Capitolul Concepte și șabloane care au influențat dezvoltarea aplicației 4

5.2 Funcțiile aplicației

5.2.1 Crearea de resurse

Pentru a putea organiza materialele care pot fi downloadate, aplicația oferă un sistem simplist de organizare a documentelor, imaginilor și a arhivelor, putem crea resurse direct în secțiunea principală sau le putem organiza în subfoldere.

Un utilizator autentificat are obțiunea de a downloada materialul uploadat, sau de a-l vizualiza direct în browser pentru conținuturi precum pdf, text, imagini și evident are posibilitatea de a șterge (dacă e autorul acelui conținut).

5.2.2 Oferirea de feedback

Utilizatorii autentificaţi pot să ofere feedback referitor la calitatea site-ului, articole care nu se încadrează codului de conduită, erori apărute în randarea pe anumite browsere ș.a.m.d. Utilizatorul cu rolul de „super” este cel care va ține seama de acest feedback și va anunța în cazul în care este necesar pe cei care se ocupă de mentenanța produsului.

5.2.3 Secțiunea „Home”

Aceasta este prima pagină afișată utilizatorului. Am încercat să păstrez totul cât mai simplu și mai ușor de accesat. Utilizatorul are o vedere de ansamblu a fiecărei secțiuni cu descrierea scopului pe care respectiva secțiune o va îndeplini. În plus, fiind logat, utilizatorul poate să vadă o mică statistică a activității sale și să-și aleagă o poză ca și avatar.

5.2.4 Secțiunea „Blogs”

Permite utilizatorului să își creeze un blog personal prin intermediul căruia poate posta articole despre ceea ce îi place: noutăți din IT, dificultăți întâmpinate la realizarea unei anumite lucrări, soluțiile descoperite care au adus la predarea lucrării cu success, diverse explorări ale unor tehnologii noi etc.. Poate vizualiza blogurile altor colegi, poate urmări ultimele articole scrise și ultimele bloguri apărute.

5.2.5 Secțiunea „Question IT”

În viață, în general, ai mai multe întrebări decât răspunsuri. Începerea vieții de student vine cu gama ei de întrebări mai mult sau puțin inteligente, dar în mod sigur voluminoase. Primele laboratoare la o materie sunt întâmpinate cu surâsuri șirete de către unii și spaimă de către alții tocmai pentru că prima categorie știe clar ce are de făcut și ar face asta și în somn, iar restul au de muncit serios pentru a-și da seama de unde să înceapă măcar.

Dorința mea e ca cei care vor o indicație sau au nevoie de câteva explicații suplimentare să găsească aici răspunsul, fie de la profesor, fie de la colegi. Nu sunt mulți cei care sunt dispuși să colaboreze, dar din trei generații dacă se găsesc cel puțin 10 care cunosc și au timp să ofere puțină ghidare se poate face mult bine celor care nu sunt atât de atrași sau interesați de anumite subiecte. De asemenea este un loc din care profesorii pot observa punctele cursului care sunt mai greu de asimilat și vor putea veni și ei la rândul lor cu completări.

5.2.6 Secțiunea „Classes”

Partea aceasta este accesibilă doar utilizatorilor cu rol de „teacher”. Permite crearea de cursuri și organizarea conținutului acestora. Conținutul unui curs este organizat pe capitole/subcapitole, articole și laboratoare.

Capitolele create pot fi mutate în cadrul ierarhiei în alta parte decât unde au fost create, editate și șterse împreună cu toate sub informațiile conținute de acestea.

Într-un articol, profesorul își editează materialul de curs, poate fi tot cursul dintr-o bucată sau poate să introducă articolele și să le fixeze data de publicare cam pe când cursul va ajunge în acel punct, astfel ca studentul să aibe acces la materiale atunci când are nevoie.

Laboratoarele sunt editate similar cu articolele, diferența este că va fi posibil să primeasca laboratoare de la studenți. Nu există un mecanism de asignare automată a laboratorelor, în schimb în cadrul orelor de laborator le va fi asignată una din probleme de către profesor.

5.2.7 Secțiunea „My classes”

Studentul poate să își aleagă cursurile la care să fie înscris și apoi să parcurgă structura asignată de profesor. Poate accesa articolele publicate de profesor și poate să trimită rezolvări la temele de laborator.

Bibliografie

[Avram2008] Abel Avram, Floyd Marinescu, Domain Driven Design, http://www.infoq.com/minibooks/domain-driven-design-quickly, 2008

[Becla2005] Jacek Becla, Daniel L. Wang, Lessons Learned from Managing a Petabyte, http://www-db.cs.wisc.edu/cidr/cidr2005/papers/P06.pdf,2005

[Bibeault2008] Bear Bibeault, Yehuda Katz, JQuery In Action, Manning, 2008

[ChaterjeeDBMS] Jagadish Chaterjee, Introduction to RDBMS, ODBMS, RODBMS, http://www.aspfree.com/c/a/Database/Introduction-to-RDBMS-OODBMS-and-ORDBMS/1/

[Connery2009] Rob Connery, Scott Hanselman, Phil Haack, Scott Guthrie,NerdDinner ASP.NET MVC Tutorial,Professional ASP.NET MVC 1.0, 2009

[ECMA334] Standard ECMA-334, C# Language Specification, http://www.ecma-international.org/publications/standards/Ecma-334.htm

[Edlich2006] Stefan Edlich, Henrik Hörning, Reidar Hörning, Jim Paterson, The Definitive Guide to db4o, 2006

[Esposito2009] Dino Esposito, Microsoft® ASP.NET and AJAX: Architecting Web Applications, Microsoft Press, 2009

[Evans2004] Eric Evans, Domain-Driven Design: Tackling Complexity in the Heart of Software ,Addison-Wesley,2004

[FowlerDI] Martin Fowler, Dependency Injection, http://www.martinfowler.com/articles/injection.html

[FowlerGUIArch] Martin Fowler, GUI Architectures, http://www.martinfowler.com/eaaDev/uiArchs.html

[Gamma1998] Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson and John Vlissides,Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison-Wesley, 1998

[Gross2008] Christian Gross, Beginning C# 2008 From Novice to Professional, Apress, 2008

[HaackMV] Phil Haack, Everything You Wanted to know about MVC and MVP but where afraid to ask,http://haacked.com/archive/2008/06/16/everything-you-wanted-to-know-about-mvc-and-mvp-but.aspx

[Kuate2009] Pierre Henri Kuaté, Tobin Harris, Christian Bauer, Gavin King,Nhibernate In Action, Manning, 2009

[Liberty2005] Jesse Liberty, Dan Hurwitz, Programming ASP.NET, Third Edition, O'Reilly, 2005

[Liberty2008] Jesse Liberty, Brian MacDonald, Learning C# 3.0, O'Reilly, 2008

[Marguerie2008] Fabrice Marguerie, Steve Eichert, Jim Wooley, Linq In Action, Manning, 2008

[MartinDIP] Robert Martin, The Dependency Inversion Principle, http://www.objectmentor.com/resources/articles/dip.pdf

[MartinISP] Robert Martin, The Interface Segregation Principle, http://www.objectmentor.com/resources/articles/isp.pdf

[MartinLSP] Robert Martin, The Liskov Substitution Principle, http://www.objectmentor.com/resources/articles/lsp.pdf

[MartinOCP] Robert Martin,The Open Closed Principle, http://www.objectmentor.com/resources/articles/ocp.pdf

[MartinSRP] Robert Martin, The Single Responsibility Principle, http://www.objectmentor.com/resources/articles/srp.pdf

[Meier2002] J.D. Meier, Alex Mackman, Michael Dunner, Srinath Vasireddy, How To: Create GenericPrincipal Objects with Forms Authentication in ASP.NET 1.1, Microsoft Corporation, 2002, http://msdn.microsoft.com/en-us/library/aa302399.aspx

[Millet2009] Scott Millett, NHibernate with ASP.NET Problem–Design–Solution, Wrox, 2009

[msdnMVCPattern] MVC pattern, http://msdn.microsoft.com/en-us/library/ms978748.aspx

[Myers] Chad Myers, Laws, Rules, Principles, Patterns, and Practices, http://www.lostechies.com/blogs/chad_myers/archive/2009/02/11/laws-rules-principles-patterns-and-practices.aspx

[Nijhof] Mark Nijhof,Software development is not a Jenga game, http://blog.fohjin.com/blog/2009/2/26/Software_Development_is_not_a_Jenga_game

[Nilsson2006] Jimmy Nilsson, Applying Domain-Driven Design and Patterns, Addison-Wesley, US, 2006

[Pialorsi2007] Paolo Pialorsi, Marco Russo, INTRODUCING Microsoft LINQ, Microsoft Press, 2007

[SaundersCheat] Gareth J M Saunders, Alejandro Vasquez, Blueprintcss Cheat sheet, http://blueprintcss.org/media/BlueprintV0.8byGJMS.pdf

[Snell2009] Mike Snell, Glenn Johnson, Tony Northrup, and GrandMasters, MCTS Self-Paced Training Kit (Exam 70-562): Microsoft .NET Framework 3.5 - ASP.NET, Microsoft Press, 2009

[Stellman2005] Andrew Stellman, Jennifer Greene, Head First C#, O'Reilly, 2007

[Stoecker2009] Matthew A. Stoecker, Steven J. Stein, MCTS Self-Paced Training Kit (Exam 70-505): Microsoft® .NET Framework 3.5 -- Windows Forms Application Development, Microsoft Press, 2009

[Strahl1] Rick Strahl, Using the ASP.Net Runtime for extending desktop applications with dynamic HTML Scripts, http://www.west-wind.com/presentations/aspnetruntime/aspnetruntime.asp

[Strahl2] Rick Strahl, A low-level Look at the ASP.NET Architecture, http://www.west-wind.com/presentations/howaspnetworks/howaspnetworks.asp

[Walter2008] Stephen Walter, Asp.Net 3.5 Unleashed,Sams, 2008

[wNetFramework] .NET Framework Conceptual Overview, http://msdn.microsoft.com/en-us/library/zw4w595w.aspx

[wTinyMCE] TinyMCE Documentation, http://wiki.moxiecode.com/index.php/TinyMCE:Index

[wWebApp] WebApplication, http://en.wikipedia.org/wiki/Web_application

1^ TDD – Test driven development. Dezvoltarea aplicației se face prin intermediul testelor.

2^ BDD – Behaviour driven development. Se pune accentul pe comportamentul codului testat.

3^ Agile – Metodologie care a apărut ca și reacție la modelul de dezvoltare în cascadă.

4^ Lean – Este o practica care considera ca folosirea resurselor în alt scop decât cel al clientului este o risipă și trebuie eliminată

5^ DI – Dependency Injection

6^ IoC – Inversion of Control

7^ DDD – Domain Driven Design.

8^ UI – User Interface.

9^ GUID – Global Unique Identifier

10^ setter – noțiunea provine din Java unde se folosește adesea perechea setXXX și getXXX (setter și getter), în .NET ele sunt grupate sub termenul de proprietăți care sunt traduse de compilator în set_XXX și get_XXX

11^ CLR - Common Language Runtime

12^ managed code – similar cu byte code-ul din java este o structură de reprezentare similară codului assembly

13^ unmanaged code – orice cod creat pentru alta platformă sau model decât cel managed( ex. cod nativ, java, progress etc. )

14^ WCF – Windows Communication Foundation

15^ WPF – Windows Presentation Foundation

16^ DSL – Domain Specific Language

17^ LINQ – Language integrated query

18^ HTTP – Hypertext transfer protocol

19^ Caching – Stocarea întro zonă tampon a unor elemente cerute des

20^ HTML – Hipertext markup language

21^ URL – Uniform Resource Locator

22^ Mock – termen acceptat ca reprezintând un suplinitor al realului. În locul obiectului real se generează un suplinitor care încapsulează doar funcționalitatea care e necesară.

23^ HttpContext – încapsulează toate informațiile despre header-ul unei cereri HTTP

24^ HttpRequest – permite motorului ASP.NET să citească valorile HTTP trimise de un client în cadrul unei cereri HTTP

25^ Intranet – rețea locală de calculatoare

26^ Thin client – aplicație client distribuită întro rețea care depinde de server pentru toată partea de procesare, singura responsabilitate fiind de a prezenta informații

27^ Stateless – termen asociat în text cu natura nepersistenței datelor aplicațiilor web

28^ cookie - șir de caractere stocat de către browser-ul web, poate conține informații despre preferințele utilizatorului, numărul elementelor din coșul de cumpărături, detalii de autentificare ș.a.m.d.

29^ Dos – Denial Of Service este un atac foarte comun care constă în bombardarea unei pagini web cu foarte multe cereri http cu scopul de a supra solicita serverul și astfel să ducă la căderea acestuia sau pur și simplu a-l forța să nu mai poată deservi alți clienți ca urmare a procesării intense

30^ Spam-aici referă un atac web care constă în introducerea de informații comerciale, sau de altă natură în mod abuziv

31^ CSS – cascading style sheets

32^ ORM – Object Relational Mapper, realizeză transformarea din obiectele scrise după specificațiile OOP, în proiecții relaționale specifice diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date

33^ SGBD – Sistem de gestiune a bazelor de date

34^ NHibernate – soluție ORM, open-source, matură, are deja 5 ani de când este îmbunățită, cu o comunitate bogată și este acceptată de către industrie ca și standardul la care se recurge când e nevoie de maparea între obiectele domeniului și diverse sisteme de gestiune a bazelor de date.

35^ Telerik OpenAccess ORM – este o soluție ORM dezvoltată de compania Telerik ca și parte din suita de produse pe care aceștia le oferă mediului .NET

36^ LightspeedORM – altă soluție comercială de realizare a mapării între obiectele din domeniu și tabelele din baza de date

37^ OODBMS – Object Oriented database management system, sisteme de gestiune a bazelor de date obiectuale

38^ DAL – Data Access Layer, stratul responsabil de accesul la date

39^ FluentInterface – este un șablon de construire de API-uri orientate obiect prin oferirea unui cod mult mai ușor de citit, introdus de Eric Evans și Martin Fowler.

40^ XML – eXtensible markup language – este un stil de organizare a conținutului întrun fișiere prin intermediul etichetelor și a atributelor conform specificațiilor protocolului xml.

41^ Autofac – un IoC ce a fost proiectat să se folosească la maxim de capabilitățile limbajului C# 3.0

42^ Ninject – un DI foarte mic, aprox 160 kb, și foarte ușor de configurat

43^ Spring.NET – unealtă de IoC, echivalentă versiunii Spring din Java ca și stil de configurare și utilizare

44^ Castle Windsor – unealtă de IoC/DI proiectată a fi cât mai extensibilă, are ca și target proiectele de dimensiuni mari

45^ Db4o – prescurtare de la Database for objects

46^ open-source – referă practica de a oferi produse finite împreună cu codul sursă și o licență ce le permite utilizatorilor să modifice și să redistribuie acel cod

47^ Linq2Sql – este tehnologia ORM pe care Microsoft a introdus-o în 2007 ca și o variantă ușoră de mapare a obiectelor la o bază de date MS SQL

48^ Entity Framework – variantă superioară lui Linq2Sql pentru maparea obiectelor la baze de date utilizând în spate tehnologia ADO.NET existentă, lansată în aceeași perioadă cu Linq2Sql de către Microsoft

49^ API – Application programming interface

50^ Apache – prescurtat de la Apache Software Foundation, organizație non-profit care oferă un cadrul organizational, legal și suport financiar pentru o gamă largă de produse open-source.

51^ unobtrusive javascript – se referă la o maniera de scriere a scripturilor javascript care să nu afecteze codul HTML, similar cu stilul în care CSS funcționează

52^ IIS – Internet Information Server