Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) I. Prezentare generală

Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară și spațiul fiscal

	(mil. lei)			(% din PIB)
	2019	2020	2021	2019	2020	2021
	Prognozat	Prognozat	Prognozat	Prognozat	Prognozat	Prognozat
Total cheltuieli (exclusiv dobînzile)	65824	70183	75112	37,0	36,2	35,5
Total cheltuieli pentru linia de bază	62581	65027	64974	35,2	33,5	30,7
Total spațiu fiscal disponibil	3243	5156	10138	1,8	2,7	4,8
din care:
inițiative politice (cheltuieli curente)	2653	3488	7506	1,5	1,8	3,5
cheltuieli capitale	590	1668	2632	0,3	0,9	1,2

Sursa: Ministerul Finanțelor
82. Limitele de cheltuieli de bază pentru 2019-2021 s-au majorat comparativ cu prognozele limitelor anuale din ultimii ani pentru CBTM (2018-2021). Obiectivul pe termen mediu este de a asigura un buget viabil, oferind în același timp posibilități de finanțare pentru noi măsuri de politică prioritare.

83. Un factor semnificativ în majorarea spațiului fiscal pentru cheltuielile de investiții capitale sînt proiectele finanțate din surse externe, precum proiectele în domeniul drumurilor și sistemul penitenciar.
B. Implicații și priorități ale cadrului de cheltuieli sectoriale
Tendințele recente

84. Alocările de cheltuieli pentru grupurile din sectorul social (sănătate, odihnă și cultură, educație și protecție socială) au reprezentat 25,5% din PIB în bugetul anului 2018 și 68% din totalul cheltuielilor planificate ale bugetului public național (excluzînd plățile aferente dobînzilor). Începînd cu anul 2016, cheltuielile totale raportate la PIB au înregistrat o creștere, cu majorări în alocările pentru servicii în domeniul economiei (care includ agricultura, sectorul energetic, dezvoltarea sectorului privat și sectorul transporturilor), protecția socială, ocrotirea sănătății, învățămînt, serviciile publice generale.

Tabelul 4.2

Cheltuieli pe funcții (grupuri sectoriale) pe anii 2016-2018

(% din PIB)

	2016			2017	2018
	Efectiv			Efectiv	Aprobat
Servicii de stat cu destinație generală (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	2,5			2,5	2,7
Apărare națională	0,4			0,4	0,4
Ordine publică și securitate națională	2,5			2,7	2,8
Servicii în domeniul economiei	3,4			3,6	4,9
Protecția mediului	0,1			0,1	0,1
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale	0,8			0,9	1,0
Ocrotirea sănătății	4,8			4,8	5,0
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă	0,9			0,9	0,9
Învățămînt	6,3			6,4	6,5
Protecție socială	12,8			12,7	13,1
Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	34,5			35,0	37,4
Itemi Memo: PIB (mil.lei)	135400			150369	160100
Plăți aferente dobînzii (% din PIB)	1,3			1,3	1,2
Sursa: Ministerul Finanțelor

C. Politica și prioritățile privind cheltuielile

Perspectivele CBTM (2019-2021)

85. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2020”, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Euroepană și prioritățile de politici sectoriale pe termen mediu pentru anii 2019-2021, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 350/2018, sînt principalele documente care au servit ca bază pentru stabilirea priorităților de politici sectoriale în CBTM (2019-2021).

86. Prioritățile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice sectoriale care oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a determina cea mai adecvată structură a programelor de cheltuieli și nivelurile posibile de finanțare pentru implementarea acestora.

87. La baza alocării resurselor pe sectoare în CBTM (2019-2021) au stat următoarele priorități:

1) cheltuielile de investiții capitale în sectoarele infrastructurii economice;

2) asigurarea durabilității programelor în sectoarele sociale;

3) îmbunătățirea eficienței serviciilor publice/administrației publice generale.

Prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2019-2021

88. Tabelul 4.3 rezumă alocările prognozate pentru CBTM (2019-2021) pe categoriile principale CoFoG.

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcții pentru anii 2018-2021

	(mil. lei)				(% din PIB)
	2018	2019	2020	2021	2018	2019	2020	2021
	Apro-bat	Progno- zat	Progno- zat	Progno- zat	Apro- bat	Progno- zat	Progno- zat	Progno- zat
Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	59828	65824	70183	75112	37,4	37,0	36,2	35,5
Servicii de stat cu destinație generală (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	4372	4910	4875	4787	2,7	2,8	2,5	2,3
Apărare națională	628	772	893	988	0,4	0,4	0,5	0,5
Ordine publică și securitate națională	4459	4997	5298	5207	2,8	2,8	2,7	2,5
Servicii în domeniul economiei	7807	8571	9435	6967	4,9	4,8	4,9	3,3
Protecția mediului	184	267	273	253	0,1	0,1	0,1	0,1
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale	1612	1582	1573	1603	1,0	0,9	0,8	0,8
Ocrotirea sănătății	7978	8531	8962	9503	5,0	4,8	4,6	4,5
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă	1406	1542	1578	1636	0,9	0,9	0,8	0,8
Învățămînt	10433	11196	11469	12007	6,5	6,3	5,9	5,7
Protecție socială	20949	22574	23835	25011	13,1	12,7	12,3	11,8

Sursa: Ministerul Finanțelor

89. Principalele provocări și priorități pe domenii sînt prezentate în continuare.
Servicii generale de stat
90. Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este consolidarea responsabilității autorităților administrației publice prin îmbunătățirea gestionării acestora și asigurarea prestării unor servicii publice de calitate.

91. A fost inițiat de către Guvern procesul de elaborare a Strategiei naționale de dezvoltare ,,Moldova 2030”, care are menirea de a identifica factorii fundamentali care au influențat și vor continua să influențeze traiectoria de dezvoltare a țării în perioada de pînă în anul 2030. În acest context, se va pune accent pe optimizarea și operaționalizarea unui sistem de planificare strategică riguros, integrat și coerent, precum și corelat cu resursele financiare disponibile.

92. Reforma administrației publice este o prioritate strategică a Guvernului, care, de altfel, este prevăzută și în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, pentru că aceasta este conexă cu multe alte reforme, care trebuie să fie realizate în Republica Moldova. Sectorul public urmează să fie ajustat evoluțiilor socioeconomice, iar administrația publică eficientă și profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea țării. Noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe așa valori ca transparența, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea și eficiența.

Planurile Guvernului sînt îndreptate spre continuarea procesului de reformă a administrației publice în conformitate cu Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (Hotărîrea Guvernului nr. 911/2016) și pregătirea reformei administrative teritoriale. Acest subiect necesită o abordare multidimensională, analize aprofundate, inclusiv a experienței altor țări în acest domeniu, și dialog cu reprezentanții autorităților publice locale, experți, alte părți interesate.

93. De asemenea, pe termen mediu va continua procesul modernizării serviciilor publice în conformitate cu Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 (Hotărîrea Guvernului nr. 966/2016) în scopul creșterii calității și accesibilității serviciilor publice, digitizării acestora, instituționalizării centrelor universale de prestare a serviciilor publice și creării acestora la nivel local.

94. Obiectivul guvernamental de reintegrare a țării își propune drept scop dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educațional, din domeniul culturii, de reabilitare a apeductelor, de iluminare stradală, precum și altor activități conexe în Zona de Securitate și în localitățile din stînga Nistrului.