Capitolul III
Yüklə 230,27 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei: „Da sau Nu”
- Construieşte după model”
- Găseşte locul potrivit”
- Procesul literar Procesul literar
- Joc de rol - ,, Stupul nostru” Descrierea situaţiei (faptele)
- Roluri
- 4. Interpretarea rolurilor 5. Dezbaterea cu toţi participanţii şi formularea concluziilor Echipe – jocuri – turniruri
- Fişa cu punctaj individual
- ,,Gândeşte-te şi completează !”
- III.1.3.2 “Învăţăm jucându-ne la educaţie civică”
- Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor Roata emoţiilor exprimate
- ,,Mergi cum îţi spune muzica!”
- ,,Spune-mi, ce ai mai făcut/ Noutăţi...”
- ,,Observă şi ţine minte!”
| Anagrama
Este problema enigmistică în care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt dat, se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit). Exemplu: ARTA-RATA-TARA Criptograma Este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr exact de fragmente (litere sau silabe) ce se înscriu într-o formă geometrică regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc şi citind într-o ordine indicată se găseşte textul căutat. Exemplu: Citind literele din grilă veţi găsi un proverb despre învăţătură.
Polindromul Constă în găsirea unui cuvânt care citit direct are un înţeles, iar citit invers are alt înţeles. Exemplu: RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC. Aritmogriful Este un joc în care literele care compun diverse cuvinte sunt înlocuite cu numere. Fiecărei litere îi corespunde unul şi acelaşi număr. Exemplu:
Tablou cu litere Descoperă în tabloul cu litere cuvinte care au următoarele înţelesuri:
Concursul de ghicitori Este de asemenea o variantă a exerciţiilor pentru consolidarea cunoştinţelor care poate apărea sub forma unor jocuri instructive. Jocul constă în a spune sau a descoperi răspunsul la mai multe ghicitori care caracterizează obiectele prin cuvinte ce arată însuşiri. 1. Şerveţel vărgat 3. Slabă şi subţire Peste mare aruncat. Grei cercei mai ţine. 2. Moale, albă şi pufoasă 4. Cureluşă verde Peste câmp e haină groasă. Prin iarbă se pierde. 5. Înaltă, cu lungi picioare, 6. Mere roşii. mari şi creţe Pene negre pe-aripioare Sunt proptite între beţe! Peste broaşte e mai mare.
Exemple: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Paza bună trece primejdia rea. Vorba dulce mult aduce. Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei: „Da sau Nu” Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor ridica la momentul potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul: Virgula se foloseşte:
Semnul întrebării se scrie:
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie. „Construieşte după model” (pe fişe) După modelul scris pe tablă: „Elevii învaţă bine. Învaţă bine elevii? Ce bine învaţă elevii!” trebuie să alcătuiască propoziţii cu cuvintele: „clasele”, „iarna”. „Caută strigarea” (pe fişe) Elevii trebuie să pună corect virgula în exemplele date:
„Trenuleţul semnelor” Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn. Câştigă rândul care completează primul.
„Ghiceşte semnul” Clasa se împarte în mai multe grupe. Fiecare elev din grupă va citi câte o propoziţie extrasă dintr-un săculeţ, iar celalţi membri ai grupei vor trebui să ghicească semnul de punctuaţie pus la sfârşitul propoziţiei. „Găseşte locul potrivit” Pe jetoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii şi semnele de punctuaţie potrivite. Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Ei, purtând jetoanele, se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă trebuie să aşeze corect semnele de punctuaţie şi să explice folosirea lor. „Micii profesori” Fiecare grupă va primi câte o fişă pe care este scris un text fără semne de punctuaţie, alineate sau majuscule. Elevii trebuie să rescrie textul, aplicând cunoştinţele învăţate.
„Trăistuţa fermecată” Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.
În urma studierii lecturii ,,Ursul păcălit de vulpe”de Ion Creangă în cadrul disciplinei opţionale ,,Literatură pentru copii”, la clasa a doua, am realizat un proces literar având ca inculpată pe vulpe şi ca acuzator pe urs. Procesul s-a desfăşurat pe baza alocuţiunilor gândite şi redactate de elevii care urmau să le rostească , sub supravegherea şi îndrumarea atentă a învăţătorului. S-au pregătit din timp aceste alocuţiuni, precum şi unele ,,probe edificatoare”constând în desene care să zugrăvească faptele săvârşite de inculpată, sau întâmplările prin care a trecut acuzatorul. În ziua desfăşurării procesului literar, elevii sunt dispuşi în bănci după modelul unei săli de judecată. Două jucării mari de pluş, reprezentând ursul şi vulpea, sunt aşezate pe băncile rezervate acuzatorului şi acuzatei. Un aprod anunţă intrarea Preşedintelui completului de judecată: ,,Onorată asistenţă, Preşedintele!”Asistenţa se ridică în picioare pentru a-l saluta. Preşedintele (învăţătorul implicat direct în jocul de rol) pune în temă auditoriul cu cazul ce va fi judecat: Vulpea este acuzată că a săvârşit numeroase abateri de la regulile de bună purtare, pricinuind vătămări corporale altui personaj, Ursul. În urma păcălelilor vulpii, acesta a rămas fără coadă. Se procedează, în continuare, la audierea martorilor acuzării şi ai apărării, alternativ. Aceştia îşi prezintă depoziţiile şi le susţin prin desene ce o surprind pe inculpată în flagrant delict, sau în ipostaze benefice pentru cazul judecat. Are loc un dialog cu caracter polemic, în care martorii acuzării o învinuiesc pe vulpe că este prefăcută, hoaţă, lacomă, egoistă, prezentând desene ce o surprind prefăcându-se moartă, furând peşte, ducând peştele la vizuină, păcălind ursul şi râzând de el atunci când îl vede fără coadă. Martorii apărării spun despre vulpe că este isteaţă, demnă de laudă, harnică şi prevăzătoare, precum şi veselă din fire şi prezintă ,,probe”cu vulpea cărând din greu sacul cu peşte, gătindu-şi singură mâncarea, râzând de ursul cu privire de prostănac, victimă a propriei credulităţi. Urmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea întregii asistenţe, este folosită pentru efectuarea unui sondaj de opinie de către un elev pregătit în prealabil, precum şi intonarea unui cântec dedicat celor două personaje, cântec ce redă, în linii mari, acţiunea poveştii şi caracterizarea personajelor. Se prezintă rezultatele sondajului de opinie, apoi intră din nou Preşedintele. El punctează greşelile făcute de vulpe, dar şi calităţile ei şi dă sentinţa. Pentru greşelile săvârşite, vulpea este condamnată să stea ea însăşi, în noaptea geroasă ce se anunţa, cu coada în baltă şi să prindă peşte. În timpul ,, pescuitului”, vulpii i se cere să reflecteze asupra proverbelor: ,,Pentru ca să mănânci peşte trebuie să intri în apă’’şi ,,Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.” Acest proces literar a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii şi-au putut dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvârşite de animale personificate, au luat decizii juste, au învăţat să se exprime corect, şi-au îmbogăţit mijloacele de expresie cu termeni juridici, şi-au manifestat originalitatea în exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate şi toleranţă faţă de interlocutori.
Să ne imaginăm că clasa noastră este asemenea unui stup de albine. Avem elevi silitori, harnici, ordonaţi, care învaţă bine, îşi fac temele mereu, se poartă frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuţele harnice care fac mierea. Alţii, însă, sunt neascultători, nu învaţă, se poartă urât, sunt leneşi, asemenea trântorilor. Să încercăm să îi convingem să se schimbe luând exemplu de la colegii lor harnici.
4. Interpretarea rolurilor 5. Dezbaterea cu toţi participanţii şi formularea concluziilor Echipe – jocuri – turniruri Această tehnică presupune învăţarea prin cooperare şi apoi aplicarea individuală a celor învăţate într-un joc competitiv. Se formează „echipe-casă” eterogene, care învaţă sau recapitulează ceea ce s-a învăţat. Apoi, indivizii se mută în echipe de turneu omogene, pentru a se întrece într-un joc bazate pe cele învăţate. În mod obişnuit jocul constă în a răspunde la întrebări. Pentru fiecare răspuns corect, fiecare individ câştigă un punct. După turneu fiecare elev se întoarce în echipa casă cu un anumit scor. Echipa însumează aceste scoruri şi îşi calculează punctajul, iar apoi se stabilesc echipele câştigătoare.
Roluri: Cel care întreabă , - citeşte întrebările; Cel care răspunde – răspunde la întrebări ; Cel care consemnează – marchează punctele pentru răspunsurile corecte pe fişa de punctaj. Rolurile şi materialele se schimbă după fiecare tură. Fiecare individ răspunde la un număr egal de întrebări ( de exemplu zece).
Treceţi totalul pe fişa cu scorul echipei – casă si daţi-o profesorului.
Fişa cu scorul total al echipei – casă. Numele echipei:
Scor total al echipei: ………….. Fişa cu punctaj individual Numele ……………………. Instructaj : Marcaţi cu „x” răspunsurile corecte ţi cu „- „ răspunsurile incorecte. 1.------
2.------ 3.------
……… Total răspunsuri corecte. Este mai uşor să se folosească fişe de punctaj individuale în timpul turnirului. Fiecare elev vine cu fişa individuală la concurs. După turnir , fiecare îşi duce fişa completată înapoi , la echipa - casă. La lecţiile de compunere, jocul didactic contribuie la realizarea obiectivului principal : ,, dezvoltarea exprimării elevilor . ” Iată câteva exemple de jocuri didactice folosite in cadrul acestor lecţii :
Elevii primesc jetoane cu cuvinte, pe care trebuie să le aşeze în ordine logică, pentru a construi propoziţii. Câştigă rândul sau grupul care a terminat mai repede de ordonat cuvintele . ,,Continuă propoziţia” Jocul se desfăşoară pe rânduri de bănci. Primul elev din rând spune un cuvânt cu care începe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvânt nou pentru construirea propoziţiei. Al doilea elev după ce a spus cuvântul, stabileşte cine continuă. Câştigă rândul care a construit corect propoziţia şi a dezvoltat-o mai mult. Cuvintele pot fi scrise pe tablă pentru că e mai uşor de urmărit. ,,Cum se scrie?” Se dau câteva ortograme (l-a, i-a, s-a, s-au ). Elevi din stânga rândului scriu câte o propoziţie cu fiecare ortogramă , iar cei din dreapta construiesc câte o propoziţie când cuvintele respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate desfăşura pe foi volante, care se corectează după oră. Câştigă rândul cu cele mai puţine greşeli . ,,Unde sunt greşelile?” Pe tablă este scris un text în care s-au strecurat greşeli. Elevilor li se comunică numărul greşelilor. Ei rescriu textul corect. Câştigă rândul cu cele mai multe lucrări bune. ,,Gândeşte-te şi completează !” Pe tablă sunt scrise : un titlu şi cuvinte din diferite propoziţii. Elevii completează propoziţiile în aşa fel încât să fie în legătură cu titlul. Exemplu: E primăvară Păsările…………………………………………………………………………sub streaşină. De cu zori………………………. ………………………........În curând …………………………. Câştigă rândul în care cei mai mulţi elevi au completat corect. Pentru cei mici, deasupra textului se poate pune, de exemplu, un desen cu Moş Martin. Jocul îl intitulăm : Moş Martin se gândeşte. Copiii sunt invitaţi să-l ajute . ,,Ghiceşte cine e !” Un elev este acoperit la ochi. Învăţătorul arată în linişte celorlalţi elevi un tablou cu un animal (vulpea de exemplu ). Cel acoperit nu trebuie să audă nimic. Tabloul se ascunde. După aceea, elevul care a început jocul îşi descoperă ochii. Elevii încep să-i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. În cazul în care nu-l poate ghici primul elev spune: ,, Mai departe ” şi clasa îi formulează alte caracteristici, până când el indică un animal. Dacă l-a ghicit, câştigă şi continuă jocul, dacă nu, este scos din joc . Exemplu: Clasa Elevul - Este un animal sălbatic. – Mai departe. - Trăieşte în pădure. – Mai departe . - Are blana lucioasă. – Mai departe. - Are coada stufoasă . – Mai departe. - Este vicleană . – Vulpea !
Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar este justificat de:
Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte. De aceea, procesul de socializare poate şi trebuie să înceapă de timpuriu. Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici în orele de educaţie civică este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este, că se doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu educatorul, într-o atmosferă de bucurie şi nu numai, să reproducă în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor de integrare în grupurile sociale, pe optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală, pe valorizarea faptelor pro-sociale, pe creşterea respectului faţă de sine şi evidenţierea calităţilor personale. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. În acest sens am folosit în orele de educaţie civică următoarele jocuri :
SCOP: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală Materiale: - un ghem de sfoară (de preferat mai groasă). Etape ale activităţii: - li se cere elevilor să formeze un cerc; - cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi şi îl roagă să se prezinte cu numele mic şi să spună care crede el că este cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa; - acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de la mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi rugăminte; - pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi; - ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei” Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel mai mult la el.
SCOP: descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei Materiale: - o candelă sau o lumânare; - o cutie de chibrituri. Etape ale activităţii - elevii formeaza un cerc; - cadrul didactic ţine în mână lumânarea sau candela aprinsă şi împărtăşeşte grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine este vorba. Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o; acea persoană, la rândul ei, îşi împărtăşeşte aprecierea faţă de altcineva din grup, fără să specifice numele colegului, după care înmânează lumânarea celui apreciat; - candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul se continuă până ce fiecare elev a primit şi oferit candela de cel puţin două ori; Recomandare:
Resurse:
- hârtie, carioca, culori, reviste; - materiale pentru colaje; - lipici, plastilină, etc. Etape ale activităţii: - se noteaza numele fiecărui elev pe câte un bileţel, apoi
- fiecare copil extrage câte un bileţel având grijă ca ceilalţi să nu afle numele care este scris pe acesta şi nici să-şi obţină propriul nume; - se cere ca fiecare elev să se gândească la persoana a cărui nume l-a extras şi la o modalitate prin care să-şi exprime admiraţia / aprecierea faţă de aceasta, folosind materiale cât mai diferite; - se lucrează acasă cu foarte multă grijă pentru a nu se afla pentru cine este cadoul; - se încurajează copiii să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea; - se stabileşte un colţ al cadourilor în care fiecare elev va aşeza ce a realizat (împreuna cu numele persoanei căreia îi este adresat cadoul respectiv) având mare grijă să nu fie descoperit; - se împart cadourile şi, după ce toţi elevii şi-au primit cadoul, se formează un cerc; - fiecare participant trece în mijloc, iar ,,prietenul secret” se prezintă şi spune care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acesta; - nu se încheie înainte de a mulţumi pentru colaborare şi cadouri.
- descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei; - aprecierea obiectivă a persoanelor din jur; Materiale : - coli de hârtie A3; - carioci, culori; - materiale pentru colaje, reviste; - lipici, foarfecă. Etape ale activităţii: - se formează grupe de câte 4 – 6 elevi; - cadrul didactic le spune participanţilor că vor avea ocazia să realizeze un colaj – pentru fiecare elev – care să descrie calităţile acestuia; - se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie; - copiii au un timp (5minute) în care se gândesc la trăsăturile fiecarui coleg din grup, apoi decupează imagini şi caută cuvinte pentru descriere; - colile de hârtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din grup) pentru a fi lipite imaginile şi scrise cuvintele potrivite; - la sfârşit, toate colajele trec din mână în mână şi fiecare elev explică contribuţia la întocmirea lui; - colajele sunt dăruite posesorilor. PLICUL CU FAPTE BUNESCOP:
- valorizarea faptelor pro-sociale - creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale Elevii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta bună. Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele mici, după această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la învăţător coli A4, si vor folosi creioane colorate. Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să îşi pună desenul. Plicul e bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi îndemnaţi ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună. Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt nişte documente importante,şi li se va cere ocazional să prezinte faptele bune, sau câte fapte bune au reuşit să realizeze într-un anumit interval de timp. Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că nu trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de împărtăşit. Le-am cerut elevilor ca periodic să îşi completeze plicul cu fapte bune. Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să îşi pună această faptă în plic. La sfârşitul semestrului am verificat plicurile şi am felicitat elevii pentru faptele lor bune. Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor Roata emoţiilor exprimate
Se explică elevilor că uneori avem sentimente,în anumite situaţii pe care nu le spunem nimănui, le ascundem ceva într-o pungă de hârtie si nu lăsăm pe nimeni să vadă ce e în ea.
Pânza de păianjen
Surpriza
Jocurile următoare au o mare importanţă în cadrul orelor cu copiii, deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera în timp ce canalizează şi concentrează atenţia asupra activităţii ce urmează fi desfăşurată la clasă. De asemenea, unele dintre jocuri (sau exerciţii) solicită exersarea memoriei, a limbajului, a motricităţii etc.
Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt tensionaţi din diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe rotunde pe care am desenat o faţă zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi i-am rugat pe copii să se încoloneze în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul feţei triste pot fi ori „maşina de spalat” ori „haine”, învăţătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o echipă, frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele” maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.
Putem folosi acest joc atunci cand copiii par adormiţi la prima oră din zi. Avem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe feluri de deplasare: mers normal, alergare uşoară, sărituri ca mingea, mers pe vârfuri şi în tăcere, galop, „patinaj” etc. Pe parcursul derulării muzicii, învăţătorul le cere copiilor să execute diferite feluri de mers (în concordanţă cu muzica), rugându-i să reţină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de muzică. Exerciţiul se reia pe acelaşi mixaj de muzică, însă fără indicaţiile învăţătorului, copiii executând din memorie, în funcţie de muzică, diferitele feluri de mers. Elevii mei adoră acest joc pe care l-am folosit şi la inspecţia pentru grad.
Fiecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s-a întâmplat din ziua precedentă până în momentul sosirii la şcoală (a mai citit câteva pagini dintr-o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.). Pentru a înveseli atmosfera, se poate folosi o minge micuţă. Cel care are mingea în mână vorbeşte primul, apoi o dă unui alt copil care va vorbi ş.a.m.d. Acest exerciţiu poate fi folosit şi în cadrul orei de educaţie civică, solicitând copiii să spună colegilor câte un lucru pe care aceştia nu îl ştiu despre ei.
La fiecare început de săptămână (sau chiar şi în fiecare zi), copiii pot propune un slogan, un gând bun, un citat etc. pentru săptămâna în curs. Acesta poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de învăţare sau poate fi ales aleator. Se poate face o programare a copiilor, astfel încât fiecare să ajungă să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu voturi din partea colegilor.
Sunt aleşi doi (sau trei) copii care vor veni în faţa clasei pentru a fi observaţi de către colegii lor. Apoi vor ieşi din clasă pentru câteva momente, timp în care restul elevilor vor fi aşezaţi pe două (sau trei) şiruri cu spatele la cei doi (sau trei) colegi pe care i-au observat cu puţin timp înainte şi care vor intra în clasă pentru a asculta ce se întâmplă în continuare. Învăţătorul va solicita pe rând copiii să spună ce culoare are părul unuia din colegii observaţi, cu ce este încălţat un altul, ce culoare au pantalonii colegului, cum are aşezat părul, ce bijuterii poartă etc. Se poate întocmi chiar şi un clasament pe grupe pentru a stimula copiii să fie cât mai exacţi în descrieri. Deoarece ne începem în acest mod dimineţile, elevii mei sunt mai bine dispuşi, mai receptivi şi mai cooperanţi în cadrul orelor de curs, ajung să se cunoască mai bine şi aşteaptă fiecare dimineaţă cu nerăbdare pentru a veni la şcoală... să se joace. Prin caracterul lui practic, jocul mijloceşte cunoaşterea directă a lumii şi, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri şi puternice trăiri emoţionale. Yüklə 230,27 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||