Asocierea cultelor cu artele in perioada interbelica justifica in special activitatea de depistare, restaurare si conservare a monumentelor istorice religioase



Yüklə 0,61 Mb.
səhifə12/12
tarix30.01.2018
ölçüsü0,61 Mb.
#41400
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

FILDESUL

Un material atragator, fildesul a jucat intotdeauna un rol deosebit in perioadele preistorice, in Antichitate, dar si in arta si mestesugul din perioada moderna.

Piesele din fildes descoperite in pamant trebuie curatate cu grija deosebita, deoarece dentina tinde sa devina foarte fragila. La inceput, murdaria este indepartata cu mijloace mecanice, apoi se spala usor cu apa in care se pune agent tensioactiv; o atentie deosebita se acorda intarsiilor sau foliilor din aur. Pentru consolidare, cel mai bun adeziv este nitroceluloza, deoarece este usor de manevrat si ramane solubila.

Consolidarea coltilor de mamut, care sunt gasiti ocazional in gropi cu pietris, reprezinta un caz special. Sunt foarte fragili, deoarece straturile concentrice din care sunt facuti se pot desface. Acestia se consolideaza cu dispersii de acetat de polivinil si solutii de metacrilat. Wihr recomanda acoperirea coltilor prin aplicarea substantei Revultex si impregnarea rasinii epoxidice prin ei pentru a umple cavitatile. Partile fragile se consolideaza cu solutii de metacrilat. Coltii de mamut pot fi saturati cu rasini acrilice monomerice, pentru a se realiza o impregnare cat mai adanca. Apoi, se foloseste un procedeu special pentru intarirea rasinii.



OASELE

Intr-un mare numar de sapatrui preistorice si arheologice se gasesc oase umane si amnimale. De regula, descompunerea compusilor organici, datorita umezelii si distrugerii compusilor anorganici intr-un sol acid conduc la tendinta de descompunere completa a oaselor la descoperire; prin urmare, trebuie consolidate inainte de a fi spalate.

Oasele pot fi spalate repede cu apa continand un detergent, apoi uscate cu alcool, astfel incat sa se indeparteze complet apa din structura poroasa a osului.

Daca este necesara scoaterea sarii din os, acesta trebuie mai intai consolidat cu o solutie din nailon. Acetatul din polivinil si polimetacrilatul, care se pot aplica cu o pensula sau prin impreganre in vid, sunt cele mai adecvate pentru acest scop.



SUBSTANTE FOLOSITE IN RESTAURARE

  1. RASINI ACRILICE

Rasinile acrilice sunt materiale derivate din acid acrilic si compusi omologi. Dizolvate sau ca dispersie, acestea sunt folosite in multe scopuri diferite, ca mijloc de impregnare, pentru consolidarea obiectelor putrezite sau friabile si sub forma de pelicule pentru suprafata.

Produsele bazate pe rasini acrilice sunt folosite pentru consolidarea materialelor poroase ca piatra ipsosul sau ceramica pentru a intari obiectele din metal grav corodat, pentru fixarea peliculelor de culoare exfoliata si pentru impregnarea materialelor organice absorbante ca lemnul putrezit sau textilele degradate. Sub forma de pelicula sunt folosite pentru protejarea metalelor impotriva coroziunii, precum si ca fixator pentru suprafetele pictate.



  1. CIANOACRILATII

Unii adezivi cu priza rapida, cu duritate foarte mare, se bazeaza pe cianoacrilati, de exemplu Superglue.

  1. ENZIMELE

Enzimele sunt compusi proteici naturali, care accelereaza si regleaza reactiile chimice. Ele joaca un rol decisiv in procesele mtabolice. Uneori, restauratorii le folosesc pentru a dizlova compusii organici si pentru a indeparta petele produse pe materiale organice, de pe textile sau hartie.

  1. RASINI EPOXIDICE

Rasinile epoxi sunt compusi formati de reactia grupelor epoxidice sau aminele si compusii similari.

In mod corespunzator, ele au doua componente: compusul epoxidic rectiv si un intaritor. Rasinile epoxidice constituie grupa cea mai versatila de adezive. Sunt folosite si ca material pentru turnare, deoarece pot fi combinate cu toate tipurile de pulberi (piatra, lemn, metal).



  1. RASINILE

Rasina este un termen folosit pentru a descrie atat compusii organici naturali si sintetici caracterizati prin proprietati fizice similare, ca: duritatea, culoarea sau stralucirea, precum si reactiile similar de raspuns la solventi.

Cele mai importante rasini naturale sunt: dammarul, masticul, copalul si shellacul; sunt folosite pentru vopsele si verniuri.



  1. SILICATII

Sunt utilizati in consolidarea pietrei naturale si artificiale. Initial, compusii organici, solubili in apa (sticla solubila) erau folositi in conservarea cladirilor. Din 1965 a existat o tendinta catre flolosirea silicatilor organici (esteri siliconici), care patrund in piatra mai adanc, nu dau nastere la eflorescenta si pot fi folositi cu adezive hidrofuge. Esterii siliconici sunt folositi ca si lianti in fabricarea zugravelii.

  1. AGENTII CHELATIZANTI

Complexonii sau agentii chelatizanti sunt reactivi care declanseaza o reactie in grupe moleculare mai mari. Deoarece agentii chelatizanti sunt foarte adecvati pentr legarea metalelor, se folosesc la curatarea metalelor de produsi de oroziune si pentru scoaterea petelor produse de compusii metalici pe materiale (petele de rugina de pe piatra sau textile).

  1. SOLUTII ALCALINE

Solutiile apoase de alcali sau baze pot saponifica uleiurile si rasinile. Acest lucru le poate face folositoare pentru curatarea suprafetelor murdare (substante alcaline pentru curatarea pietrei) si a vopselii; cele mai importante solutii alcaline sunt solutiile de hidroxid de ppotasiu (potasa caustic) si hidroxidul de sodiu (soda caustica).

  1. CLEIURILE

Termenul este larg folosit pentru toate adezivele de origine animala, vegetala sau sintetica solubila in apa. Cleiurile de animal saul glutenul saunt facutedin colagenul extras din tesutul conjunctiv al animalelor. Celel mai importante cleiuri de animale sunt: gelatina, cleiul de peste, de piele, de oase si cateva tipuri speciale, ca ihtiocolul (cleiul de peste facut din basica de peste, in special de la sturioni). Cleiul de animale se foloseste fierbinte. Cleiurile vegetale sau cele care se folosesc la rece iai datoreaza proprietatile cazienei si alnuminei. Cleiurile sunt folosite in restaurarea obiectelor din lemn, hartiei, picturilor si picturilor murale.

10. SOLVENTII

Atat lichidele anorganice, cat si cele organice care dizolva compusi se numesc solventi. In domeniul restaurarii, termenul este in general folosit cu referire la lichidele organice intrebuintate pentru dizolvarea compusilor organici, ca rasina, ceara sau grasimea, in scopul curatarii. Cei mai importanti solventi sunt alcooli (metanol, etanol, etc.), eterii, glicolii, esterii, cetonele (acetona, ciclohexanona), precum si alte grupe de hidrocarburi (benzina, benzen, toluen, xilen) si hidrocarburi halogenate (cloroform, tetraclorura de carbon, dicloretilena). In restaurare, solventii se aplica in mod frecvent pentru indepartarea peliculelor (de verni, degresarea metalului) si curatarea materialelor organice, in special textilele.



11. ULEIURILE

Uleiurile sunt lichide, compusi organici insolubile in apa, derivati din surse vegetale, animale, minerale sau sintetice. In afara de menirea lor principala, ca liant de pictura, acestea sunt folosite pentru protejarea siprafetei metalului sau, mai rar, a pietrei; se utilizeaza ca ingredient in multe substante pentru curatat si conservare (dressing pentru piele).



12. RASINI POLIESTERICE

Sunt un grup de rasini sintetice derivate din alcooli. Sunt potrivite, indeosebi, pentru producerea vopselelor si verniurilor si, in acest mod, sunt intrebuintate ca pelicule protectoare pentru conservarea obiectelor. Au excelente calitati de turnare si sunt combinate cu substante anorganice de umplere.



13. POLIUTERANII

Acestia constituie o grupa de rasini sintetice foarte imortante pentru restaurare. In primul rand, se utilizeaza in prepararea sistememlor durabile de vopsele si pelicule protectoare; in al doliea, rand, sunt materialul de baza din care se produc plasticele expandate, care isi gasesc multe si diferite intrebuintari in operatiunile de salvare, in tehnologia muzeista, turnare si ca suport si miez pentru obiectele goale pe dinauntru.



14. ACETATII DE POLIVINIL

Formati prin polimerizarea acetatilor de vinil, ei sunt compusi cu proprietati foarte diferite, folositi in compozitia multor substante adezive si de consolidare, de obicei implicate in activitatile de restaurare. Consolidarea materialelor putrede sau friabile, ca lemnul scos din sapatura sau oase, profile de sol, straturi desprinse de ipsos si mortar sau consolidarea straturilor de culoare exfoliate, constituie doar cateva din multele intrebuintari posibile.



15. ALCOOLI POLIVINILICI

Acesti polimeri sunt solubili in apa si folositi pentru consolidarea obiectelor friabile. Exemplele oferite de domeniul larg al restaurarii mozaicului si peretilor demonstreaza numeroasele beneficii oferite de alcooli polivinilici.



16. SARURILE

Sunt compusi solizi formati prin reactia metalelor, alcaliilor si pamanturilor alcaline cu radicali acizi. Se clasifica astfel: cloruri, sulfati, nitrati, carbonati, etc. In functie de tipul radicalului acid, carbonatii se intrebuinteaza pentru deacidificarea hartiei; oxalatii, tartratii si boratii pentru curatare; cromatii pentru protejarea suprafetei si fosfatii ca adaos la substantele pentru curatarea textilelor.



17. ACIZII

Sunt compusi lichizi ai hidrogenului, cu grupe acide specifice. Restauratorii le folosesc intr-o masura limitata, deoarece cei mai importnati acizi (clorhidric, sulfuric si azotic) introduc grupe care formeaza saruri in obiectele tratate, ceea ce poate duce la degradare. Fara indoiala, acesti acizi snt folositi pentru curatarea metalelor; acizii citric, acetic, formic si oxalic ajuta la dizolvarea incrustatiilor de calcar sau straturilor de metal corodat, in timp ce acidul fluorhidric este un constituent al diverselor substante folositi pentru curatarea pietrei.



18. SILICONI, SILOCXANI, SILANI

Acest grup de compusi organici continand siliciu care formeaza o structura caracteristica ca cea a cuartului prin legaturile de oxigen, a dobandit o importanta speciala in domeniul restaurarii. Siliconii si silixanii se caracterizeaza prin calitatile hidrofuge durabile, fapt pentru care sunt foarte des utilizati pentru izolarea cladirilor. Siliconii intra in fabricatia cauciucurilor siliconice vulcanizabile, care sunt foarte potrivite pentru turnare. Hidrurile de siliciu sau silanii sunt si ei folositi la prepararea substantelor pntru conservarea cladirilor si partilor de arhitectura.



19. GAZELE TOXICE

Gaze toxice diverse se utilizeaza ca pesticide in domenii specifice de aplicare. Oxidul de etilena, diclorbenzenul, compusii de fenol, naftalina, timolul si lindanul se folosesc pentru combaterea unor grupe specifice de organisme.



20.CERURILE

Termenul generic „ceara” se refera la compusii derivati din surse vegetale, animale sau minerale cu mare plasticitate si un punct de topire scazut. Au o culoare, stralucire, duritate si solubilitate caracteristice; cerurile isi gasesc multe aplicari in conservare. In special in lustruirea si polizarea suprafetelor. Ele joaca un rol important in operatiunea de dublare pentru picturi.



LISTA DE EXPERTI:

Informatiile despre metode si produse folosite in conservare sau adresle conservatorilor specialisti se pot obtine de la urmatoarele institutii si asociatii:



  • Institute de cercetare

  • Asociatii ale conservatorilor

  • Centre de calificare

BIBLIOGRAFIE

    1. texte generale despre restaurarea lucrarilor de arta

    2. picturi

    3. lemn si mobilier

    4. textile

    5. picturi murale

    6. carti si hartie

    7. sticla si ceramica

    8. piatra

    9. metal

    10. tehnologie muzeista

    11. publicatii pentru conferinte

Publicatiile conferintelor obisnuite tinute cu regularitate de catre asociatiile internationale ale conservatorilor sunt o sursa importanta de informatii despre aceste aspecte tehnice ale conservarii si restaurarii.

Principalele organizaţii şi documente internaţionale în domeniul

conservării-restaurării patrimoniului cultural



  1. ICCROM (The International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property). Sediu: Roma. Web: http://www.iccrom.org



    1. Documentul de la Vantaa „Pentru o strategie europeană de conservare preventivă”, 2001.



  1. ICOM (International Council of Museums). Sediu: Paris.

Web: http://icom.museum


2.1. ICOM – CC (Committee for Conservation

Web: http://icom-cc.icom.museum

      1. Document: „Conservatorul-Restauratorul, o definiţie a profesiunii”, Copenhaga, 1984.




  1. ICOMOS (International Council on Monuments and Sites). Sediu: Paris.

Web: http://www.icomos.org



    1. Document: Carta de la Veneţia, „Carta internaţională pentru conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor”, 1964.




  1. IIC ( The International Institute for Conservatiopn of Historic and Artistic Works). Sediu: Londra

Web: http://www.iiconservation.org

  1. GCI (The Getty Conservation Institute). Sediu: Los Angeles.

Web: http://www.getty.edu/conservation


  1. ECCO (European Confederation of Conservator-Restorers' Organisations). Sediu: Bruxelles.

Web: http://www.ecco-eu.info


    1. E.C.C.O. PROFESSIONAL GUIDELINES „ I - Conservatorul-Restauratorul: profesiunea”; „ II – Codul de etică”; III – Cerinţele de bază în educaţia din conservare-restaurare”.








Yüklə 0,61 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin