Capitolul III



Yüklə 230,27 Kb.
səhifə12/12
tarix03.01.2022
ölçüsü230,27 Kb.
#46675
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12
Anagrama

Este problema enigmistică în care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt dat, se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit).



Exemplu:

ARTA-RATA-TARA



Criptograma

Este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr exact de fragmente (litere sau silabe) ce se înscriu într-o formă geometrică regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc şi citind într-o ordine indicată se găseşte textul căutat.



Exemplu:

Citind literele din grilă veţi găsi un proverb despre învăţătură.




C

A

A

A

A

I

R

R

R

R

N

E

T

E

T

E




E




E




C




P





Polindromul

Constă în găsirea unui cuvânt care citit direct are un înţeles, iar citit invers are alt înţeles.



Exemplu: RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC.
Aritmogriful

Este un joc în care literele care compun diverse cuvinte sunt înlocuite cu numere. Fiecărei litere îi corespunde unul şi acelaşi număr.



Exemplu:

6

10

7

3

1




5




2

8

1

9

1

8

1




4

5




1

10

8

.





























































1

2

3

4

5

6

7

8

9

10




A

B

C

D

E

M

N

R

T

U






Tablou cu litere

Descoperă în tabloul cu litere cuvinte care au următoarele înţelesuri:



    • Ogor pe care se cultivă plante

    • Neobişnuit

    • Apus

    • Organ al vederii




C

T

P

R

A

C

V

M

I

U

Ţ

A

R

I

N

Ă

U

D

W

R

D

F

J

L

D

Z

X

T

U

H

X

K

A

S

F

I

N

Ţ

I

T

T

B

O

C

H

I

G

L



Concursul de ghicitori
Este de asemenea o variantă a exerciţiilor pentru consolidarea cunoştinţelor care poate apărea sub forma unor jocuri instructive. Jocul constă în a spune sau a descoperi răspunsul la mai multe ghicitori care caracterizează obiectele prin cuvinte ce arată însuşiri.
1. Şerveţel vărgat 3. Slabă şi subţire

Peste mare aruncat. Grei cercei mai ţine.


2. Moale, albă şi pufoasă 4. Cureluşă verde

Peste câmp e haină groasă. Prin iarbă se pierde.


5. Înaltă, cu lungi picioare, 6. Mere roşii. mari şi creţe

Pene negre pe-aripioare Sunt proptite între beţe!

Peste broaşte e mai mare.
Sarcina jocului poate fi modificată: cine ştie mai multe versuri sau mai multe proverbe conţinând adjective.

Exemple: Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Paza bună trece primejdia rea.

Vorba dulce mult aduce.


Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei:
Da sau Nu”

Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor ridica la momentul potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul:



Virgula se foloseşte:

  1. între cuvintele unei enumerări;

  2. la sfârşitul unei propoziţii interogative;

  3. înaintea enumerării;

  4. pentru a despărţi de restul propoziţiei un cuvânt care arată o strigare.

Semnul întrebării se scrie:

  1. la sfârşitul unei mirări;

  2. la sfârşitul unei propoziţii interogative;

  3. după o strigare.

Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie.

Construieşte după model” (pe fişe)

După modelul scris pe tablă: „Elevii învaţă bine. Învaţă bine elevii? Ce bine învaţă elevii!” trebuie să alcătuiască propoziţii cu cuvintele: „clasele”, „iarna”.

Caută strigarea” (pe fişe)

Elevii trebuie să pună corect virgula în exemplele date:

Ana vino mai repede!

Unde mergem tată în vacanţă?

Vii la şcoală Sorine?

Trenuleţul semnelor”

Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn. Câştigă rândul care completează primul.

Mircea îl întreabă pe colegul său

Ce ai păţit Andrei

Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele

Nu mai plânge Îţi va trece repede

Ghiceşte semnul”

Clasa se împarte în mai multe grupe. Fiecare elev din grupă va citi câte o propoziţie extrasă dintr-un săculeţ, iar celalţi membri ai grupei vor trebui să ghicească semnul de punctuaţie pus la sfârşitul propoziţiei.

Găseşte locul potrivit”

Pe jetoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii şi semnele de punctuaţie potrivite. Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Ei, purtând jetoanele, se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă trebuie să aşeze corect semnele de punctuaţie şi să explice folosirea lor.

Micii profesori”

Fiecare grupă va primi câte o fişă pe care este scris un text fără semne de punctuaţie, alineate sau majuscule. Elevii trebuie să rescrie textul, aplicând cunoştinţele învăţate.

Gelu îl întreabă pe Radu tu ştii care au fost ocupaţiile dacilor ocupa- ţiile dacilor au fost agricultura păstoritul creşterea albinelor ce scoteau ei din pământ mai întreabă Gelu din pământ scoteau aur şi argint

Trăistuţa fermecată”

Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.
Procesul literar
Procesul literar (joc de rol cu caracter general) este o dezbatere, de pe poziţii extreme: acuzare - apărare, a unor aspecte problematice dintr-o operă literară, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului administrativ - juridic. El se poate realiza, fie pe baza unei dramatizări elaborate de un profesionist al condeiului şi atunci punerea în scenă se face după toate regulile montării unui spectacol de teatru, fie pe baza unor alocuţiuni gândite şi redactate de cei ce urmează să le rostească. Aceştia vor emite opinii personale cu privire la personajele incriminate, izvorâte din contactul direct cu opera literară, iar procedura juridică va fi ajustată după necesitate şi posibilităţi.

În urma studierii lecturii ,,Ursul păcălit de vulpe”de Ion Creangă în cadrul disciplinei opţionale ,,Literatură pentru copii”, la clasa a doua, am realizat un proces literar având ca inculpată pe vulpe şi ca acuzator pe urs. Procesul s-a desfăşurat pe baza alocuţiunilor gândite şi redactate de elevii care urmau să le rostească , sub supravegherea şi îndrumarea atentă a învăţătorului. S-au pregătit din timp aceste alocuţiuni, precum şi unele ,,probe edificatoare”constând în desene care să zugrăvească faptele săvârşite de inculpată, sau întâmplările prin care a trecut acuzatorul.

În ziua desfăşurării procesului literar, elevii sunt dispuşi în bănci după modelul unei săli de judecată. Două jucării mari de pluş, reprezentând ursul şi vulpea, sunt aşezate pe băncile rezervate acuzatorului şi acuzatei. Un aprod anunţă intrarea Preşedintelui completului de judecată: ,,Onorată asistenţă, Preşedintele!”Asistenţa se ridică în picioare pentru a-l saluta. Preşedintele (învăţătorul implicat direct în jocul de rol) pune în temă auditoriul cu cazul ce va fi judecat: Vulpea este acuzată că a săvârşit numeroase abateri de la regulile de bună purtare, pricinuind vătămări corporale altui personaj, Ursul. În urma păcălelilor vulpii, acesta a rămas fără coadă.

Se procedează, în continuare, la audierea martorilor acuzării şi ai apărării, alternativ. Aceştia îşi prezintă depoziţiile şi le susţin prin desene ce o surprind pe inculpată în flagrant delict, sau în ipostaze benefice pentru cazul judecat. Are loc un dialog cu caracter polemic, în care martorii acuzării o învinuiesc pe vulpe că este prefăcută, hoaţă, lacomă, egoistă, prezentând desene ce o surprind prefăcându-se moartă, furând peşte, ducând peştele la vizuină, păcălind ursul şi râzând de el atunci când îl vede fără coadă. Martorii apărării spun despre vulpe că este isteaţă, demnă de laudă, harnică şi prevăzătoare, precum şi veselă din fire şi prezintă ,,probe”cu vulpea cărând din greu sacul cu peşte, gătindu-şi singură mâncarea, râzând de ursul cu privire de prostănac, victimă a propriei credulităţi.

Urmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea întregii asistenţe, este folosită pentru efectuarea unui sondaj de opinie de către un elev pregătit în prealabil, precum şi intonarea unui cântec dedicat celor două personaje, cântec ce redă, în linii mari, acţiunea poveştii şi caracterizarea personajelor.

Se prezintă rezultatele sondajului de opinie, apoi intră din nou Preşedintele. El punctează greşelile făcute de vulpe, dar şi calităţile ei şi dă sentinţa. Pentru greşelile săvârşite, vulpea este condamnată să stea ea însăşi, în noaptea geroasă ce se anunţa, cu coada în baltă şi să prindă peşte. În timpul ,, pescuitului”, vulpii i se cere să reflecteze asupra proverbelor: ,,Pentru ca să mănânci peşte trebuie să intri în apă’’şi ,,Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.”

Acest proces literar a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii şi-au putut dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvârşite de animale personificate, au luat decizii juste, au învăţat să se exprime corect, şi-au îmbogăţit mijloacele de expresie cu termeni juridici, şi-au manifestat originalitatea în exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate şi toleranţă faţă de interlocutori.
Joc de rol - ,,Stupul nostru”


  1. Descrierea situaţiei (faptele):

Să ne imaginăm că clasa noastră este asemenea unui stup de albine. Avem elevi silitori, harnici, ordonaţi, care învaţă bine, îşi fac temele mereu, se poartă frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuţele harnice care fac mierea. Alţii, însă, sunt neascultători, nu învaţă, se poartă urât, sunt leneşi, asemenea trântorilor. Să încercăm să îi convingem să se schimbe luând exemplu de la colegii lor harnici.

  1. Roluri: regina albinelor – doamna învăţătoare; albinele lucrătoare – elevii silitori; trântorii – elevii leneşi.

  2. Fişe de rol:

  1. Regina albinelor

  • îi invită pe copii la discuţie;

  • are rol de moderator.

  1. Albinele lucrătoare

  • spun cât de mult muncesc şi ce foloase au de pe urma muncii lor;

  • îi critică pe trântori;

  • se oferă să îi ajute să se schimbe oferindu-le diferite soluţii.

  1. Trântorii

  • se apără, spunând că şi ei au un rol foarte important în stup;

  • încearcă să pună diferite condiţii atunci când albinele le propun să se schimbe.

4. Interpretarea rolurilor

5. Dezbaterea cu toţi participanţii şi formularea concluziilor
Echipe – jocuri – turniruri
Această tehnică presupune învăţarea prin cooperare şi apoi aplicarea individuală a celor învăţate într-un joc competitiv.

Se formează „echipe-casă” eterogene, care învaţă sau recapitulează ceea ce s-a învăţat. Apoi, indivizii se mută în echipe de turneu omogene, pentru a se întrece într-un joc bazate pe cele învăţate.

În mod obişnuit jocul constă în a răspunde la întrebări. Pentru fiecare răspuns corect, fiecare individ câştigă un punct. După turneu fiecare elev se întoarce în echipa casă cu un anumit scor. Echipa însumează aceste scoruri şi îşi calculează punctajul, iar apoi se stabilesc echipele câştigătoare.

Această metodă are următoarele avantaje: ea dă elevilor ocazia de a-şi exersa deprinderile de învăţare în colaborare, dă posibilitatea formării şi exersării unor deprinderi sociale printre care sportivitatea. Înainte de a începe turnirurile se discută cu elevii ce înseamnă spiritul sportiv cerându-le să dea exemple concrete. Acest fapt va creşte probabilitatea ca elevii să se ia la întrecere într-un mod prietenesc.

Câteva instrucţiuni pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi:


  1. Alegeţi un nume pentru fiecare echipă .

  2. În echipa voastră cooperativă , învăţaţi sau recapitulaţi…. Timpul ……

  3. Treceţi în echipele de turnir ( 3 persoane).

  4. Fiecare echipă din turnir primeşte :

    • un plic cu întrebări

    • o fişă pentru punctaj

Roluri: Cel care întreabă , - citeşte întrebările;

Cel care răspunde – răspunde la întrebări ;

Cel care consemnează – marchează punctele pentru răspunsurile corecte pe fişa de punctaj.

Rolurile şi materialele se schimbă după fiecare tură.

Fiecare individ răspunde la un număr egal de întrebări ( de exemplu zece).


  1. Întoarceţi-vă în echipele – casă cu scorul personal.

  2. Calculaţi scorul echipei însumând scorurile individuale.

Treceţi totalul pe fişa cu scorul echipei – casă si daţi-o profesorului.

  1. Se anunţă echipele câştigătoare .

Fişa cu scorul total al echipei – casă.

Numele echipei:



  1. Nume ………………. Scor…….

  2. Nume ………………..Scor…….

Scor total al echipei: …………..

Fişa cu punctaj individual

Numele …………………….

Instructaj : Marcaţi cu „x” răspunsurile corecte ţi cu „- „ răspunsurile incorecte.

1.------


2.------

3.------


………

Total răspunsuri corecte.

Este mai uşor să se folosească fişe de punctaj individuale în timpul turnirului. Fiecare elev vine cu fişa individuală la concurs. După turnir , fiecare îşi duce fişa completată înapoi , la echipa - casă.

La lecţiile de compunere, jocul didactic contribuie la realizarea obiectivului principal : ,, dezvoltarea exprimării elevilor . ”

Iată câteva exemple de jocuri didactice folosite in cadrul acestor lecţii :
,,Jocul jetoanelor”

Elevii primesc jetoane cu cuvinte, pe care trebuie să le aşeze în ordine logică, pentru a construi propoziţii. Câştigă rândul sau grupul care a terminat mai repede de ordonat cuvintele .


,,Continuă propoziţia”

Jocul se desfăşoară pe rânduri de bănci. Primul elev din rând spune un cuvânt cu care începe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvânt nou pentru construirea propoziţiei. Al doilea elev după ce a spus cuvântul, stabileşte cine continuă. Câştigă rândul care a construit corect propoziţia şi a dezvoltat-o mai mult. Cuvintele pot fi scrise pe tablă pentru că e mai uşor de urmărit.


,,Cum se scrie?”

Se dau câteva ortograme (l-a, i-a, s-a, s-au ). Elevi din stânga rândului scriu câte o propoziţie cu fiecare ortogramă , iar cei din dreapta construiesc câte o propoziţie când cuvintele respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate desfăşura pe foi volante, care se corectează după oră. Câştigă rândul cu cele mai puţine greşeli .


,,Unde sunt greşelile?”

Pe tablă este scris un text în care s-au strecurat greşeli. Elevilor li se comunică numărul greşelilor. Ei rescriu textul corect. Câştigă rândul cu cele mai multe lucrări bune.


,,Gândeşte-te şi completează !”

Pe tablă sunt scrise : un titlu şi cuvinte din diferite propoziţii. Elevii completează propoziţiile în aşa fel încât să fie în legătură cu titlul.

Exemplu: E primăvară

Păsările…………………………………………………………………………sub streaşină. De cu zori………………………. ………………………........În curând ………………………….


Câştigă rândul în care cei mai mulţi elevi au completat corect. Pentru cei mici, deasupra textului se poate pune, de exemplu, un desen cu Moş Martin. Jocul îl intitulăm : Moş Martin se gândeşte. Copiii sunt invitaţi să-l ajute .
,,Ghiceşte cine e !”

Un elev este acoperit la ochi. Învăţătorul arată în linişte celorlalţi elevi un tablou cu un animal (vulpea de exemplu ). Cel acoperit nu trebuie să audă nimic. Tabloul se ascunde. După aceea, elevul care a început jocul îşi descoperă ochii. Elevii încep să-i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. În cazul în care nu-l poate ghici primul elev spune: ,, Mai departe ” şi clasa îi formulează alte caracteristici, până când el indică un animal. Dacă l-a ghicit, câştigă şi continuă jocul, dacă nu, este scos din joc .

Exemplu:

Clasa Elevul

- Este un animal sălbatic. – Mai departe.

- Trăieşte în pădure. – Mai departe .

- Are blana lucioasă. – Mai departe.

- Are coada stufoasă . – Mai departe.

- Este vicleană . – Vulpea !
Se arată tabloul. Dacă se organizează sub formă de concurs, se acoperă la ochi mai mulţi elevi . Câştigă cel care a ghicit după un număr mai mic de caracteristici formulate de clasă .

III.1.3.2 “Învăţăm jucându-ne la educaţie civică”

Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar este justificat de:



  • nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici în practicarea unui comportament civic într-o societate democratică: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;

  • necesitatea de alfabetizare civică a şcolarilor mici prin familiarizarea acestora cu limbajul, tematizările şi activităţile de învăţare specifice;

  • posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.

Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat în viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte. De aceea, procesul de socializare poate şi trebuie să înceapă de timpuriu.

Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici în orele de educaţie civică este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este, că se doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu educatorul, într-o atmosferă de bucurie şi nu numai, să reproducă în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat.

Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor de integrare în grupurile sociale, pe optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală, pe valorizarea faptelor pro-sociale, pe creşterea respectului faţă de sine şi evidenţierea calităţilor personale.

A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic.

În acest sens am folosit în orele de educaţie civică următoarele jocuri :

PLASA PRIETENIEI

SCOP: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală

Materiale:

- un ghem de sfoară (de preferat mai groasă).

Etape ale activităţii:

- li se cere elevilor să formeze un cerc;

- cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi şi îl roagă să se prezinte cu numele mic şi să spună care crede el că este cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa;

- acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de la mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi rugăminte;

- pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi;

- ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei”

Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel mai mult la el.

CANDELA APRECIERILOR

SCOP: descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei

Materiale:

- o candelă sau o lumânare;

- o cutie de chibrituri.

Etape ale activităţii

- elevii formeaza un cerc;

- cadrul didactic ţine în mână lumânarea sau candela aprinsă şi împărtăşeşte grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine este vorba.

Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o;

acea persoană, la rândul ei, îşi împărtăşeşte aprecierea faţă de altcineva din grup, fără să specifice numele colegului, după care înmânează lumânarea celui apreciat;

- candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul

se continuă până ce fiecare elev a primit şi oferit candela de cel puţin două ori;

Recomandare:
-cadrul didactic este atent să aprecieze el copiii care riscă să rămână neapreciaţi.
PRIETENUL SECRET
SCOP: identificarea valorii relaţiei de prietenie în dezvoltarea personală

Resurse:


- hârtie, carioca, culori, reviste;

- materiale pentru colaje;

- lipici, plastilină, etc.

Etape ale activităţii:

- se noteaza numele fiecărui elev pe câte un bileţel, apoi
- se introduc toate bileţelele ( care au aceeaşi dimensiune) într-o cutie;

- fiecare copil extrage câte un bileţel având grijă ca ceilalţi să nu afle numele care este scris pe acesta şi nici să-şi obţină propriul nume;

- se cere ca fiecare elev să se gândească la persoana a cărui nume l-a extras şi la o modalitate prin care să-şi exprime admiraţia / aprecierea faţă de aceasta, folosind materiale cât mai diferite;

- se lucrează acasă cu foarte multă grijă pentru a nu se afla pentru cine este cadoul;

- se încurajează copiii să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea;

- se stabileşte un colţ al cadourilor în care fiecare elev va aşeza ce a realizat (împreuna cu numele persoanei căreia îi este adresat cadoul respectiv) având mare grijă să nu fie descoperit;

- se împart cadourile şi, după ce toţi elevii şi-au primit cadoul, se formează un cerc;

- fiecare participant trece în mijloc, iar ,,prietenul secret” se prezintă şi spune care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acesta;

- nu se încheie înainte de a mulţumi pentru colaborare şi cadouri.
COLAJUL APRECIERILOR
SCOP:

- descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei;

- aprecierea obiectivă a persoanelor din jur;

Materiale :

- coli de hârtie A3;

- carioci, culori;

- materiale pentru colaje, reviste;

- lipici, foarfecă.

Etape ale activităţii:

- se formează grupe de câte 4 – 6 elevi;

- cadrul didactic le spune participanţilor că vor avea ocazia să realizeze un colaj – pentru fiecare elev – care să descrie calităţile acestuia;

- se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie;

- copiii au un timp (5minute) în care se gândesc la trăsăturile fiecarui coleg din grup, apoi decupează imagini şi caută cuvinte pentru descriere;

- colile de hârtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din grup) pentru a fi lipite imaginile şi scrise cuvintele potrivite;

- la sfârşit, toate colajele trec din mână în mână şi fiecare elev explică contribuţia la întocmirea lui;

- colajele sunt dăruite posesorilor.




PLICUL CU FAPTE BUNE

SCOP:


- valorizarea faptelor pro-sociale

- creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale

Elevii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta bună. Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele mici, după această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la învăţător coli A4, si vor folosi creioane colorate.

Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să îşi pună desenul. Plicul e bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi îndemnaţi ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună.

Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt nişte documente importante,şi li se va cere ocazional să prezinte faptele bune, sau câte fapte bune au reuşit să realizeze într-un anumit interval de timp.

Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că nu trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de împărtăşit.

Le-am cerut elevilor ca periodic să îşi completeze plicul cu fapte bune. Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să îşi pună această faptă în plic.

La sfârşitul semestrului am verificat plicurile şi am felicitat elevii pentru faptele lor bune.



Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor
Roata emoţiilor exprimate

  • dintr-un carton se realizează o roată împărţită în 5 părţi egale pe care sunt desenate cele 5 emoţii de baza (imagini cu feţe): mânia, tristeţea, bucuria teama, surpriza.

  • Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti roata si când se opreşte la o emoţie,elevul va identifica şi va explica emoţia şi va descrie un moment din viaţa lui, în care s-a simţit în acel fel.

  • În cazul în care roata se va opri tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.

  • Se distribuie apoi câte o pungă mică de hârtie şi 5 fâşii de hârtie fiecărui elev.

Se explică elevilor că uneori avem sentimente,în anumite situaţii pe care nu le spunem nimănui, le ascundem ceva într-o pungă de hârtie si nu lăsăm pe nimeni să vadă ce e în ea.

  • Elevii se vor gândi la o situaţie în care au procedat aşa:vor aşterne pe hârtie întâmplarea şi o vor introduce în pungă.

  • Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţină pentru ei si exemple de emoţii pe care le pot împărtăşi şi celorlalţi.

  • Astfel vor învăţa să înţeleagă şi să respecte emoţiile celorlalţi.


Pânza de păianjen

  • elevii sunt aşezaţi în cerc

  • un elev primeşte un ghem de aţă pe care îl prinde la un capăt.

  • În timp ce ţine capătul aţei dă ghemul la alt elev şi-l roagă să ţină aţa din punctul care a ajuns la el,dând apoi ghemul mai departe,pană când toţi elevii vor ţine în mână aţa,în aşa fel încât să se formeze o reţea,ca o pânză de păianjen.

  • Un elev este rugat să lase aţa din mână,explicându-li-se ce s-a întâmplat după ce colegul lor a făcut acest lucru.

  • Elevii vor lăsa aţa din mână rând pe rând,până când toată aţa ajunge să fie ţinută de un singur elev.

  • Elevii sunt întrebaţi în ce fel se aseamănă acest joc cu relaţiile care există între oameni.

  • Discţia este condusă înspre a convinge că pentru a avea relaţii bune cu un grup de personae,fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-şi facă partea sa în a menţine relaţia.

  • Dacă nu, se întâmplă ca atunci când unul câte unul,elevii renunţă să mai susţină pânza de păianjen,aţa devine încâlcită şi nu mai are frumuseţea pânzei de păianjen.


Surpriza

  • elevii sunt aşezaţi în cerc,în mijlocul cercului se va pune o cutie în care li se spune că se află un lucru deosebit.

  • Fiecare elev este invitat să vadă acel lucru secret astfel încât,el să se reflecte în oglinda aşezată în cutie.

  • După ce fiecare a văzut lucrul secret este rugat să spună grupului ce a văzut-se va insista pe trăsăturile fizice,accentuându-se deosebirile dintre persoane.

Jocurile următoare au o mare importanţă în cadrul orelor cu copiii, deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera în timp ce canalizează şi concentrează atenţia asupra activităţii ce urmează fi desfăşurată la clasă. De asemenea, unele dintre jocuri (sau exerciţii) solicită exersarea memoriei, a limbajului, a motricităţii etc.




  1. ,,Maşina de spălat”

Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt tensionaţi din diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe rotunde pe care am desenat o faţă zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi i-am rugat pe copii să se încoloneze în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul feţei triste pot fi ori „maşina de spalat” ori „haine”, învăţătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o echipă, frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele” maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.

  1. ,,Mergi cum îţi spune muzica!”

Putem folosi acest joc atunci cand copiii par adormiţi la prima oră din zi. Avem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe feluri de deplasare: mers normal, alergare uşoară, sărituri ca mingea, mers pe vârfuri şi în tăcere, galop, „patinaj” etc. Pe parcursul derulării muzicii, învăţătorul le cere copiilor să execute diferite feluri de mers (în concordanţă cu muzica), rugându-i să reţină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de muzică. Exerciţiul se reia pe acelaşi mixaj de muzică, însă fără indicaţiile învăţătorului, copiii executând din memorie, în funcţie de muzică, diferitele feluri de mers. Elevii mei adoră acest joc pe care l-am folosit şi la inspecţia pentru grad.

  1. ,,Spune-mi, ce ai mai făcut?/ Noutăţi...”

Fiecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s-a întâmplat din ziua precedentă până în momentul sosirii la şcoală (a mai citit câteva pagini dintr-o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.). Pentru a înveseli atmosfera, se poate folosi o minge micuţă. Cel care are mingea în mână vorbeşte primul, apoi o dă unui alt copil care va vorbi ş.a.m.d. Acest exerciţiu poate fi folosit şi în cadrul orei de educaţie civică, solicitând copiii să spună colegilor câte un lucru pe care aceştia nu îl ştiu despre ei.

  1. ,,Un gând bun”

La fiecare început de săptămână (sau chiar şi în fiecare zi), copiii pot propune un slogan, un gând bun, un citat etc. pentru săptămâna în curs. Acesta poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de învăţare sau poate fi ales aleator. Se poate face o programare a copiilor, astfel încât fiecare să ajungă să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu voturi din partea colegilor.

  1. ,,Observă şi ţine minte!”

Sunt aleşi doi (sau trei) copii care vor veni în faţa clasei pentru a fi observaţi de către colegii lor. Apoi vor ieşi din clasă pentru câteva momente, timp în care restul elevilor vor fi aşezaţi pe două (sau trei) şiruri cu spatele la cei doi (sau trei) colegi pe care i-au observat cu puţin timp înainte şi care vor intra în clasă pentru a asculta ce se întâmplă în continuare. Învăţătorul va solicita pe rând copiii să spună ce culoare are părul unuia din colegii observaţi, cu ce este încălţat un altul, ce culoare au pantalonii colegului, cum are aşezat părul, ce bijuterii poartă etc. Se poate întocmi chiar şi un clasament pe grupe pentru a stimula copiii să fie cât mai exacţi în descrieri.

Deoarece ne începem în acest mod dimineţile, elevii mei sunt mai bine dispuşi, mai receptivi şi mai cooperanţi în cadrul orelor de curs, ajung să se cunoască mai bine şi aşteaptă fiecare dimineaţă cu nerăbdare pentru a veni la şcoală... să se joace.



Prin caracterul lui practic, jocul mijloceşte cunoaşterea directă a lumii şi, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri şi puternice trăiri emoţionale.




Yüklə 230,27 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin