Calculator

[modificare]Variante constructive de calculatoare

Calculatoarele de astăzi se produc în numeroase forme și prezentări:

• 
  Probabil cel mai familiar este calculatorul personal (de tip PC sau și altele) cu subvariantele sale constructive:
  
  • 
    „staționare” (în engleză:) desktop, tower, all-in one ș.a.
    
  • 
    „portabile”: laptop, notebook, netbook ș.a.
    
• 
  Calculatoarele tabletă (de tip PC și altele).
  
• 
  Următoarele dispozitive de dată mai recentă sunt în sine tot calculatoare programabile (fie numai în fabrică, fie și de către utilizator): toate telefoanele portabile celulare de tip smartphone, toate calculatoarele de tip tabletă, unele playere multimedia ca de ex. cele de tip iPod de la compania Apple; unii producători oferă și tipuri combinate, de ex. un notebook cu tastatura detașabilă poate fi utilizat și drept calculator tabletă.
  
• 
  Calculatoare simple, de exemplu cele de buzunar.
  
• 
  Calculatoare rapide, folosite la așa-numitele „ferme” de servere; de obicei acestea nu sunt deservite de utilizatori umani și deci nu este necesar să fie ergonomice. Pentru ele se folosește deseori forma de paralelipiped, care permite o stivuire compactă.
  
• 
  Calculatoare profesioniste de mare viteză și mari dimensiuni, cum sunt cele de tip mainframe.
  
• 
  Aparate și dispozitive speciale: console de jocuri electronice; case electronice de încasat; afișoare de cărți și medii electronice de tip E-book; scanerele, imprimantele, chiar și televizoarele și aparatele de redare DVD și Blu-ray actuale conțin elemente digitale de control care sunt, într-un fel, componente de calcul; roboți de toate genurile; elementele de comandă pentru mașini-unelte de tip CNC și multe altele.
  
• 
  Cea mai răspândită formă este însă cea a calculatorului integrat (embedded), adică înglobat complet în dispozitivul pe care îl comandă. Acesta este în general preprogramat din fabrică, iar utilizatorul nu primește posibilitatea să-i schimbe programul. Multe mașini și aparate, de la avioanele de luptă până la aparatele foto digitale și la aparatele de navigație bazate pe sistemulGPS, sunt controlate de calculatoare integrate. Un alt exemplu de calculator integrat este calculatorul de bord al automobilelor.
  

[modificare]Utilizare

Primele calculatoare electronice digitale, fiind foarte mari și scumpe, erau folosite la calcule științifice complicate, de multe ori pentru scopuri militare. ENIAC-ul a fost proiectat pentru calculul tirurilor de artilerie, dar a fost folosit și la calculul densităților transversale de neutroni, în proiectarea bombei cu hidrogen. Multe din supercalculatoarele contemporane sunt folosite pentru simulări de arme nucleare. Alte calculatoare au fost utilizate în criptanaliză, de exemplu primul calculator electronic programabil, Colossus.

În ciuda concentrării de la început pe aplicații științifice și militare, calculatoarele au început repede să fie adoptate și în alte domenii, precum cel al afacerilor. LEO, unul din primele calculatoare bazate pe arhitectura von Neumann, era folosit la gestiunea stocurilor încă din anii 1950. O dată cu apariția microprocesoarelor și ieftinirea semnificativă a calculatoarelor, acestea și-au găsit aplicare în contabilitate, birotică, alcătuirea de previziuni meteo și de altă natură, în calculele matematice repetitive precum și în calcul tabelar.

În domeniul artelor, calculatoarele sunt întrebuințate pentru generarea și editarea de sunet, imagini și video. Astăzi aceste activități sunt efectuate aproape exclusiv pe calculator (computer). De asemenea, industria jocurilor pe calculator este una foarte lucrativă.

Calculatoarele au putut fi folosite pentru comanda mecanismelor (dispozitivelor electromecanice) din momentul în care au devenit suficient de mici și de ieftine pentru acest scop. Primele aplicații majore pentru calculatoarelor integrate au fost ghidarea misiunilor Apollo și a rachetelor Minuteman. Astăzi se întâlnesc din ce în ce mai rar echipamente mecanice care să nu fie comandate într-o formă sau alta de un calculator. Unele din cele mai complexe asemenea echipamente sunt roboții industriali, mașini mai mult sau mai puțin asemănătoare omului și aptitudinilor sale. Calculatoarele sunt din ce în ce mai mult utilizate în domotică, pentru aplicații casnice de genul „dacă cineva e acasă, computerul deschide televizorul la 7 seara“ sau „reduce căldura noaptea”.

Roboții industriali sunt o prezență obișnuită în producția de masă, însă roboții umanoizi încă nu au ajuns la nivelul la care sunt portretizați în literatura de anticipație SF și sunt astăzi doar jucării sau subiecte de cercetare. De asemenea, progresul inteligenței artificiale în crearea unui calculator cu „inteligență” electronică la nivelul celei omenești a fost până acum extrem de lent, deși de-a lungul timpului s-au dezvoltat metode care permit calculatoarelor să îndeplinească destul de bine sarcini despre care inițial se bănuia că ar fi prin excelență umane, cum ar fi jocul de șah sau citirea scrisului de mână (analogic).

[modificare]Rețele de calculatoare și Internetul

În anii 1970 inginerii de la institutele de cercetare militare din SUA au început să își interconecteze calculatoarele folosind tehnologia telecomunicațiilor. Rețelele de calculatoare au avut caracter coordonator-subordonat, adică structura respectivă conținea calculatoare „egale în drepturi”, dar care erau supuse comenzilor unui calculator principal, „dirijor”. Proiectul a fost sprijinit de către agenția DARPA a ministerului apărării, iar rețeaua de calculatoare care a luat astfel naștere s-a numit Arpanet.

În timp, rețeaua Arpanet s-a extins enorm, dincolo de scopul ei inițial academic și militar, și a devenit cunoscută sub numele de Internet. Evoluția rețelelor a adus cu sine o redefinire a naturii și limitelor unui calculator. În cuvintele lui John Gage și Bill Joy (de la firma Sun Microsystems), „the network is the computer“ — „rețeaua este calculatorul“. Sistemele de operare și aplicațiile computerelor s-au modificat, incluzând acum capacitatea de a defini și accesa resurse de pe alte calculatoare din rețea (fie programe și informații, fie dispozitive conectate la ele), ca extensii ale resurselor locale. Inițial aceste facilități erau disponibile numai celor care lucrau în medii de înaltă tehnologie, însă din anii 1990, odată cu răspândirea aplicațiilor ca de exemplu e-mail sau World Wide Web, și cu dezvoltarea tehnologiilor de conectare în rețea ieftine și rapide precum Ethernet sau ADSL, rețelele de calculatoare au pătruns practic în toate domeniile vieții.

Din ce este compus calculatorul?(Structura)



Diagramă a unui calculator personal contemporan:

1. 
   Monitor
   
2. 
   Placă de bază
   
3. 
   Microprocesor
   
4. 
   Memorie cu acces aleatoriu (RAM)
   
5. 
   Plăci de extensie
   
6. 
   Sursa de tensiune joasă continuă (DC)
   
7. 
   Unitate de disc optic
   
8. 
   Disc dur
   
9. 
   Tastatură
   
10. 
    Maus