Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) I. Prezentare generală

O perspectivă fiscală și bugetară restrînsă – spațiu fiscal limitat
21. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2019-2021) confirmă faptul că Republica Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrîns (tabelul 3.2).
Tabelul 3.2

Agregate bugetare

			Mil. lei				% din PIB
			2018	2019	2020	2021	2018	2019	2020	2021
			Aprobat	Prognozat	Prognozat	Prognozat	Aprobat	Prognozat	Prognozat	Prognozat
Total venituri			57 000	62 157	66 960	72 611	35,6	34,9	34,5	34,3
	Impozite și taxe		51 918	57 977	63 387	69 111	32,4	32,6	32,7	32,7
	Alte venituri		2 252	2 687	2 615	2 780	1,4	1,5	1,3	1,3
	Granturi		2 830	1 493	958	720	1,8	0,8	0,5	0,3
Total cheltuieli			61 714	67 896	72 384	77 422	38,5	38,2	37,3	36,6
	Cheltuieli curente		53 737	59 331	62 740	66 814	33,5	33,4	32,3	31,6
	Cheltuieli capitale		7 977	8 566	9 644	10 609	5,0	4,8	5,0	5,0
Soldul bugetar			-4 714	-5 739	-5 424	-4 811	-2,9	-3,2	-2,8	-2,3
	Finanțat din:
împrumuturi externe			5 598	3 519	3 373	2 035	3,5	2,0	1,7	1,0
împrumuturi interne			-260	990	2 665	2 610	-0,2	0,6	1,4	1,2
alte surse de finanțare			-624	1 230	-614	166	-0,4	0,7	-0,3	0,1
Sursa: Ministerul Finanțelor

Acoperirea cheltuielilor curente din venituri, cu excepția granturilor
22. Pe durata CBTM (2019-2021), sustenabilitatea bugetară estimată prin acoperirea cheltuielilor curente din venituri (cu excepția granturilor) se va îmbunătăți în mod constant, excedentul bugetar majorîndu-se de la 0,8% în 2018 pînă la 1,1% în 2021. Aceasta denotă faptul că Guvernul va fi în stare să acopere cheltuielile principale fără a recurge la împrumuturi, ceea ce reprezintă un indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă. Perspectivele bugetare însă sînt foarte restrînse pentru perioada CBTM. Veniturile încă urmează a fi colectate, iar opțiunile de finanțare sînt limitate.
Diminuarea asistenței acordate sub formă de granturi externe
23. Începînd cu anul 2019, volumul granturilor externe va scădea considerabil, primordial din contul diminuării suportului bugetar din partea UE. Acest fapt va fi parțial compensat prin reducerea cheltuielilor recurente în perioada CBTM. Cu toate acestea, volumul redus de sprijin bugetar va afecta în mod inevitabil spațiul bugetar-fiscal, în special pentru cheltuielile de capital.
Cheltuieli limitate pentru investiții capitale
24. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor rămîne modestă și reprezintă circa 10% din totalul cheltuielilor bugetare în 2017. Pe termen mediu, va fi necesar un volum mai mare de investiții publice în infrastructură și în alte domenii importante. CBTM (2019-2021) prevede majorarea cheltuielilor capitale la aproximativ 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare.
Problema angajamentelor nefinanțate
25. Unele angajamente asumate rămîn încă neasigurate financiar. Astfel, suma totală a solicitărilor suplimentare de resurse bugetare înaintate de către autoritățile publice în cadrul audierilor de politici în procesul de elaborare a CBTM este de 6,5 mld lei în 2019, 7,0 mld lei în 2020 și circa 6,5 mld lei în 2021. Din aceste solicitări, în limita spațiului fiscal disponibil, au fost acceptate măsuri/acțiuni preponderent cu caracter social la nivel de 36 la suta (anul 2019) și 45 la sută (anii 2020-2021) din CBTM. Măsurile/acțiunile propuse de autoritățile publice centrale și susținute în urma audierilor de politici sînt reflectate în anexa nr.3.

B. Venituri
Performanța în 2017
26. În anul 2017 veniturile bugetului public național au înregistrat 53 378 mil. lei (35,5% din PIB), comparativ cu 45 954 mil. lei (33,9% din PIB) în 2016. Față de anul precedent, veniturile bugetului public național au crescut cu circa 7 424 mil. lei sau cu 1,6% în PIB. Partea majoră care a determinat această creștere a constituit încasările din impozite și taxe, care s-au majorat cu 5 245 mil. lei sau cu 1,3% în PIB.

27. Performanța grupurilor principale de venituri pentru anul 2017 poate fi sintetizată în modul următor:

1) încasările din impozitele pe venit au crescut cu 18,0%, reflectînd o majorare a profitului și, respectiv, a venitului impozabil obținut de către agenții economici, precum și a veniturilor sub formă de salariu atît în sfera bugetară, cît și în sectorul real comparativ cu anul 2016;

2) încasările contribuțiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor obligatorii și de asigurare medicală au crescut cu 18,2% și, respectiv, 12,6% în 2017. Creșterea poate fi atribuită creșterii fondului de remunerare a muncii;

3) încasările din impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 18,2% în 2017.

28. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la veniturile din accize (30,9%), ca urmare a creșterii ratelor accizelor și a volumelor de importuri ale produselor accizabile. Veniturile din TVA au înregistrat la fel o creștere destul de ridicată (15,8%), ca urmare a creșterii consumului privat și a volumelor de importuri.

Alte venituri s-au majorat cu 14,8% în 2017, în principal ca urmare a creșterii încasărilor din amenzi, iar granturile externe pentru suport bugetar și pentru proiectele finanțate din surse externe au scăzut cu 26,5% în 2017.

29. Conform deciziilor primite de către Comisia Europeană și alți donatori, precum și fluctuația cursului de schimb valutar, granturile pentru suport bugetar au fost debursate în sumă de 740 mil. lei (1,4% din veniturile totale). Totodată, a avut loc o scădere, de la 974 mil. lei la 269 mil. lei, a granturilor pentru finanțarea proiectelor investiționale, ţinînd cont de nivelul executării lucrărilor și efectuarea achizițiilor pe proiecte în curs de execuție și fluctuația cursului de schimb valutar.