Capitolul I prezentarea generală a instanţEI

Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2010

Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizează de către Curtea de Apel Craiova care asigură execuţia bugetară pentru toate instanţele aflate în circumscripţia sa de activitate (aparat propriu, 4 tribunale şi 18 judecătorii).

Calitatea de ordonator secundar de credite este delegată vicepreşedinţilor instanţei.

Deşi Curtea de Apel Craiova are arondate un număr mare de instanţe şi ocupă locul doi ca execuţie bugetară, după Curtea de Apel Bucureşti, schema de personal economic şi administrativ este aceeaşi ca şi a celorlalte curţi de apel din ţară, care au număr mai redus de judeţe repartizate şi un volum mai mic de activitate.

Situaţia prezentată de către conducerea Ministerului Justiţiei, privind execuţia bugetară la 31 decembrie 2010 a confirmat faptul că, în ierarhia instanţelor, execuţia bugetară a Curţii de Apel Craiova echivalează cu totalul execuţiilor bugetare ale Curţilor de Apel Piteşti, Tg.Mureş şi Oradea.

Cu toate acestea, schemele de personal (funcţionari publici şi personal contractual) corespunzătoare fiecărei curţi sunt identice ca număr.

În anul 2010 bugetul alocat pentru Curtea de Apel Craiova şi tribunalele din raza de activitate a fost de 150.595.000 lei din care:

- aparatul propriu 26.191.000 lei reprezentând un procent de 17,39% din total

- Tribunalul Dolj 41.576.000 lei reprezentând un procent de 27,60% din total

- Tribunalul Gorj 33.654.000 lei reprezentând un procent de 22,34% din total

- Tribunalul Mehedinţi – 27.569.000 lei reprezentând un procent de 18,30% din total

- Tribunalul Olt –21.604.000 lei, reprezentând un procent de 14,37% din total

Ponderea cea mai mare din bugetul alocat pentru anul 2010 o deţin cheltuielile de personal(salarii si hotărâri) respectiv 140.430.000, cheltuielile pentru bunuri şi servicii reprezentând 8.585.000 lei, în timp ce cheltuielile pentru investiţii reprezintă 1.504.000 lei.

La toate capitolele de cheltuieli, cât şi pe fiecare titlu şi articol de cheltuieli, plăţile s-au încadrat în limita bugetului alocat.

Faţă de bugetul total alocat în anul 2010, deschiderile de credite la nivelul ordonatorului secundar de credite reprezintă un procent de 99,83%, iar plăţile raportate la deschiderile de credite reprezintă un procent de 99,68% .

Acest procent de 99,68%, care reflecta gradul de utilizare a creditelor deschise, vorbeşte de la sine despre preocuparea permanenta a fiecărui ordonator terţiar în parte pentru utilizarea creditelor deschise. dar şi despre implicarea nemijlocită a conducerii Curţii de Apel Craiova, care, analizând periodic execuţia bugetară, a procedat la retrageri şi redistribuiri de credite între ordonatorii terţiari, asigurând astfel un procent de utilizare a creditelor la 31.12. 2010 aproape de 100%.

Este cu atât mai mult lăudabil acest procent de utilizare a creditelor întrucât, suntem a doua curte de apel din tara ca volum de activitate si implicit ca fonduri băneşti gestionate.

Pe titluri de cheltuieli la nivelul ordonatorului secundar de credite, plăţile totale au fost de 151.603.832 lei defalcate pe titluri de cheltuieli astfel:

• 
  140.327.088 lei pentru cheltuieli de personal
  
• 
  - 8.410.177 lei pentru cheltuieli materiale
  
• 
  1.484.388 lei pentru cheltuieli capital
  

Din totalul plăţilor pentru cheltuieli de personal, plăţile pentru salarii şi hotărâri judecătoreşti reprezintă 79%, plăţile pentru medicamente 0,2% , iar viramentele aferente salariilor şi hotărârilor judecătoreşti reprezintă 20,8%.

În cadrul titlului II “Bunuri si servicii” din plăţile totale în sumă de 8.410.177 lei, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru articolul 20.01,,Bunuri şi servicii” în suma de 4.247.163 lei, cheltuielile cu încălzitul, iluminatul şi forţă motrice reprezentând 1.855.418 lei.

La art.20.02 ,,Reparaţii curente” bugetul alocat în anul 2010 a fost sub nivelul solicitărilor, fiind în suma totala de 92.000 din care:

- 8.000 lei pentru Tribunalul Dolj

- 17.000 lei pentru Tribunalul Mehedinţi

- 49.000 lei pentru Tribunalul Gorj.

- 18.000 lei pentru Tribunalul Olt

O pondere destul de mare in totalul plăţilor de la titlul II o deţin plăţile de la art. 20.30 ,,Alte cheltuieli” în sumă de 1.061.383 lei, chiria sediului Curţii de Apel Craiova reprezentând 605.000 lei.

Ponderea cheltuielilor fiecărui ordonator de credite la titlul II ,,Bunuri si servicii” este in concordanta cu volumul de activitate, numărul sediilor şi implicit numărul personalului angajat.

La cheltuieli de capital bugetul alocat in anul 2010 au fost în suma de 1.504.000 lei din care :

- Mansardare Tribunalul Gorj - 1.170.000 lei

- Sediu Judecătoria Orşova - 13.000 lei

- Dotări Tribunalul Mehedinţi – 7.000 lei

- Reparaţii capitale arhiva Judecătoria Motru - 50.000 lei

- Reparaţii capitale Judecătoriile Strehaia şi Vînju Mare – 264.000 lei

La 31.12.2010, centralizat la nivelul Curtea de Apel Craiova s-au înregistrat plăţi restante în sumă de 278.997 lei ,defalcat pe tribunale astfel:

- aparatul propriu Curtea de Apel Craiova - 10.984 lei

- Tribunalul Dolj - 44.529 lei

- Tribunalul Gorj - 149.272 lei

- Tribunalul Mehedinţi - 29.080 lei

- Tribunalul Olt - 45.131lei .

În aceste condiţii, cu resurse financiare limitate, conducerea Curţii de Apel Craiova s-a preocupat permanent ca repartizarea bugetului si a creditelor pentru fiecare tribunal să se facă în strânsă concordanţă cu schema de personal şi volumul de activitate din raza fiecărui ordonator terţiar.

S-au efectuat o serie de reparaţii curente la judecătorii şi s-au demarat procedurile pentru executarea anumitor reparaţii capitale (Judecătoria Vânju Mare şi Judecătoria Strehaia) şi pentru investiţii.

Pe linie de investiţii în anul 2010 au continuat şi aproape finalizat lucrările pentru mansardarea Tribunalului Gorj (în scopul creării de birouri pentru personal) şi pentru sediul Judecătoriei Orşova, iar la Judecătoria Caracal pentru centrala termică s-a realizat racordul la instalaţia de gaze.

S-a urmărit în mod constant respectarea disciplinei financiare, plăţile încadrându-se în creditele alocate.

Deşi volumul de activitate şi execuţia bugetară a ordonatorilor de credite (secundar şi terţiari) din cadrul Curţii de Apel Craiova a fost şi este semnificativ mai mare decât al celorlalte curţi de apel din ţară, numărul de personal ce funcţionează în cadrul departamentului şi compartimentelor economice şi financiare, este însă egal cu numărul de personal al acestor instanţe.

În aceeaşi ordine de idei, trebuie precizat şi că, în cadrul departamentului economico-financiar administrativ al Curţii de Apel Craiova există numai un singur post de consilier abilitat cu atribuţii de personal pentru o schemă totală de 1536 posturi (judecători, personal auxiliar, funcţionari publici, personal contractual), din care 1437 ocupate.

În condiţiile adoptării OUG nr.223/30 decembrie 2008 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, conducerea Curţii de Apel Craiova a adresat un memoriu Ministerului Justiţiei pentru a se întreprinde demersurile legale la Guvern în vederea organizării sau continuării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante existente la nivelul instanţelor judecătoreşti.

Paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri

Pentru exercitarea atribuţiilor legale ce vizează paza sediului instanţei şi coordonarea activităţii corpului de jandarmi, s-au încheiat „Contracte privind paza şi protecţia obiectivului” între Unitatea Militară nr.0654 Craiova şi Curtea de Apel Craiova, în condiţiile prevăzute de Planul de Pază.

Periodic, prin procese verbale semnate de cele două părţi contractante, s-a analizat modul de executare a misiunii de pază şi protecţie, de asemenea s-au întocmit ”Rapoarte privind analiza situaţiilor de risc”.

În scopul executării, de către structurile aparţinând Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj şi Poliţiei Comunitare Craiova, a mandatelor de aducere emise de Curtea de Apel Craiova şi instanţele din raza de circumscripţie a judeţului Dolj, s-a încheiat un „Protocol de colaborare” cu respectarea dispoziţiilor art.183 - 184 şi 198 alin.1 Cod procedură penală.

S-au stabilit prin protocolul încheiat între Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj şi Curtea de Apel Craiova, la 28 mai 2008, în baza HG nr.719 din 14 iulie 2008, măsurile de protecţie pentru magistraţi şi familiile acestora, în cazul în care viaţa, integritatea corporală sau avutul lor sunt supuse unor ameninţări, protocol continuat şi în 2010.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI

CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Magistraţii din circumscripţiile Curţii de Apel Craiova aprobă în mod deosebit activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, considerând că acest organ, care face parte din puterea judecătorească, şi-a îndeplinit rolul de garant al independenţei şi imparţialităţii justiţiei.

Prin activitatea desfăşurată, Consiliul Superior al Magistraturii a demonstrat că doreşte şi poate să apere reputaţia profesională a judecătorilor, să asigure respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.

Raporturile directe şi concrete cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost cele derivate din lege şi s-au manifestat pe mai multe planuri:

- Examinarea operativă, obiectivă şi competentă a propunerilor colegiului de conducere pentru promovări şi delegări în funcţii de conducere şi adoptarea unor măsuri legale şi bazate pe criterii de profesionalism şi bună reputaţie;

- Organizarea unor concursuri obiective şi bazate pe performanţa profesională pentru promovări în funcţii de execuţie şi de conducere;

- Organizarea unor acţiuni obiective, prin inspecţia judiciară, de control tematic şi de fond la instanţe;

- Verificarea operativă, profesională şi obiectivă a sesizărilor adresate de justiţiabili şi de diferite organe sau organisme, ca şi de către societatea civilă;

- Colaborarea şi îndrumarea, prin Direcţiile de specialitate, în activitatea de management administrativ judiciar, ca şi în exploatarea aplicaţiei ECRIS.

5.2. Raporturile cu parchetul

Colaborarea cu parchetele s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege, plecându-se şi de la ideea că procurorii participă nemijlocit şi au un rol bine determinat în înfăptuirea actului de justiţie.

Colegialitatea, respectul reciproc dar şi limitele legale şi rigorile profesionale, au fost coordonatele pe baza cărora s-au derulat raporturile cu parchetele.

În situaţii juridiciare de maximă operativitate sau de necesitate a unui serviciu de permanenţă, colaborarea cu procurorii s-a dovedit a fi benefică pentru realizarea performantă a actului de justiţie.

5.3. Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari

a) Raporturile cu avocaţii au fost normale şi subordonate, în principal, asigurării depline a dreptului de apărare în condiţiile stabilite de lege.

Aspectele mai puţin pozitive apărute în derularea raporturilor reglementate de lege, minore şi sporadice, au fost surmontate prin întâlniri şi discuţii între conducerea instanţei şi conducerea baroului.

2. 
   Raporturile cu membrii colegiilor consilierilor juridici au fost normale, în condiţiile stabilite de lege.
   
3. 
   A existat o colaborare bună cu experţii judiciari - chiar dacă numărul acestora este insuficient - urmărindu-se eliminarea aspectelor de tergiversare şi de creşterea calităţii raporturilor de expertiză.
   

5.4. Relaţia cu mass-media

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media, de la nivelul Curţii de Apel Craiova a fost coordonat în anul 2010 de domnul judecător Aurel Ilie care îndeplineşte şi atribuţiile de purtător de cuvânt al instanţei.

De la sfârşitul anului 2010, în cadrul acestui birou a fost numită în calitate de locţiitor al purtătorului de cuvânt şi doamna judecător Preda Popescu Manuela.

Activitatea acestui Birou s-a menţinut pe aceiaşi linie a deschiderii şi menţinerii contactului cu reprezentanţii mass media pentru a oferi, ori de câte ori a fost necesar, date şi relaţii privind activitatea Curţii de Apel Craiova.

Solicitările mass mediei au vizat în principal relaţii privind stadiul soluţionării unor dosare (în principal cauze penale ce constituiau obiectul de interes al opiniei publice la un moment dat) dar şi aspecte privind activitatea administrativă a instanţei.

S-a procedat totodată la o monitorizare a presei scrise şi audio-vizuale pentru a fi identificate toate aspectele ce apar puse în discuţie în diferite articole sau emisiuni. În anul 2010 nu au fost evidenţiate în presă articole sau emisiuni care să necesite transmiterea de către Curtea de Apel Craiova, către presă, a unui drept la replică.

Nu au fost organizate conferinţe de presă întrucât nu s-au întâmplat evenimente care să impună acest lucru.

Referitor la raporturile cu societatea civilă şi justiţiabilii este de menţionat faptul că şi în anul 2010 s-a înregistrat un număr ridicat de memorii, petiţii sau sesizări, în mod direct sau înaintate de alte instituţii (Consiliul Superior al magistraturii, Ministerul Justiţiei, Preşedinţia României etc.).

În conformitate cu dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, aceste memorii, petiţii sau sesizări au fost repartizate pentru soluţionare magistraţilor, de către preşedintele instanţei fiind rezolvate de către judecătorii desemnaţi din cadrul fiecărei secţii.

Pe data de 25 octombrie 2010 a fost organizată – ca dealtfel în întreaga ţară – ziua porţilor deschise. În cadrul acestei manifestări instanţa a fost vizitată de grupe de studenţi de la Facultatea de Drept a Universităţii Nicolae Titulescu din Craiova şi reprezentanţii unor ONG-uri.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Justiţia se înfăptuieşte prin oameni şi pentru oameni şi de aceea întreaga valoare a puterii judecătoreşti depinde de calitatea oamenilor care o exercită.

Feedback-ul este deosebit de important pentru coerenţa comunicării şi pentru maximizarea efectelor acesteia. El indică nivelul înţelegerii şi acceptării mesajelor, reacţiile receptorului la mesajele transmise.

Lipsa feedback-ului poate atrage după sine o serie întreagă de distorsiuni, neînţelegeri care să contribuie la perpetuarea unei comunicări inexacte. Deşi uneori feedback-ul are loc automat, alteori el necesită timp şi efort, incomparabil mai mici decât în cazul în care va fi necesară remedierea ulterioară a altor procese afectate.

În considerarea acestor aspecte ce pot determina la nivel organizaţional şi la nivel individual, blocaj sau eficienţă, trebuie optimizat procesul de comunicare atât în cadrul echipei de conducere, cât şi în cadrul comunicării verticale, între echipa de conducere şi personalul instanţei.

Managementul administrativ - judiciar presupune respectarea dispoziţiilor cuprinse în legi şi regulamente, manifestându-se totodată preocuparea ca personalul sa dobândească sentimentul implicării totale în excelenţa "firmei".

Aprecierea reuşitei angajaţilor, stabilirea de obiective ambiţioase care să presupună concurenţa, încurajarea iniţiativei şi noului în instituţie, stabilirea unui climat creativ în echipă, achiziţionarea de talent şi inteligenţă şi grija pentru un viitor acceptabil sunt masuri care ţin de arta managerului.

In acelaşi sens, trebuie asigurată coerenţă şi echilibru în conducerea instanţei, controlarea conflictelor interne a "imput-urilor pe care fiecare persoană le aduce în organizaţie: nivel educaţional, vârsta, experienţa, productivitate, alte talente şi eforturi" ( J.S. Adams).

Activitatea de conducere este bazată pe programe, vizând antrenarea tuturor resurselor umane pentru îndeplinirea obiectivelor instanţei, privind asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectarea Constituţiei şi legilor, asigurarea desfăşurării proceselor în termene rezonabile de instanţe imparţiale şi independente.