A. Cunoaşterea distribuţiei vegetative, sensitive şi motorii a nervilor spinali va ajuta anestezistul să determine corect nivelul segmentului cerut pentru intervenţie şi îl va ajuta să anticipeze efectele fiziologice potenţiale ale blocului la acel nivel.
B. Terminaţiile nervoase vegetative aferente asigură reflexe viscero-somatice şi senzaţia viscerala la nivele segmentale spinale mult mai mari decât cele prezise din dermatoame.
Trebuie bine cunoscuta distributia senzoriala, motorie, vegetativa a nervilor spinali
Reprezintă administrarea anestezicului în spaţiul subarahnoidian.
Reprezintă administrarea anestezicului în spaţiul subarahnoidian.
A. Anatomie
Canalul spinal se întinde de la foramen magnum până la hiatusul sacrat. Canalul osos este delimitat de corpii vertebrali anterior, de pediculii lateral, lamine şi apofize spinoase posterior.
Există trei ligamente care leagă procesele vertebrale :
ligamentul supraspinos, superficial, care conectează vârfurile apofizelor spinoase
ligamentul interspinos care conectează procesele spinoase pe suprafaţa lor orizontală
ligamentul galben care conectează marginea caudală a vertebrei de deasupra de marginea cefalică a laminei de dedesubt. Acest ligament este compus din fibre elastice şi este de obicei recunoscut prin rezistenţa crescută la trecerea acului.
Măduva spinală se extinde pe toată lungimea canalului vertebral în timpul vieţii fetale, apoi se întinde până la L3 la naştere şi se întinde progresiv cefalic pentru a ajunge la poziţia L1 la vârsta de 2 ani.
Măduva spinală se extinde pe toată lungimea canalului vertebral în timpul vieţii fetale, apoi se întinde până la L3 la naştere şi se întinde progresiv cefalic pentru a ajunge la poziţia L1 la vârsta de 2 ani.
Conul medular şi rădăcinile nervoase lombare , sacrate şi coccigiene se ramifică distal pentru a forma “cauda equine”. La acest nivel (sub L2 ) trebuie plasat acul, deoarece mobilitatea nervilor reduce riscul lezării.
Măduva spinării este învelită de trei foiţe meningeale :
pia mater,
dura mater,
arahnoida aflată între pia mater şi dura mater.
Spaţiul subarahnoidian este delimitat între pia mater şi arahnoidă şi se extinde de la ancorarea durei la S2 şi până la nivelul ventriculilor cerebrali.
Spaţiul subarahnoidian este delimitat între pia mater şi arahnoidă şi se extinde de la ancorarea durei la S2 şi până la nivelul ventriculilor cerebrali.
LCR (lichidul cefalorahidian) este un lichid clar care umple spaţiul subarahnoidian.
Volumul total de lcr este de 100-150 ml, în timp ce volumul spaţiului subarahnoidian este de 25-30 ml.
LCR este format continuu la o rată de 450 ml/zi prin secreţia sau ultrafiltrarea plasmei din plexurile arteriale coroide localizate în ventriculii laterali, ventriculul trei şi patru.
LCR este reabsorbit în sânge prin granulaţiile şi vilii arahnoidieni care protuzionează prin dura pentru a veni în contact cu endoteliul sinusurilor venoase cerebrale.
1. Blocul neural Fibrele mici C care transmit impulsuri vegetative sunt blocate mai uşor decât fibrele motorii şi sensitive.
Drept urmare, nivelul de bloc vegetativ se extinde mai sus cu doua până la trei segmente faţă de blocul senzitiv. Acest lucru se numeşte blocare diferenţială.
Similar, fibrele sensitive sunt blocate mai uşor decât fibrele motorii, astfel încât blocul senzitiv se va extinde deasupra nivelului de bloc motor.
