C ga pro co chemicals s. A. I. Introducere I context
Yüklə 2,66 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tabel IV.1.3.4-2 Concentratii maxime admise - Praguri de intervenţie- PI - ( Conform Ordin MAPM nr. 756 /1997 şi STAS 12574/87)
- Tabel IV.1.3.4-3 Valori limită (Conform Legii nr. 104/2011)
- Perioada de mediere Valoare limită, g/mc
- Tabel IV.1.3.4-4 - Concentratii în aer la nivelul solului la limita incintei
- PAMGAZ POMPIERI NH 3 µg/mc
- 229,3 (24.09.2012) 249,8 (28.09.2012)
- Ordin MAPM nr. 756 /1997 şi STAS 12574/87 PA 210
- IV.1.3.5. MODELAREA MATEMATICĂ A DISPERSIEI POLUANŢILOR EMIŞI ÎN ATMOSFERĂ DE SURSELE STAŢIONARE AFERENTE S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A.
- Staţie meteo I F M
Tabel IV.1.3.4-2 Concentratii maxime admise - Praguri de intervenţie- PI - ( Conform Ordin MAPM nr. 756 /1997 şi STAS 12574/87)
Tabel IV.1.3.4-3 Valori limită (Conform Legii nr. 104/2011)
Masurari de imisii Rezultatele obtinute in urma masurarilor de imisii sunt centralizate in tabelul IV.1.3.4-4 Tabel IV.1.3.4-4 - Concentratii în aer la nivelul solului la limita incintei S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. Săvineşti
Analizând rezultatele măsurărilor de imisii efectuate in anul 2012 si perioadele de funcţionare din anii 2013 şi 2014, se observa depasiri ale PA pentru amoniac, comparativ cu limitările din STAS 12574/87 corelat cu Ordinul MAPPM nr. 756/1997. Aceste depasiri s-au inregistrat in lunile aprilie, iunie, septembrie, decembrie - 2012, ianuarie – 2013, ianuarie si februarie 2014. * * * Conform AIM nr. 2 din 28.10.2013 s-au stabilit 3 puncte pentru monitorizarea imisiilor NH3 si NO2 la limita perimetrala a societatii, respectiv:
In anul 2012 si trimestrul I din 2013 si 2014, au fost inregistrate depasiri ale PA comparativ cu limitările din STAS 12574/87 corelat cu Ordin MAPPM nr. 756/1997 pentru indicatorul de calitate amoniac (aprilie, iunie, septembrie si decembrie - 2012 si ianuarie – 2013, ianuarie si februarie 2014). Din precizarile facute de personalul responsabil al societatii, depasirile inregistrate s-au datorat unor situatii accidentale care au impus oprirea instalatiilor. Desi nu a fost depasit pragul de interventie, trebuie acordata o atentie marita emisiilor accidentale de amoniac, pentru ca, in conditiile meteo nefavorabile unei bune dispersii a poluantilor se pot inregistra depasiri ale CMA la amoniac in zonele locuite din vecinatatea SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvineşti. IV.1.3.5. MODELAREA MATEMATICĂ A DISPERSIEI POLUANŢILOR EMIŞI ÎN ATMOSFERĂ DE SURSELE STAŢIONARE AFERENTE S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. IV.1.3.5.1. Date meteorologiceZona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se parţial în Carpaţii Orientali – Munţii Stânişoarei si Munţii Tarcăului (Goşmanul) şi Subcarpaţii Moldovei. În ansamblu, judeţul Neamţ prezintă o climă temperat continentală particularităţi specifice părţii de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularităţile circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului cât şi de marile suprafeţe lacustre, apărute odată cu amenajarea hidroenergetică a Bistriţei. Dintre toate elementele climatice temperatura aerului este elementul care se supune cel mai fidel ciclicităţii anuale. Considerând un areal dat, suprafaţa activă şi radiaţia solară pot înregistra modificări potenţial minore iar circulaţia atmosferică induce un caracter variativ regimului termic dar caracterizat de amplitudini similare. Temperatura medie anuală înregistrată la Piatra Neamţ înscrie acest areal în intervalul termic caracteristic zonelor de tranziţie între ariile subcarpatice şi munţii scunzi. Media multianuală a temperaturii aerului este de 8,740C (1961 – 2000), cu o amplitudine între media lunii cele mai călduroase şi celei mai friguroase de 22,30C (tab. II.3.). Cele mai folosite şi mai facile instrumente statistice meteorologice privind temperatura aerului atmosferic sunt reprezentate de mediile anuale şi lunare ale temperaturii. Inversiunile termice sunt fenomenele atmosferice caracterizate de încălcarea regimului de variaţie termic adiabatic (temperatura aerului creşte şi nu scade în raport cu altitudinea). Aceste anomalii sunt cunoscute pentru importanţa bioclimatică. Stagnările maselor de aer determinate de inversiunile termice sunt asociate cu cele mai intense episoade de poluare atmosferică. În arealul supus studiului se poate vorbi de o reducere a intervalului cu inversiuni dinspre sezonul de iarnă spre sfârşitul primăverii – începutul verii (tab. II.6.), dar şi a grosimii medii a inversiunilor, corelată cu intervalul termic al acesteia. Inversiunile termice au un important rol în dispersia atmosferică a poluanţilor prin caracterul de acalmie şi stabilitate atmosferică care le caracterizează şi determină o remanenţă a poluanţilor atmosferici în zona surselor poluante şi implicit acumularea lor.
Spre deosebire de alţi parametri meteorologici, presiunea atmosferică este caracterizată de o evoluţie liniară odată cu variaţia altitudinii, nefiind influenţată simţitor de alţi factori decât la macroscară. Astfel mediile anuale înregistrate în diferite puncte din arealul Piatra Neamţ înfăţişează diferenţa altitudinală, astfel la staţia meteorologică din oraş este calculată o medie de 979,9hPa iar la staţia Pângăraţi de 978,5hPa. Evoluţia valorică a presiunii atmosferice este atât de fidelă schimbării altitudinale încât se evidenţiază diferenţe în media anuală aferentă diferitelor perioade de funcţionare a staţiilor meteorologice pe un anumit amplasament: în perioada 1941 – 1960 (978,2hPa) şi 1987 până în prezent (974,3hPa) în comparaţie cu 1961 – 1986 când staţia a fost amplasată la o altitudine redusă, pe terasele râului Bistriţa. Vântul reprezintă un fenomen meteorologic vectorial caracterizat de o variabilitate intensă în timp şi spaţiu, condiţionat de contrastul baric. Deplasarea curenţilor de aer este determinată, în general, de dezvoltarea diferitelor sisteme barice şi, în special, de activitatea centrilor barici de acţiune. Dintre parametrii ce caracterizează vântul, cu o variabilitate bine reprezentată în timp şi spaţiu, se remarcă direcţia din care bate vântul şi viteza acestuia. Considerând mişcările maselor de aer ca fiind de importanţă dominantă pentru modul de dispersie al poluanţilor atmosferici, se va analiza diferit regimul vânturilor la nivelul culmilor înalte, la nivelul văilor şi versanţilor şi în cele din urmă la nivelul sectorului subcarpatic. La nivelul culmilor înalte se analizează datele înregistrate la staţia meteorologică Ceahlău Toaca, staţie care nu aparţine arealului studiat dar prin localizarea (altitudinal superioară cu cel puţin 500 – 600m faţă de culmile prezente în arealul municipiului Piatra Neamţ) înfăţişează regimul general al vânturilor pentru Carpaţii Orientali. Astfel se evidenţiază o dominanţă pronunţată a vânturilor vestice (>45%), urmate de cele nord-vestice (>10%) şi o valoare a calmului redusă (3%). Variaţia anuală înregistrată în valorile vitezei vântului este guvernată de raportul dintre gradienţii barici generali şi cei locali generaţi de perturbaţii dinamice şi termice determinate de suprafaţa activă, în câmpul circulaţiei generale a atmosferei. Pe culoarul transversal al râului Bistriţa, la Pângăraţi, s-a înregistrat un regim de variaţie liniar cu minima în luna iulie (1,8m/s) şi maxima centrată în luna noiembrie (2,8m/s). Regimul vitezei anuale a vântului la gura montană a râului Bistriţa cunoaşte o evoluţie anuală inversă faţă de variaţia înregistrată la Pângăraţi sau în amonte, la Ceahlău-sat. Frecvenţa anuală a vânturilor foarte slabe (<1m/s) sporeşte odată treptat spre amonte de la 40% la Piatra Neamţ, 53% la Pângăraţi şi circa 60% la Ceahlău-sat. Totodată valorile cresc invers proporţional cu altitudinea, astfel, odată cu creşterea altitudinală pe versanţii culmilor din sectorul montan scad şi frecvenţele vânturilor foarte slabe, spre valori sub 20%. Atmosfera este caracterizată de o capacitate de reţinere a apei sub formă de vapori, capacitate limitată însă de temperatură, care determină condensarea şi/sau sublimarea vaporilor de apă în picături fine de apă/cristale de gheaţă în suspensie, complex coloidal numit formaţiune noroasă. Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al boltei cereşti cu formaţiuni noroase. Valorile medii ale nebulozităţii înregistrate în municipiul Piatra Neamţ sunt de 6,4, iar în plin sector montan de 5,8, la Pângăraţi. În regimul anual al nebulozităţii se înregistrează valori maxime în sezonul rece (fig.II.23.), în luna decembrie când activităţile ciclonice mediteraneene favorizează instalarea fronturilor cu amplitudine şi durată mare.
În arealul municipiului Piatra Neamţ regimul pluviometric se individualizează ca urmare a spectrului de factori determinanţi de poziţia pe faţada estică a Carpaţilor Orientali. Regimul de variaţie în raport cu altitudinea este proporţional cu gradul de adăpostire ce variază la rându-i în sistem sezonier în funcţie de direcţia de deplasare a maselor de aer, în raport cu înălţimile carpatice (rol de barieră orografică). Regimul de variaţie anual al precipitaţiilor din arealul municipiului Piatra Neamţ se înscrie în tipologia continentală, cu o evoluţie simplă, liniară cu un minim în sezonul rece - luna ianuarie şi un maxim în sezonul estival - lunile iunie şi iulie, între cele două puncte de inflexiune evoluţia este liniară, nefiind înregistrate maxime sau minime secundare. Tabel IV.1.3.5.1.1. Numărul mediu lunar şi anual de zile cu precipitaţii peste anumite praguri cantitative la staţia meteorologică Piatra Neamţ (1960-2000).
*(Clima României, 2008) Yüklə 2,66 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||