Capitolul III

PLICUL CU FAPTE BUNE

SCOP:

- valorizarea faptelor pro-sociale

- creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale

Elevii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta bună. Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele mici, după această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la învăţător coli A4, si vor folosi creioane colorate.

Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să îşi pună desenul. Plicul e bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi îndemnaţi ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună.

Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt nişte documente importante,şi li se va cere ocazional să prezinte faptele bune, sau câte fapte bune au reuşit să realizeze într-un anumit interval de timp.

Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că nu trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de împărtăşit.

Le-am cerut elevilor ca periodic să îşi completeze plicul cu fapte bune. Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să îşi pună această faptă în plic.

La sfârşitul semestrului am verificat plicurile şi am felicitat elevii pentru faptele lor bune.

Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor
Roata emoţiilor exprimate

• 
  dintr-un carton se realizează o roată împărţită în 5 părţi egale pe care sunt desenate cele 5 emoţii de baza (imagini cu feţe): mânia, tristeţea, bucuria teama, surpriza.
  
• 
  Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti roata si când se opreşte la o emoţie,elevul va identifica şi va explica emoţia şi va descrie un moment din viaţa lui, în care s-a simţit în acel fel.
  
• 
  În cazul în care roata se va opri tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
  
• 
  Se distribuie apoi câte o pungă mică de hârtie şi 5 fâşii de hârtie fiecărui elev.
  

Se explică elevilor că uneori avem sentimente,în anumite situaţii pe care nu le spunem nimănui, le ascundem ceva într-o pungă de hârtie si nu lăsăm pe nimeni să vadă ce e în ea.

• 
  Elevii se vor gândi la o situaţie în care au procedat aşa:vor aşterne pe hârtie întâmplarea şi o vor introduce în pungă.
  
• 
  Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţină pentru ei si exemple de emoţii pe care le pot împărtăşi şi celorlalţi.
  
• 
  Astfel vor învăţa să înţeleagă şi să respecte emoţiile celorlalţi.
  

Pânza de păianjen

• 
  elevii sunt aşezaţi în cerc
  
• 
  un elev primeşte un ghem de aţă pe care îl prinde la un capăt.
  
• 
  În timp ce ţine capătul aţei dă ghemul la alt elev şi-l roagă să ţină aţa din punctul care a ajuns la el,dând apoi ghemul mai departe,pană când toţi elevii vor ţine în mână aţa,în aşa fel încât să se formeze o reţea,ca o pânză de păianjen.
  
• 
  Un elev este rugat să lase aţa din mână,explicându-li-se ce s-a întâmplat după ce colegul lor a făcut acest lucru.
  
• 
  Elevii vor lăsa aţa din mână rând pe rând,până când toată aţa ajunge să fie ţinută de un singur elev.
  
• 
  Elevii sunt întrebaţi în ce fel se aseamănă acest joc cu relaţiile care există între oameni.
  
• 
  Discţia este condusă înspre a convinge că pentru a avea relaţii bune cu un grup de personae,fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-şi facă partea sa în a menţine relaţia.
  
• 
  Dacă nu, se întâmplă ca atunci când unul câte unul,elevii renunţă să mai susţină pânza de păianjen,aţa devine încâlcită şi nu mai are frumuseţea pânzei de păianjen.
  

Surpriza

• 
  elevii sunt aşezaţi în cerc,în mijlocul cercului se va pune o cutie în care li se spune că se află un lucru deosebit.
  
• 
  Fiecare elev este invitat să vadă acel lucru secret astfel încât,el să se reflecte în oglinda aşezată în cutie.
  
• 
  După ce fiecare a văzut lucrul secret este rugat să spună grupului ce a văzut-se va insista pe trăsăturile fizice,accentuându-se deosebirile dintre persoane.
  

Jocurile următoare au o mare importanţă în cadrul orelor cu copiii, deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera în timp ce canalizează şi concentrează atenţia asupra activităţii ce urmează fi desfăşurată la clasă. De asemenea, unele dintre jocuri (sau exerciţii) solicită exersarea memoriei, a limbajului, a motricităţii etc.

1. 
   ,,Maşina de spălat”
   

Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt tensionaţi din diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe rotunde pe care am desenat o faţă zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi i-am rugat pe copii să se încoloneze în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul feţei triste pot fi ori „maşina de spalat” ori „haine”, învăţătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o echipă, frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele” maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.

2. 
   ,,Mergi cum îţi spune muzica!”
   

Putem folosi acest joc atunci cand copiii par adormiţi la prima oră din zi. Avem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe feluri de deplasare: mers normal, alergare uşoară, sărituri ca mingea, mers pe vârfuri şi în tăcere, galop, „patinaj” etc. Pe parcursul derulării muzicii, învăţătorul le cere copiilor să execute diferite feluri de mers (în concordanţă cu muzica), rugându-i să reţină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de muzică. Exerciţiul se reia pe acelaşi mixaj de muzică, însă fără indicaţiile învăţătorului, copiii executând din memorie, în funcţie de muzică, diferitele feluri de mers. Elevii mei adoră acest joc pe care l-am folosit şi la inspecţia pentru grad.

3. 
   ,,Spune-mi, ce ai mai făcut?/ Noutăţi...”
   

Fiecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s-a întâmplat din ziua precedentă până în momentul sosirii la şcoală (a mai citit câteva pagini dintr-o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.). Pentru a înveseli atmosfera, se poate folosi o minge micuţă. Cel care are mingea în mână vorbeşte primul, apoi o dă unui alt copil care va vorbi ş.a.m.d. Acest exerciţiu poate fi folosit şi în cadrul orei de educaţie civică, solicitând copiii să spună colegilor câte un lucru pe care aceştia nu îl ştiu despre ei.

4. 
   ,,Un gând bun”
   

La fiecare început de săptămână (sau chiar şi în fiecare zi), copiii pot propune un slogan, un gând bun, un citat etc. pentru săptămâna în curs. Acesta poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de învăţare sau poate fi ales aleator. Se poate face o programare a copiilor, astfel încât fiecare să ajungă să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu voturi din partea colegilor.

5. 
   ,,Observă şi ţine minte!”
   

Sunt aleşi doi (sau trei) copii care vor veni în faţa clasei pentru a fi observaţi de către colegii lor. Apoi vor ieşi din clasă pentru câteva momente, timp în care restul elevilor vor fi aşezaţi pe două (sau trei) şiruri cu spatele la cei doi (sau trei) colegi pe care i-au observat cu puţin timp înainte şi care vor intra în clasă pentru a asculta ce se întâmplă în continuare. Învăţătorul va solicita pe rând copiii să spună ce culoare are părul unuia din colegii observaţi, cu ce este încălţat un altul, ce culoare au pantalonii colegului, cum are aşezat părul, ce bijuterii poartă etc. Se poate întocmi chiar şi un clasament pe grupe pentru a stimula copiii să fie cât mai exacţi în descrieri.

Deoarece ne începem în acest mod dimineţile, elevii mei sunt mai bine dispuşi, mai receptivi şi mai cooperanţi în cadrul orelor de curs, ajung să se cunoască mai bine şi aşteaptă fiecare dimineaţă cu nerăbdare pentru a veni la şcoală... să se joace.

Prin caracterul lui practic, jocul mijloceşte cunoaşterea directă a lumii şi, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri şi puternice trăiri emoţionale.