Capitolul III
Yüklə 230,27 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ,, Învăţăm jucându-ne la limba română’’
- „Găseşte mai multe înţelesuri”
- „Ghici ce poveste este”
- „Completarea versurilor”
- „ Cine ştie cuvinte noi ”
|
III.1.3 Programul de jocuri didactice ,, Învăţăm jucându-ne’’ ,,Jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a personalităţii sale in formare, ci poate fi utilizat si ca auxiliar educativ si chiar să servească drept bază metodelor de predare” (E.Planchard) Pe parcursul anilor şcolari 2007-2008 şi 2008-2009 am studiat valenţele formative ale jocului didactic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile copiilor, uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide, aride. Am conceput în acest sens programul,,Învăţăm jucându-ne’’, un program de jocuri didactice la disciplinele matematică, limba română şi educaţie civică, valorificând astfel experienţa didactică personală. Am organizat jocuri didactice cu succes la orice tip de lecţie, in orice moment al lecţiei si în orice clasă a ciclului primar . Am constatat faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostinţelor, a relaţiilor de cunoaştere a adevărurilor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii. Prin folosirea jocurilor didactice la clasa mea am antrenat la elevi operaţiile gândirii, s-a dezvoltat spiritul de echipă, am asigurat astfel un climat favorabil pentru o însuşire mai rapidă şi temeinică a cunoştinţelor. Jocul didactic poate fi privit ca modalitate concretă de stimulare a interesului elevilor pentru disciplinele de învăţământ. În acest sens, jocurile didactice folosite de mine la clasă au avut ca sarcini :
Interesul pentru activitatea ludică a declanşat un efort susţinut din partea tuturor elevilor mei, indiferent de nivelul dezvoltării sau pregătirii lor.Fiecare elev din clasa mea a simţit că pătrunde în miezul noţiunilor, că trăieşte bucuria fiecărui succes, implicându-se efectiv si afectiv, şi astfel au prezentat interes si dragoste pentru învăţare. Mi-am ales aceste trei discipline de învăţământ din trei arii curriculare diferite şi am folosit tot felul de jocuri didactice din clasificarea prezentată la începutul lucrării. Voi prezenta în continuare pe discipline jocurile didactice folosite în cadrul programului: III.1.3.1,, Învăţăm jucându-ne la limba română’’ Jocul didactic este un procedeu activ, mult practicat în ciclul primar. Jocul, activitate cognitivă specifică copilăriei, îl pune pe şcolarul mic în situaţia unei intense activităţi intelectuale şi asigură o asimilare reală a noţiunilor, regulilor, o însuşire activă şi conştientă a cunoştinţelor. Folosit cu măiestrie, jocul crează un cadru organizatoric, care favorizează dezvoltarea interesului elevilor, a spiritului de investigare şi formarea deprinderilor de folosire spontană a cunoştinţelor dobândite. A învăţa copiii să citească şi să scrie este un proces complex şi de lungă durată. A citi înseamnă a descifra mesaje, transpunând structuri grafice în structuri sonore şi mintale, purtătoare de sensuri. Scrierea înseamnă încifrarea unui mesaj, adică reprezentarea gândurilor, ideilor prin semne grafice. Însuşirea citit-scrisului până la nivel de deprinderi se realizează prin exersarea riguroasă şi sistematică a componentelor ce stau la baza constituirii lor. În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice. A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă a ne întreba de ce este copil. Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de înţeles eficienţa folosirii lui în procesul instuctiv educativ. În şcoală, motivaţia intrinsecă pentru învăţătură nu apare la comandă, iar angajarea obţinută prin constrângere poate avea efecte secundare îngrijorătoare. Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată „păcatul de moarte al predării” (Herbart). Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constângere pe jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul comportamentului social. Iată câteva jocuri didactice folosite pentru îmbogăţirea expresivităţii vorbirii, activizarea vocabularului şi stimularea creativităţii elevilor. Pentru verificarea însuşirii grupurilor de litere am organizat jocul: „Unde se potriveşte?” Am prezentat elevilor câteva desene şi le-am cerut să denumească ce văd şi să spună DA în căsuţa care arată grupul de litere conţinut de cuvânt. Material:fişe pe care sunt scrise grupurile de sunete ca: ea, ia, ie, oa, ua, uă. Sarcina: să formeze cuvinte, pe urmă enunţuri care să se refere la o călătorie cu trenul. Desfăşurarea jocului: copiii primesc fişele, compun cuvinte, pe urmă enunţuri. Jocul este sub formă de întrecere. După mai multe exerciţii am putut organiza cu copiii jocuri didactice cu cuvinte omonime. „Găseşte mai multe înţelesuri” Este un joc care are ca scop precizarea înţelesului cuvintelor cu aceeaşi formă, dar înţeles diferit. Am folosit ca material didactic cuvinte ca: toc, cot, pui, pod, cap. Sarcina didactică: rostirea cuvântului după anumite înţelesuri sugerate. Desfăşurarea jocului: se scoate un elev din clasă. Învăţătorul împreună cu elevii aleg un cuvânt, de exemplu cuvântul toc. După alegerea cuvântului, copilul de afară este adus în clasă şi în mod organizat i se spun două sau mai multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Elevul trebuie să ghicească despre ce cuvânt este vorba. De exemplu: cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc, până când elevul ghiceşte. Dacă nu ghiceşte, i se dau lămuriri suplimentare. Se procedează la fel şi cu alte cuvinte omonime. Sinonimele contribuie la precizarea vocabularului şi măreşte simţitor potenţialul expresiv al limbii. Copiii sunt conduşi să înţeleagă şi să observe că unele cuvinte pot fi înlocuite în vorbire cu altele, cu acelaşi înţeles. De exempu: copilaş – bebeluş – prunc – pui de om sau bătălie – luptă – război. „Găseşte-i un alt nume” Acest joc l-am folosit pentru a îmbogăţi vocabularul copiilor cu cuvinte sinonime. Sarcina didactică: aflarea unor cuvinte sinonime cu celelalte. Material: cuvinte iniţiale. Desfăşurarea jocului: pe tablă am scris cuvintele în coloană: zăpadă, timp, troian, elev a ţipa. Elevii au sarcina de a găsi cât mai multe cuvinte cu acelaşi înţeles. Jocul l-am desfăşurat pe rânduri de bănci. A ieşit câştigător rândul care a găsit cele mai multe sinonime pentru cuvântul dat. Formarea noţiunii de limbă este un proces complex care implică atât dezvoltarea vocabularului, cât şi dezvoltarea proceselor intelectuale ale elevilor. Pentru a vedea modul în care s-a realizat îmbogăţirea vocabularului elevilor cu sinonime şi omonime am realizat „Jocul sinonimelor” şi „Jocul omonimelor”. ,,Jocul sinonimelor” Am cerut elevilor să găsească alte cuvinte cu înţeles asemănător din următoarele propoziţii: Mama îşi priveşte duios fiul (emoţionată, dulce, blând, trist, gingaşă). Oamenii se bucură de rodnicia pământului pe care l-au trudit. (bogăţia, fertilitatea).
Elevii au avut de căutat noi înţelesuri pentru cuvintele date de noi. Una dintre aceste cuvinte a fost: vie. Maică-ta de-i vie. Bine-ar fi să vie. Pân’ la noi la vie. Elevii au căutat noi înţelesuri ale cuvântului vie, după care au alcătuit propoziţii deosebit de frumoase. vie - trăieşte, este în viaţă - să vină - plantaţia de viţă de vie În jocul „Familia de cuvinte” elevii au găsit toate cuvintele înrudite cu cele date de noi: grădina - grădinar - grădiniţă - grădinărit - a grădinări - îngrădit S-au alcătuit şi enunţuri de tipul: „Tatăl meu este un grădinar foarte priceput.” sau
„Bunica toată ziua a grădinărit.” Pentru verificarea grupurilor de sunete: ea, ie, ia, oa, am organizat un concurs „Cine ştie câştigă”. Fiecare grup de sunete a fost reprezentat prin două coloane de cuvinte, una din ele fiind greşită. Unii au avut sarcina de a găsi cuvintele scrise corect, apoi cu acestea au alcătuit enunţuri.
„Mama are o blană de iepure.” sau
„Eu eram pe pod, când ele au ajuns.” sau
„Versurile scrise de fratele meu sunt frumoase.” În atenţia mea a stat ortoepia şi ortografia care cuprind vocale duble sau consoane duble. Pentru acesta am prezentat elevilor cât mai multe cuvinte şi le-am cerut să creeze şi un text care să cuprindă cel puţin trei cuvinte cu consoane alăturate, identice. Iată câteva exemple de cuvinte: alee, idee, muzee, tranşee, cuviincios, fiinţă, zoologie, alcool, accelerat, accident, occident, succes, fiică, înnora, înnoda, înnopta, înnoit. Jocul „Clarifică” Elevii au avut de clasificat în trei coloane substantivele prezentate de mine şi să precizeze ce arată fiecare: grădină, şcolar, fetiţă, pădure, necaz, alee, bucurie, catedră, mâhnire, arbore, ploaie.
În exerciţiul – joc „Ce se potriveşte?” elevii au avut de căutat unele însuşiri potrivite pentru substantivele date de mine: carte, cerneală, aer, strugure, şcoală, rădăcină, frunză, flori.
Elevii au alcătuit enunţuri cu câteva expresii noi găsite: Cireşul are frunza galbenă. sau Cactusul are o frunză spinoasă. Prin jocul didactic „Poştaşul” elevii au scris scrisori unor prieteni, verişori, vecini, folosind cuvinte şi expresii întâlnite de noi în diferitele lecţii sau poveşti, povestiri, poezii. În jocul didactic „Recunoaşte autorul” elevii au fost puşi în situaţia de a recunoaşte autorul unei poezii după fragmentele prezentate. Am citit elevilor câteva versuri semnificative din poeziile mai cunoscute ale marilor noştri scriitori, lăsând câte o pauză între fragmente. Elevii au ascultat şi pe măsură ce au auzit versurile, şi-au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru complicarea jocului, am cerut elevilor să indice şi numele poeziei din care a fost extras fragmentul ascultat. Prezint un exemplu orientativ de felul în care am compus o astfel de bandă: „Dar deschideţi poarta .... turcii mă-nconjor Vântul suflă rece .... rănile mă dor ....” (Dimitrie Bolintineanu – Mama lui Ştefan cel Mare) „Doar izvoarele suspună, Pe când codrul negru tace, Dorm şi florile-n grădină, Dormi în pace.” (Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele) În jocul „Ghici ce poveste este?”, elevii au avut de recunoscut titlul şi autorul unei povestiri după conţinut sau personaje. Astfel, am selecţionat din diferite povestiri unele fragmente semnificative, care le-am alcătuit în aşa fel, încât elevii să-şi dea seama că s-a trecut de la o poveste la alta. Jocul a fost interesant şi atractiv şi a favorizat o participare activă a elevilor. Am anunţat elevii că le voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care le sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom povesti, vor trebui să recunoască titlul şi autorul fiecărui fragment nou introdus. Prezint mai jos câteva fragmente reprezentative: „A fost odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, iar moşul avea un cocoş. Găina babei oua în fiecare zi două ouă şi baba mânca o mulţime de ouă, iar moşneagului nu-i dădea nici unul.” „- Ba mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre. Dacă ţi-i aşa de foame, du-te la baltă, bagă-ţi coada-n apă şi-i avea peste câţi îţi trebuie.” „Şi cum intră fetiţa într-o poeniţă, numai că-i ieşi lupul în cale:
„ - Bună vreme, cumătră. Da ce vânt te aduce pe aici?
În jocul „Completarea versurilor”, elevii au avut ca sarcină didactică de completat unele versuri dintr-o poezie cu cuvintele cel mai potrivite. Vara Arde soarele de vară Luminoasă este ... (zarea) Iar prin grâu şi prin secară A pornit ... (secerătoarea).
Care-o trage după el În curând, pe tot ... (ogorul) Nu rămâne-un firicel Strânşi la brâu şi ... (aurii) Snopi culcaţi se-aliniază Parcă ar fi nişte ... (copii) Care dorm după amiază.” Aşteptând cu plăcere un astfel de joc, stimulaţi de dorinţa de a câştiga întrecerea, copiii citesc, sunt îndemnaţi să citească un număr cât mai mare de opere literare.
Yüklə 230,27 Kb. Dostları ilə paylaş:
|