închiriere a mijloacelor de transport include costurile implicate de exploatarea acestora defalcate pe două componente structurale:

- tariful orar, C_t perceput pentru timpul de utilizare, în lei/oră;

- tariful la kilometru, C_p perceput pentru parcursul realizat, în lei/km echiv.

Aceste componente de tarif acţionează simultan, cumulative. Ca urmare, pentru decontarea cheltuielilor de transport C_TR ,se cumulează costul pentru timpul de utilizare cu costul pentru parcursul realizat, respective:

C_TR = n_l . C_l+P_e . C_P, [lei],

în care: n_l este durata de deservire(de închiriere), confirmată prin foaia de parcurs, în ore; P_e- parcursul echivalent, calculate pe baza confirmărilor din foaia de parcurs, în km echiv.

Pentru calculul parcursului echivalent P_e se foloseşte relaţia:

, [km echiv],

în care: P_i este parcursul efectuat pe drum de categoria i , în km; D_i - coeficientul de drum; i - indicele categoriei de drum; n - numărul de tipuri distincte de tronsoane de drum parcurs.

A. Stabilirea tarifului pentru timpul de utilizare

Tariful pentru timpul de utilizare cuprinde:

- o parte din costurile variabile C_V şi anume cele care se raportează la timpul de deservire(de închiriere) şi care decurg indiferent dacă mijlocul de transport efectuează sau nu prestaţii tehnologice;

- costurile fixe, C_F;

- costurile indirecte aferente timpului de utilizare, C_T^t;

- profitul aferent costului de utilizare, P^t.

Costurile variabile care intră în structura tarifului pentru timpul de utilizare sunt:

- costul manoperei directe, C_S

- costul consumului de baterii de acumulatori, C_b

- costul combustibilului utilizat pentru acţionarea instalaţiilor auxiliare, C_i, (dacă este cazul).

Rezultă următoarea relaţie de calcul:

C_t = C_S + C_b + C_I + C_F + C_T^t + P^t, [lei/oră].

Pentru calculul componentelor acestei relaţii, se folosesc expresiile determinate anterior.

B. Stabilirea tarifului pentru parcurs

Tariful pentru parcurs cuprinde aceste costuri variabile C_V, care sunt influenţate de utilizarea efectivă a mijlocului de transport, la care se adaugă profitul P^P şi cheltuielile indirecte C_l^P aferente parcursului.

Dintre cheltuielile variabile C_V, în tariful pentru parcurs se cuprind următoarele:

- costul mentenanţei, C_m ;

- costul consumului de pneuri, C_a;

- costul combustibilului, C_c;

- costul lubrifianţilor, C_l.

Pe lângă acestea se adaugă costul cu sporul de stres, C_ss, care poate fi inclusă tot în categoria cheltuielilor variabile.

Rezultă următoarea relaţie de calcul:

C_p = C_m + C_a + C_c + C_l + C_ss+ C_l^p + P^p, [lei/km echiv].

Normele de cheltuieli implicate de utilizarea mijloacelor de transport se raportează la multipli de kilometric echivalenţi (100 km echiv.,1000 km echiv.)

Relaţiile de calcul pentru componentele cheltuielilor variabile C_V, ce depind de parcursul realizat, au structuri specifice, după cum urmează:

Costul mentenanţei:

, [lei/km echiv]

în care c_m este indicatorul de cost mediu al mentenanţei, exprimată în lei/1000 km echiv.

Valoarea lui c_m se extrage din Normativul de reparaţii pentru automobile şi remorci aplicând corecţiile de actualizare sau din banca de date proprii în concordanţă cu structura parcului de mijloace de transport aflate în dotare.

Costul consumului de pneuri:

, [lei/km echiv] ,

în care: n_a este numărul de pneuri cu care este echipat mijlocul de transport; p_a - preţul unui pneu, la şantier, inclusiv costul transportului şi al manipulării, în lei/buc.; r_a - factor ce ţine cont de cota de reparaţie a pneurilor; N_a -norma de utilizare a pneurilor, în km echiv.

Costul combustibilului:

, [lei/km echiv],

în care: Q_pc este consumul mediu de combustibil, exprimat în l/100 km echiv; p_c- preţul unitar al combustibilului, loco şantier, care include şi costul transportului şi al manipulării pentru refacerea plinului, în lei/l

Costul lubrifianţilor:

, [lei/km echiv],

în care: Q_pl este consumul mediu de lubrifiant(ulei pentru motor), exprimat în l/100km echiv; p_l - preţul unitar al lubrifiantului , în lei/l.

Costul cu sporul de stres:

, [lei/km echiv],

în care: C_s este costul manoperei directe , în lei/oră; s - coeficientul de spor de stres; v_m - viteza medie echivalentă, exprimată în km echiv/oră.

C. Tariful pentru exploatarea orară a mijloacelor de transport tehnologic în construcţii

Transportul tehnologic în construcţii, spre deosebire de transportul de marfă, implică participarea mijlocului de transport la una sau mai multe activităţi în cadrul unor procese tehnologice complexe.

Aceste activităţi se adaugă implicit la structura ciclului tehnologic al mijlocului de transport, influenţând în acest fel desfăşurarea în timp a acestuia. De exemplu:

- autobasculantele folosite pentru transportul pământului vor cuprinde şi structura ciclului şi timpul de săpare, care în realitate este o activitate desfăşurată de un excavator, dar care este în acelaşi timp activitatea ce conduce la încărcarea efectivă a autobasculantei;

- trailerele şi remorcherele folosite pentru transportul prefabricatelor vor cuprinde în structura ciclului timpul de montaj(în cazul montării prefabricatelor direct de pe trailer), care în realitate este o activitate desfăşurată de o macara, dar carde este în acelaşi timp activitatea ce conduce la descărcarea efectivă a trailerului;

- autobetonierele folosite pentru transportul betonului vor cuprinde în structura ciclului timpul de turnare a betonului(în cazul lucrului în sistemă cu o pompă de beton),care în realitate este o activitate desfăşurată de o pompă sau autopompă de beton, dar care este în acelaşi timp activitatea ce conduce la descărcarea efectivă a autobetonierei.

Ţinând cont şi de faptul că în cazul transportului tehnologic din construcţii distanţele de trans-port sunt relative mici (1….20 km) în comparaţie cu transportul general de marfă, rezultă că durata participării mijlocului de transport la procesul tehnologic complex de construcţii, în care este implicat, este preponderentă, faţă de durata transportului propriu-zis. De aici rezultă deficienţa utilizării tarifului compus pentru timpul de utilizare şi pentru parcursul realizat în cazul transportului tehnologic din construcţii.

Acest fapt a condus la necesitatea elaborării unei metode de calcul a tarifului de exploatare orară a mijloacelor de transport auto, folosite în construcţii, similară celei pentru calculul tarifului de închiriere pentru utilajele de construcţii. Acest tarif este mai eficient şi mai simplu de aplicat, atât în documentaţii, cât şi la decontare, fiind mult mai operaţional pentru beneficiarii şi prestatorii serviciului de transport. Aplicarea acestei metodologii face posibilă evaluarea corectă, pe principii strict economice, a tuturor cheltuielilor fixe şi variabile necesare pentru exploatarea şi repararea mijloacelor de transport pe întreaga durată de serviciu.

Elaborarea calculului se face pe baza unor date generale şi anume: valoarea de înlocuire a mijlocului de transport, durata de serviciu sau de amortizare planificată, numărul de ore de lucru anual şi salariul tarifar al personalului conductor (şofer şi ajutor, personal auxiliari cum sunt mecanici trailer)

Metodologia de calcul pentru cazul mai sus prezentat este similară cu cea de la utilajele de construcţii.

8.1.7. Metode de calcul folosite pentru determinarea preţurilor de deviz

ale utilajelor de construcţii

Elaborarea devizelor ofertă pentru licitaţii au în vedere pe lângă alte componente(materiale, manoperă) şi necesarul de utilaje. Întrucât elaboratorul devizelor are interesul să obţină un deviz de ofertă cât mai ieftin , pentru a putea fi competitive în licitaţie, alegerea utilajelor ce se vor folosi nu mai poate fi întâmplătoare.

Metodologia de calcul folosită pentru determinarea preţurilor de deviz trebuie să aibă în vedere eliminarea unor estimări eronate în documentaţiile economice de ofertă, generatoare de consecinţe nefavorabile.

În funcţie de modul de cuprindere a necesarului de utilaje în devizele ofertă se pot aplica două metode de calcul preţurile de deviz ale utilajelor

- preţ de deviz pe ora de funcţionare, în cazul includerii consumului de ore utilaj în conţinutul articolelor de lucrări;

- preţ de deviz pe ora de grafic, în cazul folosirii utilajelor, printr-unul sau mai multe articole separate, pe baza timpului program.

Modul în care se cuprind diversele utilaje în devizul de ofertă se stabileşte, bineînţeles, de elabora-torul devizului în funcţie de concepţia tehnologică de organizare a lucrării. Se va avea însă în vedere necesitatea optimizării alegerii tipodimensiunii de utilaj, care conduce la cel mai scăzut preţ de cost.

8.1.7.1. Calculul preţului de deviz al utilajelor pe ora de funcţionare

Relaţia generalizată de calcul a preţului de deviz, pe ora de funcţionare P_du^f este:

, [lei/oră],

în care: C_l este costul chiriei orare (C_l = C_T⁰),în lei/oră; k - coeficientul de disponibilitate tehnologică; C₂ - costul consumului de combustibil dacă nu este cuprins în tariful de închiriere sau de energie electrică precum şi de lubrifianţi, în lei/oră; C₃ - salariile orare ale personalului suplimentar(manopera suplimentară) necesar funcţionarii tehnologice normale a utilajului şi care nu au fost cuprinse în tariful de închiriere, în lei/oră; C₄ - costul transportului(dus-întors)de la bază sau de la alt şantier la şantierul de destinaţie, în lei; C₅ - costul eventualelor operaţiuni de montare-demontare a utilajului în scopul transportului şi/sau în scopul schimbării echipamentului, în lei; C₆ - costul chiriei utilajului pe timpul operaţiunilor de montare-demontare şi transport, în lei; O_f - orele de funcţionare prevăzute a se executa de către utilaj în şantierul respective.

8.1.7.2. Calculul preţului de deviz al utilajelor pe ora de grafic

Relaţia generalizată de calcul al preţului de deviz, pe ora de grafic P_du^g este:

, [lei/oră],

în care O_G reprezintă numărul de ore de grafic, respective de prezenţa necesară a utilajului pe şantier (ore de închiriere).

Celelalte notaţii au semnificaţiile identice cu cele prezentate la paragraful anterior.

Coeficientul de disponibilitate tehnologică exprimă raportul între orele de funcţionare şi orele de grafic:

.

OBS: Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 8.1)
9. SELECTAREA VARIANTELOR TEHNOLOGICE DE MECANIZARE

Având la bază criteriile tehnice şi econamice pentru variantele de mecanizare posibile propuse, dintre variante se va alege aceea care conduce la efectul econamic preconizat.

Alegerea variantei de mecanizare se poate face având la bază următoarele criterii:

- ore lucru efectiv, O_le;

- costurile unitare, C_u;

- necesarul specific de manoperă, M_sp;

- necesarul specific de energie, E_sp.

Când alegerea variantei de mecanizare se face având la bază numai unul din criteriile enumerate, considerat de interes pentru beneficiar, atunci cirteriul de selectare este individual.

Dacă se au în vedere două sau trei criterii pentru alegerea variantei tehnologice de macanizare criteriul de selectare este parţial.

Când se iau în considerare toate criteriile enumerate mai sus, criteriul de selectare este total.

Criteriile parţial şi total, necesită fiecare în parte, studiu de optimizare, care presupune din start atingerea unor efecte economice scontate, prin stabilirea ponderii fiecărui criteriu în parte.

Variantele de soluţii de mecanizare a proceselor simple care pot fi luate în considerare sunt:

- utilizarea de echipamente tehnologice de acelaşi tip constructiv dar cu productivităţi diferite (numai autogredere, numai screpere);

- utilizarea de echipamente tehnologice de tipuri diferite dar care pot executa acelaşi tip de lucrare în condiţii de caliate corespunzătoare (excavatoare şi încărcătoare pentru încărcare);

- utilizarea de echipamente tehnologice de tipuri şi cicluri de funcţionare diferite (de exemplu buldozere, excavatoare şi autoscrepere).

10. PROTECŢIA MEDIULUI. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE EMISII

ALE ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE

10.1. Costul consumului de combustibili şi lubrifianţi

Pe baza relaţiilor de calcul stabilite în § 8.1.1 pct.A2 se determină consumurile de ccombustibili şi lubrifianţi pentru echipamentele tehnologice selectate pentru lucrare, cunodcând orele de funcţionare a maşinii pentru executarea lucrării.

Cunoscând echivalenţele de mai jos se pot calcula consumurile de combustibili şi lubrifianţi (tabelul 10.1).

Pentru calcule se pot utiliza următoatele echivalenţe:

Densităţi combustibili şi lubrifianţi

- Densitatea motorinei: _M [kg/litru] = 0,84

- Densitatea uleiurilor: _U [kgr/litru] = 0,91

- Densitatea unsorilor consistente: _UC [kg/litru] = 1

Coeficientii de echivalenta energetică:

- pentru motorina: K_M [kg cc/litru] = 1,58

- pentru uleiuri: K_U [kg cc/litru] = 2,1

- pentru unsori consistente: K_UC [kg cc/litru] = 1,4

Consumul specific de combustibili si lubrefianti de un anumit tip:

- consumul specific de motorina: q_M = 13,1

- consumul specific de ulei pentru motor: q_MT = 25,06

- consumul specific de ulei pentru transmisii: q_TM = 16,94

- consumul specific de ulei pentru acţionari hidrostatice: q_AH = 9,68

- consumul specific de unsori consistente: q_UC = 7

Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 8.1)

Tabelul 10.1

Costul consumului de combustibili şi lubrifianţi

Cod activ.	Denumire activitate/ simbol		Varianta de mecanizare	Putere motor [kW]	Consum energetic, Cc l
					kg cc/ora	lei/ora
0	1		2	3	4	5
01	Săpare strat vegetal	TsC20B1	Buldozer
		TsC04B1	Excavator
		TsC37B	Screper
……	…….		……
04	Transport pământ vegetal	TrA 01A	Autobasculanta 1
		TrA 01A	Autobasculanta 2
		TsC 37B	Screper
……	…….		……

10.2. Calculul cantităţilor de emisii ale echipamentelor tehnologice

Presupunând că se realizează un kilometru de autostradă în zona de câmpie, fără amenajări în la terenul de bază, un autogreder, prelucrează o cantitate de material de aproximativ 22000 m³. Pentru această cantitate de material, motorul autogrederului consumă aproximatv 572 kg de motorină.

Conform ORDIN nr. 578 din 6 iunie 2006, art.16. punctul 2, aliniatul c, pentru autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (non Euro), cu luarea în considerare a cantităţii de motorină consumate rezultă următoarele cantităţi de poluanţi emise în atmosferă:

f = 0,0338 kg NOx/litru motorina x 572 l = 5,909 kg NOx ;

f = 0,0006 kg SO2/litru motorina x 572l = 0,3432 kg SO2 ;

f = 0,0056 kg pulberi/litru motorina x 572 = 3,2032 kg pulberi;

f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorină = 0,0016 kg poluanţi organici persistenţi;

f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină = 0,000004576 kg cadmiu.