Avocatul poporului
Yüklə 1,87 Mb.
|
6. Alte aspecte sesizate în petiţiile adresate instituţiei Avocatul Poporului, având ca obiect dreptul de proprietate: - soluţionarea dosarelor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv lipsa sprijinului din partea experţilor A.P.I.A. pentru completarea de către petenţi a declaraţiilor cu privire la terenurile lucrate, identificarea parcelelor şi metodele de măsurare prin sistemul GPS, fapt care a condus la respingerea unui număr însemnat de dosare de finanţare; - modalitatea de efectuare a executării silite ca urmare a neplăţii ratelor stabilite prin contracte de credit sau de împrumut intervenite între persoane fizice şi instituţii financiar−bancare şi nebancare, precum şi implicarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului; - serviciile oferite de bănci, cu privire la comisioanele percepute; - iniţierea unor acţiuni în faţa instanţelor de judecată cu privire la dreptul de moştenire; - litigii între persoane fizice. În unele dintre aceste cazuri instituţia Avocatul Poporului a considerat, în virtutea competenţelor legale, că nu se impune sesizarea vreunei autorităţi publice, întrucât nu vizau încălcări ale drepturilor sau libertăţilor persoanelor fizice de către autorităţi ale administraţiei publice. În aceste cazuri, petenţii au fost informaţi asupra normelor legale aplicabile în materie, precum şi cu privire la căile legale pe care le pot urma.
Deşi legiuitorul delegat invocă un scop legitim al măsurii criticate, şi anume promovarea unei modalităţi de plată care să permită în acelaşi timp despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite, dar şi respectarea ţintei de deficit bugetar anual, totuşi, instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanţe asupra statului (după ce creanţele erau deja exigibile în baza primei eşalonări) nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanţă, constituind, din acest punct de vedere, o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului. Mai mult, Curtea a observat că evaluările Guvernului privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat se referă doar la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât nici din acest punct de vedere nu este justificată instituirea unui termen de 10 ani pentru eşalonarea plăţii despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, Legii nr. 290/2003, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 393/2006. În consecinţă, Curtea Constituţională a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 sunt neconstituţionale. În contextul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a ordonanţei menţionată mai sus, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 184 din data de 14 martie 2014). Prin actul normativ invocat mai sus s-a stabilit că, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (17 martie 2014) se suspendă, pe o perioadă de 6 luni: - emiterea hotărârilor prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 şi art. 8 alin. (2) din Legea nr. 290/2003; - emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a deciziilor de validare sau invalidare a hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998; - plata voluntară a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. Pentru a justifica situaţia extraordinară şi urgenţa reglementării, Guvernul a menţionat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 că aceasta a fost adoptată avându-se în vedere necesitatea instituirii unor reglementări speciale care să coreleze modalitatea de plată a despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, şi Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu sursele de finanţare, astfel încât să se asigure menţinerea echilibrului bugetar şi, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. 2. Legea nr. 112/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 530 din 16 iulie 2014). Prin această lege a fost instituit un nou termen de suspendare a măsurilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, respectiv 31 decembrie 2014. 3. Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 910 din 15 decembrie 2014). Prin noul act normativ Guvernul a propus o serie de măsuri apreciate ca fiind necesare pentru finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. Toate acestea erau necesare, după cum se arată în Expunerea de motive, din cauza complexităţii reglementărilor adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 9/1998, republicată, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, incoerenţele legislative şi jurisprudenţiale care s-au produs ca urmare a modificărilor aduse de-a lungul timpului în acest domeniu. Pe lângă aceste motive a mai fost invocată atât lipsa de eficienţă a sistemului, care a condus la un blocaj şi la numeroase procese aflate pe rolul instanţelor de judecată, cât şi numărul mare de dosare formate în temeiul celor două acte normative şi nesoluţionate până în prezent. În fapt, legiuitorul a adoptat unele măsuri asemănătoare celor instituite prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în încercarea de a accelera procesul de soluţionare a cererilor formulate în baza Legii nr. 9/1998, republicată, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Menţionăm unele dintre măsurile adoptate: - singura măsură compensatorie o reprezintă despăgubirile băneşti; - hotărârea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti se comunică în termen de 30 de zile de la emitere Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor; - plata despăgubirilor se efectuează în ordinea cronologică a emiterii hotărârilor comisiilor judeţene, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul 2015; - cuantumul unei tranşe anuale nu poate fi mai mic de 20.000 de lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20.000 de lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă; - Ministerul Finanţelor Publice va plăti în cel mult 180 de zile sumele stabilite prin titlurile de plată de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor; - Comisiile judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003 au obligaţia de a soluţiona, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate şi nesoluţionate, după cum urmează: a) în termen de 9 luni, comisiile care mai au de soluţionat un număr de până la 500 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003; b) în termen de 18 luni, comisiile care mai au de soluţionat un număr între 501 şi 1.000 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003; c) în termen de 36 de luni, comisiile care mai au de soluţionat un număr de peste 1000 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003. Termenele încep să curgă de la data de 1 ianuarie 2015; - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor are obligaţia să valideze sau să invalideze, în termen de 18 luni, de la data intrării în vigoare a legii, dosarele aferente hotărârilor emise de comisiile judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003. Având în vedere complexitatea noilor proceduri de restituire, termenele şi modalităţile de soluţionare a cererilor depuse în baza Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003 urmează să analizăm fiecare situaţie în parte, iar în cazul în care vom constata încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate de Constituţie, Avocatul Poporului va interveni în limitele coordonatelor legale.
Menţionăm că prin Legea nr. 368/2013 care a modificat Legea nr. 165/2013, s-a stabilit ca în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 1/2000, precum şi măsura compensării prin puncte, prevăzută în Cap. III. Ca atare, faţă de reglementarea iniţială cuprinsă în Legea nr. 165/2013 s-a introdus, pe lângă compensarea prin puncte, o nouă măsură reparatorie în echivalent pentru situaţiile în care restituirea în natură a imobilelor nu este posibilă, respectiv compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 18/1991, respectiv a Legii nr. 1/2000. Legea nr. 10/2001 a instituit o procedură administrativă în vederea restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 − 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor, deţinute la data intrării în vigoare a legii de persoanele juridice prevăzute la art. 21 alin. (1). Regula instituită de lege în această materie o reprezintă restituirea în natură a imobilelor, excepţia fiind despăgubirea prin echivalent în cazurile expres prevăzute de lege. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazurile în care restituirea în natură nu era posibilă se stabileau măsuri reparatorii prin echivalent, care vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, în acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti. Or, noile prevederi legale introduc doar compensarea cu bunuri, nu şi măsura reparatorie prin echivalent care să constea în compensare cu servicii, astfel cum era prevăzută de Legea nr. 10/2001. 5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 835 din 24 decembrie 2013). Prin acest act normativ s-a stabilit că se instituie un termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, în care comisia prevăzută la art. 5 din Legea nr. 165/2013 finalizează situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ- teritorială. Totodată, a fost prelungită până la data de 1 septembrie 2014 perioada în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren şi până la data de 1 ianuarie 2015 perioada în care Agenţia Domeniilor Statului va publica pe pagina sa de internet şi va transmite Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor lista imobilelor din Fondul naţional, listă care se va completa cu imobilele care se vor transmite în proprietatea privată a statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, în condiţiile acestei legi. Menţionăm că, aceste termene nu au fost respectate, iar Comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-au văzut obligate să solicite Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară avizul referitor la încheierea activităţii de inventariere a terenurilor la nivel de judeţ, precum şi cu privire la reluarea procedurii privind emiterea titlurilor de proprietate inclusiv în cazul când s-a procedat la punerea în posesie pe un alt amplasament decât cel stabilit prin hotărâre judecătorească. 6. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene. Prin actul normativ menţionat se prorogă termenele prevăzute la art. 10 alin. (1) (de la data 1 septembrie 2014 până la data de 1 martie 2015) şi art. 20 alin. (4) (de la data 1 ianuarie 2015 până la data de 1 mai 2015) din Legea nr. 165/2013. Totodată, se modifică şi se completează art. 45 din legea menţionată mai sus. Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis, în parte, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Până la data prezentului raport atât decizia, cât şi legea nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României. În ceea ce priveşte prelungirea repetată a acestor termene apreciem că o asemenea practică este de natură să conducă la imposibilitatea finalizării procedurii de restituire afectând în mod grav dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, cu atât mai mult cu cât procedura de acordare a măsurilor reparatorii stabilită prin Legea nr. 165/2013 este nu doar greoaie, ci şi de lungă durată şi nu conduce la pronunţarea unor soluţii concrete şi finale în perioade scurte de timp, în dosarele nerezolvate de ani de zile. În materia fondului funciar, prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 s-a stabilit că până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar. Având în vedere sesizările transmise de petenţi, precum şi răspunsurile primite de aceştia, putem trage concluzia că autorităţilor publice sesizate nu au înţeles că dispoziţiile legale menţionate mai sus nu sunt aplicabile în cazul persoanelor care deţin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (art. 7 alin. (2) din Legea nr. 165/2013).
Urmare a demersului efectuat, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva ne-a comunicat că Ocolul Silvic Dumitreşti a pus la dispoziţia Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Podgoria suprafaţa de 10,95 ha teren forestier, suprafaţă ce a fost acceptată de către comisie prin adresa nr. 603/28.05.2012. Primăria comunei Podgoria, în iunie 2014, a informat instituţia Avocatul Poporului că până la această dată nu a primit pe baza de proces-verbal de predare–primire suprafaţa de 10,95 ha teren forestier necesară punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite, dar că urmează să solicite Ocolului Silvic Dumitreşti punerea la dispoziţie prin proces-verbal de predare–primire a amplasamentului stabilit, în prezenţa unei persoane autorizate, şi, ulterior, să procedeze la punerea în posesie a tuturor proprietarilor. Cu toate acestea, Primăria comunei Podgoria, în octombrie 2014, ne-a comunicat că a solicitat Ocolului Silvic Dumitreşti un alt amplasament. De asemenea, ne-a informat că urmează să stabilească data la care Comisa locală împreună cu o persoană autorizată să efectueze măsurători cadastrale şi împreună cu reprezentanţii Ocolului Silvic Dumitreşti se vor deplasa în teritoriu pentru a identifica, delimita şi măsura unităţile amenajistice puse la dispoziţia Comisiei locale în noiembrie 2006. Ulterior semnării procesului-verbal de predare–primire, persoanele îndreptăţite vor fi invitate în vederea punerii în posesie cu teren forestier. Faţă de această situaţie, am sesizat Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Buzău care ne-a comunicat că a solicitat Primăriei comunei Podgoria ca, în regim de urgenţă, să procedeze la punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite. În această situaţie, am sesizat, din nou, Primăria comunei Podgoria, însă, nu am primit nici un răspuns, motiv pentru care a fost efectuată o anchetă proprie la primărie în data de 10 decembrie 2014. Urmare a anchetei efectuate, am fost informaţi că s-a luat legătura cu un specialist cadastrist în vederea identificării amplasamentelor şi măsurarea suprafeţelor dar acţiunea de măsurare nu a fost posibilă la data de 2 decembrie 2014 din cauza condiţiilor meteo nefavorabile care nu au permis deplasarea în teren şi a fost amânată la o dată ulterioară. De asemenea, ni s-a comunicat că până la data de 15 ianuarie 2015 se va încheia cu Ocolul Silvic Dumitreşti procesul verbal de predare–primire a amplasamentului stabilit, şi, ulterior, se va proceda la punerea în posesie a tuturor proprietarilor. Acest caz va rămâne în atenţia instituţiei Avocatul Poporului.
Având în vedere că subcomisiile locale ale sectoarelor 1-6 se înfiinţează prin ordinul Prefectului Municipiului Bucureşti, am sesizat atât Instituţia Prefectului municipiului Bucureşti, cât şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Comisia municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ne-a comunicat că Subcomisia Sector 5 a municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a fost constituită prin Ordinele prefectului nr. 1122 din 17.08.2000, nr. 696 din 05.12.2005, nr. 660 din 09.10.2007, nr. 374 din 14.05.2010 şi nr. 36 din data de 24.01.2013 şi că a solicitat Subcomisiei Sector 5 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să analizeze cererea formulată de petentă privind reconstituirea dreptului său de proprietate asupra terenului situat Sector 5, municipiul Bucureşti. De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ne-a comunicat că a înaintat memoriul Comisiei municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Subcomisiei Sector 5 a municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. În această situaţie, am sesizat, din nou, Primăria Sector 5 a municipiului Bucureşti, pentru clarificarea situaţiei. Urmare a demersului efectuat, Primăria sectorului 5 Bucureşti prin adresa înregistrată sub. nr. 919 din data de 22 ianuarie 2015, anexată în copie, ne-a comunicat că la nivelul Sectorului 5 nu este constituită Subcomisia Locală de Fond Funciar deoarece Ordinul Prefectului Municipiului Bucureşti nr. 36/24.01.2013 – prin care s-a modificat componenţa Subcomisiei Locale, fiind nominalizaţi doar 5 membri - nu produce efecte întrucât Comisia astfel stabilită nu se poate convoca, întruni şi lua decizii fără a fi clarificată, în totalitate, componenţă ei. De asemenea, Primăria Sectorului 5 Bucureşti menţionează, în mod expres, că Subcomisia Locală de Fond Funciar Sector 5 nu există şi nu desfăşoară activitate din data de 18.09.2008, fapt cunoscut de către toate autorităţile implicate în aplicarea legilor fondului funciar. Având în vedere că subcomisiile locale ale sectoarelor 1-6 se înfiinţează prin ordinul Prefectului Municipiului Bucureşti, am sesizat Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti (dosarul se află în lucru). Referitor la o parte din reclamaţiile depuse de petenţi, au fost efectuate demersuri în urma cărora unele probleme au fost soluţionate în mod favorabil, în timp ce altele nu au primit un răspuns favorabil. Trebuie subliniat că pentru o soluţionare favorabilă a dosarelor, foarte importantă este disponibilitatea autorităţilor de a acorda sprijin instituţiei Avocatul Poporului. Yüklə 1,87 Mb. Dostları ilə paylaş:
|