Biroul consilierului economic

AMBASADA ROMÂNIEI LA STOCKHOLM

BIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC


ÎNDRUMAR DE AFACERI



SUEDIA

2011

CUPRINS

CUPRINS

1 INTRODUCERE

2 PROFIL

3 INFORMATII GENERALE

4 PROFIL ECONOMIC

4.1 Industria

4.1.1 Engineering

4.1.2 IT&C

4.1.3 Celuloza si hârtie

4.1.4 Biotehnologie

4.1.5 Industria metalurgica

4.2 Agricultura

5 RELATII COMERCIALE EXTERNE

5.1 Uniunea Europeana

5.2 Comertul exterior al Suediei

6 INVESTITII

6.1 Tipuri de companii

6.2 Fiscalitate

6.2.1 Regim fiscal aplicat companiilor

6.2.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

6.2.3 Taxe si impozite indirecte

7 IMPORTUL DE PRODUSE IN SUEDIA

7.1 Taxa pe valoare adaugata - TVA

7.2 Alte taxari si taxe de import

7.3 Documente

7.4 CITES

7.5 Restrictii la import

7.6 Ambalaje si etichetare

7.7 Brevete

7.8 Drepturile de autor (Copyright)

7.9 Marci comerciale (Trade Marks)

8 STRUCTURA PIETEI SUEDEZE

8.1 Organizatiile suedeze de comert

8.1.1 Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)

8.1.2 Camerele de Comert

8.1.3 Asociatia Suedeza a Agentilor

8.1.4 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish Research Institute of Trade)

8.2 Canale de distributie

8.3 Comertul cu amanuntul

8.4 Preturi

8.5 Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)

8.5.1 Comunicatiile

9 CULTURA DE AFACERI

9.1. Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi

9.1.1 Punctualitatea

9.2 Structura companiilor suedeze

9.3 Etica in afaceri

9.4 Comertul si protectia mediului

9.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor

9.5.1 Publicitatea

9.6 Târguri si expozitii

9.7 Redactarea unei oferte

10 RELATII COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – SUEDIA

11 INFORMATII PRACTICE

11.1 Reglementari privind intarea in Suedia

11.2 Orele de program si concediile

11.3 Accesul in Suedia

11.4 Calatoriile in interiorul Suediei

12 LEGATURI UTILE

1INTRODUCERE

Informatiile prezentate in aceasta lucrare sunt destinate companiilor românesti interesate in initierea de afaceri pe piata suedeza.

Ghidul descrie regulile si legislatia privitoare la exportul in Suedia, ca tara membra a UE, precum si practicile comerciale uzitate in comunitatea de afaceri din aceasta tara.

2PROFIL

Cu o capacitate mica, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare si specializare, Suedia este o piata foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

Suedia in cifre:

• 
  populatie – 9,4 milioane (2% din UE)
  
• 
  suprafata - 450.000 km² (16% din UE) – a treia tara ca marime din Europa de vest
  
• 
  suprafata impadurita - 240.000 km² (53% din total)
  
• 
  suprafata agricola - 36.000 km² (8% din total)
  

Nivelul importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungând pâna la 100% din consum in cazul produselor textile, a cafelei si ceaiului, cât si a televizoarelor. Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea.

Principala destinatie a importurilor de masini si echipamente, componente si parti ale acestora este industria. In cazul industriilor orientate spre export, mai mult de jumatate din valoarea productiei reprezinta importuri. Atât consumatorii, cât si managerii pentru achizitii sunt orientati spre import.

Suedia beneficiaza de retele de telecomunicatii foarte moderne si o forta de lucru foarte bine pregatita si competenta.

Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave, foarte prospere, dar si la cea mai mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea Europeana - cu 27 de tari si 500 de milioane de consumatori.

Consumatorii si activitatile economice din tarile nordice sunt in mare parte legate de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un lider in adoptarea noilor tehnologii si stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica numarul ridicat al companiilor care folosesc Suedia ca o piata-test.

Principalele caracteristici ale pietei suedeze si comportamentul de consum se prezinta astfel:

• 
  venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial; PIB/cap de locuitor a fost de 34.000 Euro/an, pentru 2009;
  
• 
  Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentând 45% din venit;
  
• 
  consumatorii suedezii utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut pe cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi tabelul privind Distributia consumului gospodariilor); cheltuielile totale pentru consumul gospodariilor suedeze au crescut cu 3,2% din 2009 in 2010;
  
• 
  17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte târziu, rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vârsta tind sa locuiasca singuri;
  
• 
  populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 50% din populatie detinând o diploma de bacalaureat, si aprox. 20% o diploma universitara;
  

Distributia cheltuielilor aferente consumului in 2010

Distributia pe grupe de produse	% in total consum	% 2010/2009
Alimente si bauturi non-alcoolice	12,3	0,6%
Tutun si bauturi alcoolice	3,6	-0,1%
Imbracaminte si incaltaminte	5,2	4,0%
Gospodarie (chirii, impozite, electricitate si incalzire)	26,6	1,1%
Mobila si bunuri cu folosinta indelungata	5,2	2,8%
Servicii de sanatate	3,4	0,8%
Transport	12,9	6,7%
Comunicatii	3,2	6,7%
Cultura si recreere	11,4	4,9%
Educatie	0,3	3,8%
Servicii hoteliere/ restaurant	5,4	3,4%
Alte bunuri si servicii	10,5	3,3%

Sursa: Statistics Sweden, GDP Quarterly.