Guvern
|
Alianta de centru-dreapta (coalitie de guvernamânt formata din liberali, moderati, ’verzi’-ecologisti – nu au majoritate);
|
Constitutie
|
Monarhie constitutionala; Parlament unicameral (349 membri) pluri-partit;
Rege - Carl XVI Gustav (si-a inceput domnia in 1973)
|
Populatie
|
9,4 mil. locuitori (15% din populatie formata din imigranti)
|
Densitate
|
22 locuitori/km2
|
Suprafata:
|
450.000 km2
|
Pozitionare geografica
|
In nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandive
|
Capitala
|
Stockholm (1,7 mil. locuitori – inclusiv suburbiile)
|
Principalele orase
|
Göteborg (810.000 locuitori); Malmö (530.000 locuitori)
|
Clima
|
Blânda, asemanatoare mai mult cu cea temperata; intre nordul si sudul Suediei se inregistreaza variatii mari de temperatura: Stockholm – ianuarie: -30C, iulie: 180C;
Malmö – ianuarie: 00C, iulie: 170C;
Kiruna (cel mai nordic oras) – ianuarie: -160C, iulie: 130C
|
Limba
|
Oficiala – suedeza; in afaceri se utilizeaza limba engleza
|
Educatie
|
50% din populatie are diploma de liceu
|
Moneda
|
Coroana suedeza (SEK)
|
Curs de schimb mediu
|
1 Euro = 9,5 SEK (cu variatii intre 8,9 – 10,3 SEK)
1 dolar = 7,2 (cu variatii intre 6,5 - 8 SEK)
|
Ora
|
Central European Time Zone –GMT+1;
in perioada martie – octombrie – GMT+2
|
Program de lucru
|
Luni – vineri: 8.00/ 9.00 – 17.00 (pauza de prânz de la 12.00-13.00)
|
Orarul bancilor
|
Luni – joi: 10.00 – 16.00 (variaza de la sediu la sediu, in functie de zile)
|
Sarbatori publice*
(* in ziua care precede sarbatorile publice, programul de lucru se incheie la ora pânzului)
|
Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie
Boboteaza – 6 ianurie
Paste – de joi pâna luni, inclusiv
Walpurgii – 30 aprilie
Ziua internationala a muncii – 1 mai
Ziua nationala – 6 iunie
Ajunul Midsummer – ultima vineri a lunii iunie
Craciun – 24,25,26 decembrie
Ajunul anului nou – 31 decembrie
| 4PROFIL ECONOMIC
Suedia este în prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate saraca, în mare parte agrara, inainte de a se transforma intr-un centru al industriei grele, în secolele XIX-XX. Acum, tara are o influenta ridicata asupra mediului global de afaceri iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA, H & M, Ericsson sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan international.
Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie : „Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate”.
Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele social-democrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.
Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de fier, lemn, si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt: silvicultura, telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este una dintre cele mai bogate 15 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un statut sustinut de nivelul ridicat de educatie si de forta de muncă inalt calificata, de comunicatiile interne si externe excelente, si de una dintre cele mai înalte rate de acces la internet.
Industria prelucratoare detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, la nivelul anului 2010 numai 1,8% din forta de munca activând in aceste domenii.
Urmare politicii economice a Guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor ‘90 au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una dintre cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe dezvoltarea de tehnologii, precum IT&C (16% dintre companiile suedeze activeaza in acest sector si 10% din totalul angajatilor se regaseste aici).
Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata.
Dupa criza economica de la inceputul anilor ‘90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al
celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.
Industria suedeza este, in principal, o industrie de “asamblare”, dependenta de importurile de materii prime si componente.
Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia pastrându-se, in special, serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc).
Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activând in companii apartinând acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile “creative” (design, muzica, moda), acestea asigurand Suediei o sursa buna de venituri din exporturi.
Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB:
- serviciile publice si private: 72,2%
- industrie: 26,1%
- agricultura: 1,7%
In Suedia erau inregistrate, in 2010, 981349 companii; din acestea, 96% sunt mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si 20 de angajati, si numai 1,9% au mai mult de 20 de angajati.
In cursul anilor ’70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare, care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.
Dostları ilə paylaş: |