Vreau s-ajung steaua de acolo ” – Cum a început Magda Isanos să scrie? Imaginea literară a Magdei Isanos în Basarabia şi în România Drd. Alina Liliana Cozma Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

„Vreau s-ajung steaua de acolo....” – Cum a început Magda Isanos să scrie? Imaginea literară a Magdei Isanos în Basarabia şi în România
Drd. Alina Liliana Cozma

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Abstract: Magda Isanos starts writing lyrics around thirteen, right around the time of her stay in Chisinau, when, one night, she opens the door of her house to a drunken man, given the location, to whom she comes forward with a paperweight in her hand.

Her father regards the passion of composing with a malignant and restless attitude, tearing or burning her first poetry notebooks. Thus, there only remain some lyrics memorised by the writer’s sister, for instance, some stanzas devoted to her little sister on her three years old anniversary. There are also some short poems with satiric concept that Magda creates by collaborating with a boy from the neighbourhood, who, at a certain point, reminded of her physical flaw.

In 1932, she publishes for the first time in the Firefly Magazine (year I, no.2, May 28) of Bogdan Petriceicu Hasdeu Boys’High School from Chisinau, the poems I’d like a fairy tale and Spring. In Chisinau it also appears the first number of the magazine Bessarabian Life. In 1933, in the same magazine in which she debuted (Firefly, year II, no.2, April 1), she publishes the poem Jealousy. Magda also attends and has a significant role in creating the Cultural Society Iulia Hasdeu from around The Diocesan Girls’ High School from Chisinau. She receives the second award in a contest of the Society Romanian Youth from Bucharest to which she joined with an essay on the theme The Woman’s Rights. The award is being offered to her by the professor Nae Dumitrescu, the Society’s president.

In 1934, her poem Rain appears in the magazine Bessarabian Life ( year III, no.3, March). On this occasion, Magda is integrated in the history of bessarabian literature.

Magda Isanos continues to publish in some other popular magazines of those times, and in the spring of 1937, Magda Isanos’ heart flourished of joy, when, having breakfast at the Housekeeping Hostel, she heard from the table near her two gentlemen who appreciated her poems, not knowing that the one staying next to them was the authoress herself.

During her life, Magda Isanos had two moments of literary success. The first echo fame was felt when she was twenty years old, after Mihai Codreanu recommended her during a reunion organised by the Notes of Iasi as being a poetess of great sensibility and of real depth. [ Grati, 2016:43]. Having Mihail Sadoveanu as a mentor, the group of the dedicated magazine was formed by the most reputed men from Iasi, and their agreement offered young Magda a resounding victory with the public. It is true that her writings were printed until then in one of the most significant bessarabian magazines, Bessarabian Life, but frequenting the Notes of Iasi during 1936-1938 with a significant number of creations, and also the Literary Journal in 1939, coordinated by George Călinescu, she had the privilege of being integrated in the circle of the young ones who were read and reproduced. The second glorious moment in the writer’s career was in 1943 when editing the only volume antuma Poems, printed with the Brawo Publishing House, that was also coordinating the Notes of Iasi magazine. The book stimulated the interest of reputed critics such as Pompiliu Constantinescu, Gheorghe Bezviconi, Serban Cioculescu, Ion Caraion, Virgil Ierunca, who published reviews in the magazines Royal Foundations, Time, Young Romania, Literary Universe, The literary and artistic truth.

In Bessarabia, it is difficult to create the literary image of Magda Isanos due to the existing situation from 1940-1989. As is well known, the literary atmosphere from the interwar period was favourable for sustaining the writer’s creation.

Among the authors that are not accepted by the new procedure installed after Bessarabia joined the Soviet Union is also Magda Isanos. For the new generations that are reading moldavian literature from the East of the Prut, the poetess is anonymous. She becomes known only after 1989, due to some studies realised by Vasile Badiu in the local magazines, in which he shares from Magda Isanos’ will, describing her as being a poetess of great sensibility, in whose poetry are pulsing pieces of Bessarabia’s soul. In the same year, the Artistic Literature Publishing House publishes in Latin the volume of lyrics, sketches and chronicles, named Lyrical Confessions.

If Magda Isanos’ poetry suggests or not a bessarabian mark, it remains to be found. The concrete part is that in 1938, in the study The young bessarabian lyrical, Laurentiu Fulga includes her in the elite of bessarabian spirituality.

Key words: lyrics, Bessarabia, literature, review, antuma.

Magda Isanos începe să scrie versuri pe la treisprezece ani, chiar din vremea şederii ei la Chişinău când, într-o noapte, deschide uşa casei unui beţiv, dată fiind locaţia, căruia îi iese înainte cu un prespapier în mână.

Tatăl acesteia priveşte pasiunea de a compune cu o atitudine respingătoare şi agitată, rupându-i sau arzându-i primele caiete de poezii. Rămân, aşadar, doar câteva versuri memorate de surorile scriitoarei, de pildă, câteva strofe dedicate surorii celei mici cu ocazia aniversării a trei ani

În ochii tăi,/ Deschişi, miraţi şi-ncrezători asupra lumii,/ În ochii tăi miraculos de clari,/ O să se-ncuibe vipera minciunii,/ Şi-n colţul minusculei tale guri,/ Atât de dulce şi surâzătoare,/ Se vor săpa cu vremea zbârcituri,/ Mereu mai adâncite, mai amare. // Azi crezi în basme, însă mâine/ Vei învăţa adesea să te-ndoieşti/ Şi-n lupta ne-ndurată pentru pâine,/ Tu vei uita, desigur, să zâmbeşti.

Sunt păstrate şi câteva poeme scurte cu caracter satirizant pe care Magda le creează colaborând cu un băiat din vecinătate, care într-un anumit moment a amintit defectul ei fizic, considerând versurile similare cu posesoarea acestora

Regret c-am răscolit o răutate/ Pe care nici n-o bănuisem în trecut,/ Dar văd din rimele-ţi cu trudă închegate/ Că versurile-mi <<şchioape>> te-au durut…// Citeşte-ţi epigrama încă-o dată:/ Deşi nu eşti deloc un Cincinat/ Vei observa că trebuie reparată/ Şi-un pic de spirit nu i-ar fi stricat.// Şchiop fu şi Byron, mi se pare,/ Şi-avea mai mult talent ca tine,/ De-ar sta talentul în picioare,/ Ar scrie toţi măgarii bine.

În 1932, publică pentru prima dată, în revista Licurici (an I, nr.2, 28 mai) a Liceului de Băieţi Bogdan Petriceicu Hasdeu din Chişinău, poeziile Aş vrea un basm şi Primăvara. Tot la Chişinău iese de sub tipar primul număr al revistei Viaţa Basarabiei, al cărei plan de activitate sună astfel

...vom căuta să desţelenim păragina trecutului de robia în care a trăit Basarabia noastră, mai bine de un veac sub stăpânire rusească; ...vom căuta să înfăţişăm sufletul românesc basarabean în ceaţa vremurilor apuse şi în splendoarea luminii româneşti de astăzi; să cultivăm legăturile de convieţuire paşnică şi rodnică între locuitorii Basarabiei, fără de deosebire de naţionalitate şi religie; .... să ţinem în curent pe cititorul de pe meleagurile basarabene cu literatura noastră românească şi cu problemele de cultură generală. [1]

În 1933, în aceeaşi revistă în care a debutat (Licurici, an II, nr. 2, 1 aprilie), publică poezia Gelozie. De asemenea, Magda participă şi are un rol semnificativ la crearea Societăţii culturale Iulia Hasdeu din preajma Liceului Eparhial de fete din Chişinău. Primeşte premiul II la un concurs al Societăţii Tinerimea română de la Bucureşti la care s-a înscris cu un eseu având tema Drepturile femeii. Premiul îi este oferit de profesorul Nae Dumitrescu, preşedintele Societăţii, care afirmă De dumneata sunt convins că am să mai aud! Ai mari posibilităţi! [2]

În anul 1934, îi apare în revista Viaţa Basarabiei (an III, nr. 3, martie) poezia Ploaie. Cu prilejul acesta, Magda este integrată în istoria literaturii basarabene.

Publică în revista Crai nou (an I, nr.3, 31 martie) poezia Toporaşi, apoi contribuie la tipărirea revistei Ghiocei din cadrul şcolii, la care eleva clasei a VII-a este redactor. Scrie pentru revista şcolii Creionări şi câteva prezentări cu referire la revista Crai nou (an I, nr. 2, aprilie) şi poezia Macii, schiţa Inseparabilele (nr. 3). Ţine o conferinţă cu tema Femeia în literatura noastră iar în acelaşi an îi sunt publicate prozele Despre iubirile mari, Îngerii, Magistrata, Studenta, Oraşul cu minuni (Domnişoara Vanda), Omul cu cizme roşii.

În anul 1935, în revista Viaţa Basarabiei (an IV, nr.11-12, noiembrie-decembrie) îi apare poezia Rochia.

În 1936, este prezentată de poetul ieşean Mihai Codreanu în cadrul unei adunări a Însemnărilor ieşene coordonate de Mihail Sadoveanu, drept o poetă de o mare sensibilitate şi, ceea ce-i mai rar pentru o femeie, de o reală profunzime [3]. La scurt timp, începe să coopereze la această revistă, fiindu-i publicat poemul Dragostea mea. După aceea, se remarcă prin celebrul său poem Murim...ca mâine, din care profesorul C. I. Parhon reproduce câteva versuri în faţa unui public select din Aula Universităţii, Magda Isanosos având o perioadă de faimă literară:

Era confirmarea pe care o aştepta. Şedinţele „Însemnărilor ieşene” se ţineau în sala „Rockefeller” a Institutului de Anatomie, altfel spus, la Morgă, deoarece profesorul dr. Gr. T. Popa care conduce instituţia era şi animatorul principal al revistei. Vara, pe căldurile cele mari, se stătea pe nişte ziare aşternute pe scara răcoroasă de la intrarea din stânga clădirii. Cercul „Însemnărilor ieşene” cuprindea „crema” culturii ieşene, astfel că, după ce numele i-a apărut în revistă, Magdei au început să-i parvină primele ecouri ale celebrităţii. [4]

În primăvara lui 1937, inima Magdei Isanos înflorea de bucurie, când, luând dejunul la pensiunea Menaj, auzi la masa de alături doi domni care îi apreciau poeziile, nebănuind că cea de lângă ei este autoarea. Publică în continuare în Viaţa Basarabiei şi, în paralel, în Cuget moldovenesc, Pagini basarabene, creaţii ca Dorinţa, Grădinărie, Atavism, Toamna, Caisul, Cuvântul Evei, Jucărie etc.

Tot în acest an îi sunt tipărite aproape în fiecare număr al revistei Însemnări ieşene poeziile Învrăjbire, La marginea cimitirului, Blestem, Lacul, Calul de la birja de noapte, Ultimul sărut, După scriptură, Logodnă de primăvară, Risipire, Greşeala de tipar, Vis vegetal, Capricii, Murim, Romanţă. În ziarul Lumea (23 decembrie) apare poezia Cântarea păstoriţei, o descoperire preţioasă a Însemnărilor ieşene, Magda Isanos fiind considerată un nou talent în ascensiune, poetă a preocupărilor transcedentale, minunat redate în versuri de o temeritate care depăşeşte feminismul [5].

În mai 1938, ziarul Iaşul îi tipăreşte operele literare în proză Despre iubirile mari, Îngerii, Magistrata, Studenta, dar şi prezentări şi aprecieri critice despre Enigma Otiliei de George Călinescu, povestirea Ivan Turbincă, poemele Temple în flăcări de Victor Măgură.

Scriitoarea basarabeană publică în 1939 în Jurnalul literar (an I, nr. 1, 1 ianuarie) recenzia la Moldovenii de Georgeta Mircea Canciov, la Vulpea de Marz Webb în nr. 2 din 8 ianuarie, la Cartea cu amintiri de Marcu Beza în nr. 17 din 12 februarie şi poezia Dimineaţă redată în revista literară Viaţa Basarabiei (an VIII, nr. 2-3, februarie-martie). Îi apar, de asemenea, versurile Poem (Florile şi fiecare sens luminos al lumii), Rugăciune, Ziua mea netrăită, Noapte, În cimitir şi Amurg.

Tot în anul 1939, pune temeliile Societăţii Scriitorilor din Basarabia, alături de Pan Halippa, N. Costenco, I. Buzdugan, O. Cruşevan-Florescu, B. Istru, T. Nencev, V. Luţcan.

În anul următor, Magda Isanos scrie poeziile Flori adevărate (apărute în Însemnări ieşene, an V, nr. 4 din 1 aprilie), Săracii, Flori (tipărite în Revista Fundaţiilor la 1 iulie) şi Elegie (2 iulie 1940).

Ulterior, este inclusă în personalul redacţiei ziarului Avântul de la Iaşi, fiind colegă cu George Ivaşcu, Alexandru Piru, Eusebiu Camilar. Fiind bănuită de cenzură, gazeta nu mai este publicată. În consecinţă, în anul 1941, decid împreună cu Eusebiu Camilar, aflat acasă într-un concediu medical, să lanseze un alt ziar, Voinţa, alocându-şi toţi banii. Primul număr al ziarului iese de sub tipar pe 2 aprilie. Banii pe care îi deţin nu sunt de ajuns pentru a se afirma pe piaţa presei. De altfel, au apărut cu un articol într-un scandal ce a silit dispariţia ziarului. Ajungând la Iaşi, Eliza s-a speriat, deoarece Magda, însărcinată fiind şi foarte slăbită, dorea să ducă mai departe editarea Voinţei. Mama o roagă insistent, reuşind, în final, să o convingă pe fiica ei să vină cu ea la Bucureşti.

În anul 1943, scrie poezii ca Spital, Auz, Poemul femeii care iubea primăvara, Când cel iubit..., Păsările, Solii cerului, Zeii, Fata bătrână, Bărbatul, Mai sunt câteva veri, care vor apărea în Cetatea Moldovei, Vremea, Revista Fundaţiilor Regale, Cuget moldovenesc. De asemenea, debutează cu volumul cu titlul Poezii, tipărit la Iaşi, la Editura Institutul de Arte Grafice Brawo, coordonat de Eusebiu Camilar.

În 1944 apar poeziile Bunavestire, Oglinzi, Oamenii, Toamnă, Duhurile pământului, Am văzut şi eu oameni plecând, Aştept anul unu, Doamne, n-am ajuns până la tine, Munţii lumii pe inima mea, Ospăţ, Aceste mâini în revistele Vremea, Revista Fundaţiilor Regale, Victoria, Orizont şi Tribuna poporului.

În ciuda faptului că starea sănătăţii ei se agravase, Magda, aflându-se la Bucureşti, a copiat poeziile şi le-a grupat în scopul lansării unui volum, Imnuri pentru pământ, pe care l-a dus la Editura Fundaţiilor Regale pe 9 ori pe 10 noiembrie. Colaborează cu soţul ei la drama Focurile. Citea publicaţii periodice, redacta articole, fiind convinsă că lumea era avidă de adevăr şi justiţie. N-a fost adepta comunismului, ci a urmat nişte principii care, din întâmplare ori nu, se suprapuneau cu cele ale politicii de stânga, în vremurile acelea antifascistă şi antitotalitară: umanism, libertate şi adevăr.

În anul 1945, la Editura Fundaţiilor Regale este publicat volumul postum Cântarea munţilor şi drama în patru acte Focurile, o dramatizare a romanului Crăişorul de Liviu Rebreanu.

În anul 1946, la aceeaşi editură apare volumul Ţara luminii, iar în 1947 Editura Casa Şcoalelor editează Poezii, cu prefaţă de Camil Baltazar.

În anul 1955, la Editura de Stat pentru Literatura şi Artă este tipărit volumul Versuri, cu o introducere realizată de Veronica Porumbacu.

În anul 1974, la Editura Minerva iese de sub tipar volumul Poezii, o antologie a poemelor Magdei Isanos. Din postfaţa acestui volum, semnată de Magda Ursache, sunt de reţinut următoarele:

În puţinii ani care i s-au dat nu vom descoperi evenimente neobişnuite, spectaculoase, ci o serie de mici întâmplări destinate să provoace în conştiinţa autoarei ecouri extrem de adânci, trecute, în ultimă instanţă, în forma patetică a poemelor. În locul biografiei propriu-zise există poezia, există legenda unei fete care a iubit copacii, frunzele, bostanii, culoarea, lumina, cu un anume narcisism, ca şi cum ar fi fost ea însăşi risipită prin livadă ori câmpie, luând chipuri dintre cele mai felurite. [6]

În anul 1989, la Editura Literatura artistică din Chişinău apare în limba latină volumul Confesiuni lirice, îngrijit de Vasile Badiu.

În anul 1996, este publicată ediţia bilingvă româno-franceză Poezii/Poésies, traducere de Elisabeta Isanos.

De asemenea, versurile Magdei Isanos au mai fost traduse în germană, engleză, maghiară, rusă etc.

De-a lungul vieţii sale, Magda Isanos a avut parte de două momente de succes literar. Cel dintâi răsunet al faimei l-a simţit când avea vârsta de douăzeci de ani, după ce Mihai Codreanu a recomandat-o în cadrul unei adunări organizate de Însemnările ieşene ca pe o poetă de o mare sensibilitate şi de o reală profunzime [7]. Avându-l ca îndrumător pe Mihail Sadoveanu, grupul consacratei reviste cuprindea cei mai de seamă oameni ai Iaşiului, iar consimţământul acestora i-au oferit tinerei Magda o victorie răsunătoare la public. Este drept că scrierile ei au fost tipărite şi până atunci într-una dintre cele mai însemnate reviste basarabene, Viaţa Basarabiei, dar frecventarea Însemnărilor ieşene în anii 1936-1938 cu un număr semnificativ de creaţii, precum şi a Jurnalului literar în 1939, coordonat de George Călinescu, i-a dat prilejul de a fi integrată în cercul tinerilor lecturaţi şi reproduşi. În primăvara lui 1937, luând masa la o pensiune, fu surprinsă să audă la masa de alături o conversaţie între doi domni care îi apreciau poeziile. Tot în anul acesta, este chemată la vila Sonet a lui Mihai Codreanu, iar Constantin I. Parhon îi rosteşte poemul Murim...ca mâine în faţa unei mulţimi alese din Aula Universităţii. Merge constant la Însemnările ieşene, ia parte la adunarea de inaugurare a cenaclului Noua Junime, fiind motivată să scrie. Într-o scrisoare trimisă părinţilor, Magda face următoarele observaţii cu privire la eveniment: Eu am citit o poezie care n-a fost cu totul pe placul lui George Călinescu, totuşi i-au plăcut unele lucruri, m-a invitat data viitoare cu mai multe bucăţi [8]. Având toate indiciile, poeta îşi prevedea gloria, din moment ce, numai cu un an în urmă, îşi convingea mătuşa în glumă că aceea avea posibilitatea de a pătrunde în istoria literaturii române din banalul motiv că, în timp, pe casa ei va exista o placă pe care va fi inscripţionat: Aici a locuit marea poetă Magda Isanos, la mătuşa ei Călinescu Olga [9].

Al doilea moment demn de cinste în cariera scriitoarei a fost în anul 1943 prilejuit de editarea singurului volum antum Poezii, tipărit la editura Brawo, care coordona şi revista Însemnări ieşene. Cartea a stimulat interesul unor critici renumiţi ca Pompiliu Constantinescu, Gheorghe Bezviconi, Şerban Cioculescu, Ion Caraion, Virgil Ierunca, care au publicat recenzii în Revista Fundaţiilor Regale, Timpul, România tânără, Universul literar, Adevărul literar şi artistic.

Luând în consideraţie numărul însemnat de cronici la cărţile postume Cântarea munţilor din 1945, Ţara luminii (Imnuri pentru pământ) din 1946, Poezii din 1947 şi alte câteva, în anii următori, Magda Isanos se bucură de un interes stăruitor, fapt precizat de Constantin Ciopraga în prefaţa volumului Cântarea munţilor din 1988: Ea, cea atât de concret implantată în istoria curentă, trece – postum – într-un timp al mitului (...). În posteritate poezia Magdei Isanos cunoaşte o audienţă remarcabilă, pe măsura celei care a fost o personalitate de excepţie [10]. Opera ei este remarcată în mod admirabil de Ion Caraion, Şerban Cioculescu, Garabet Ibrăileanu, Camil Baltazar, George Ivaşcu, Alexandru Piru, Alexandru Jebeleanu, Geo Bogza, Laurenţiu Fulga, Marin Bucur, Ion Rotaru, Victor Felea, Horia Bădescu etc. Chiar şi neîncrezătorul Geo Bogza, scrie despre Magda într-un mod impresionant: A scris versuri în care se simte tălăzuirea oceanului când se pregăteşte furtuna, versuri uriaşe, poate cele mai dintâi versuri uriaşe pe care le-a scris o fiică a poporului nostru [11]. De asemenea, criticul Nicolae Manolescu a consemnat în prefaţa antologiei Poezia modernă de la G. Bacovia la Emil Botta faptul că Magda Isanos a scris poezii excepţionale, cu mare influenţă asupra întregii poezii feminine de după război... [12]. După aproximativ zece ani de la afirmaţia lui Constantin Ciopraga, Alex Ştefănescu afirmă că: Din Magda Isanos rămâne o legendă, din ce în ce mai ceţoasă [13]. Mărturia că Magda rămâne o legendă este publicul pe care îl are şi acum, pentru care s-a realizat pagina web www.isanos.ro, s-a îngrijit revista Ferestre şi s-a constituit Festivalul Naţional de Literatură Eusebiu Camilar – Magda Isanos.

În Basarabia, crearea imaginii literare a Magdei Isanos este dificilă din cauza situaţiei existente între anii 1940 şi 1989. După cum se ştie, atmosfera literară din perioada interbelică a fost favorabilă pentru susţinerea creaţiei poetei. După ce a debutat cu versurile sale în revistele şcolare din Chişinău Licurici (1932), Ghiocei (1933) şi Crai nou (1934), şcolăriţa ajunge să scrie pentru Viaţa Basarabiei, alăturându-se lui Pan Halippa, Şt. Ciobanu, N. Costenco, T. Inculeţ, S. Cujbă, GH. V. Madan, I. Buzdugan, Al. Boldur, A. Luţcan şi Vl. Cavarnali, ceea ce dovedeşte însemnătatea creaţiilor autoarei. Un articol intitulat Serata artistică a revistei „Viaţa Basarabiei” ilustrează faptul că Magda Isanos a fost apreciată de către colegii ei: Din iniţiativa revistei s-a organizat la teatrul „Orpheum” o serată literară urmată de bal în ziua de 5 decembrie din anul curent (…) Au citit din operele sale domnişoara Magda Isanos şi domnul Gheorghe V. Madan [14]. De asemenea, Nicolae Costenco o consemnează pe lista Societăţii Scriitorilor din Basarabia în numărul 9 al aceleiaşi reviste (1936). Desigur că numele scriitoarei este aşezat în rând cu nume remarcabile: Pan Halippa, N. Costenco, I. Buzdugan, O. Cruşevan-Florescu, B. Istru, T. Nencev şi V. Luţcan.

Despre primii paşi în literatură ai Magdei Isanos, vorbeşte actorul şi scriitorul Dominte Timonu:

Cu Magda Isanos am fost colegi de cenaclu. Şedinţele cenaclului aveau loc în fiecare sâmbătă seara în sala de festivităţi a primăriei şi începeau de obicei cu un referat, în care se ridica o problemă mai spinoasă, ca despre stil, valoarea artistică a unei opere, sau chiar despre însăşi noţiunea de artă. (...) Magda Isanos, fiica unui medic, cam smoliţică, cu ochii mari şi vii, tăcută, rece, distantă, părea de o gravă seriozitate. Cei câţiva tineri de vârsta ei nu-i prea dădeau târcoale, aşa cum se întâmplă de obicei de când e lumea lume, tocmai pentru răceala pe care o afişa. (...) Dacă Magda Isanos a izbutit să se înalţe până la măiestria literară unde se găseşte astăzi, loc bine definit în lirica românească, desigur că meritul îi aparţine ei în primul rând. Fără îndoială, că o contribuţie au constituit-o şi discuţiile purtate pe vremea aceea în cadrul cenaclului de atunci, precum şi în paginile revistelor literare, mai ales a <> de sub direcţia lui Iorgu Tudor [15].

Redactorii de la revistele Viaţa Basarabiei, Cuget moldovenesc, Pagini Basarabene o vedeau pe Magda Isanos parte integrantă a fondului spiritual basarabean pe care ei îl voiau valorificat şi renumit. Viaţa Basarabiei îi tipăreşte versurile chiar şi după ce scriitoarea se mută la Iaşi pentru a studia. Este cinstită de către coordonatorii acestei reviste, care îi publică poezia Dimineaţă pentru a menţine vie imaginea ei.

Printre autorii care nu sunt acceptaţi de noul regim instalat după alăturarea Basarabiei la Uniunea Sovietică se numără şi Magda Isanos. Pentru noile generaţii care citesc literatură moldovenească din partea de est a Prutului, poeta este anonimă. Devine cunoscută abia după 1989, datorită unor studii realizate de Vasile Badiu în revistele locale, în care împărtăşeşte din testamentul Magdei Isanos, descriind-o drept o poetă de o mare sensibilitate, în a cărei poeziei pulsează fărâme din sufletul Basarabiei. În acelaşi an, Editura Literatura Artistică publică în limba latină volumul de versuri, schiţe şi cronici denumit Confesiuni lirice. Nicolae Corlăteanu, Mihai Cimpoi, Veronica Bâtcă şi alţi critici literari reînvie imaginea Magdei Isanos, Alexandru Burlacu şi Alina Ciobanu o încadrează în antologia Scriitori de la viaţa Basarabiei şi Mihai Cimpoi scrie despre ea în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. Dacă poezia Magdei Isanos sugerează o amprentă basarabeană sau nu, rămâne de constatat. Concret este că în anul 1938, în studiul Tânăra lirică basarabeană, Laurenţiu Fulga o include pe aceasta în elita spiritualităţii basarabene.

În povestirile sale, fiica scriitoarei afirmă faptul că mama ei a simţit mereu

dorul de provincia ireversibilă. Cei plecaţi evocă mereu atmosfera locului de baştină: un parfum indescifrabil, o ţinută care-i defineşte ca o hieroglifă. Copil, ghiceam imediat în casa cui intrasem. Recunoşteam încă din uşă o odaie de basarabeni: câteva obiecte ciudate, nelipsitul samovar, pe care nicio luptă şi niciun pact politic n-au reuşit să-l disloce, mirosul de ceai şi plante medicinale, de unde ideea că ierborizau cu toţii uscându-se, dar şi altceva, greu de spus, poate o anumită lentoare serioasă, un ritm al vieţii zilnice [16].

Mihai Cimpoi consideră poezia Magdei Isanos impregnată de un vizionarism social: de început de secol cu fâlfâiri agitate de drapele şi aprinderi de sfeşnice, cu strigăte de groază şi sunete chemătoare la goarne, cu mâini întinse peste ruini şi morminte, cu incendieri de zări, cu galopări tropotitoare şi cu suliţi ridicate în ceruri, cu oameni porniţi după pilda şuvoaielor revărsate [17].

Integrarea poetei în colecţia Moştenire a Editurii Ştiinţa, ce înglobează scriitori basarabeni sau cu legături sufleteşti faţă de acest loc, demonstrează recunoştinţa şi eforturile istoricilor, criticilor literari şi ale rudelor care au adunat toate articolele şi manuscrisele Magdei Isanos, de folos pentru cultura română.

Note finale:

[1] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.41.

[2] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.41.

[3] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.43.

[4] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.43.

[5] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.43.

[6] – Magda Ursache, Postafaţă la Poezii de Magda Isanos, Editura Minerva, Bucureşti, 1974, p.192.

[7] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.43.

[8] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.5.

[9] – Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.5.

[10] – Constantin Ciopraga, Prefaţă la Cântarea munţilor, Editura Minerva, Bucureşti, 1988, p.5, p.25.

[11] – Geo Bogza apud Constantin Ciopraga, Prefaţă la Cântarea munţilor, Editura Minerva, Bucureşti, 1988, p.25.

[12] – Nicolae Manolescu, Prefaţă la Poezia modernă de la George Bacovia la Emil Botta, vol. I, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968 apud Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.6.

[13] – Alex Ştefănescu, La o nouă lectură: Magda Isanos, în România literară, nr.42, 1994 apud Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.6.

[14] – Nr.11-12, 1935, p.91 apud Aliona Grati, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016, p.6.

[15] – Dominte Timonu, Scara din umbra şi lumină, Chişinău, 2008, p.196-198.

[16] – Elisabeta Isanos, Cosânzenii, Editura Augusta/ Artpress, Timişoara, 2005, p.160.

[17] – Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura Arc, Chişinău, 1996, p.128.

Bibliografie:
Antofi, Simona, Contemporary Critical Approaches to the Romanian Political and Cultural Ideology of the XIXth Century - Adrian Marino, Al treilea discurs. Cultura, ideologie si politica in Romania/The Third Discourse. Culture, Ideology and Politics in Romania, Procedia Social and Behavioral Sciences, vol.63 / 2012, pp.22-28, DOI: 10.1016/j.sbspro.2012.10.005, accesibil la adresa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812047386

Cenac, Oana, General aspects of current political terminology, în Lexic politic - discurs politic, 2014, pp.124-130, ISBN:978-606-17-0633-4.

Cimpoi, Mihai, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura Arc, Chişinău, 1996.

Constantin Ciopraga, Prefaţă la Cântarea munţilor, Editura Minerva, Bucureşti, 1988.

Grati, Aliona, Magda Isanos – Scrieri, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2016.

Ichim, Laurențiu, The Romanian Cultural Pattern between Identity - Focused on Ethnic Tradition and the European Dimension Approaches on the Contemporary Multicultural Dialogue, Procedia Social and Behavioral Sciences, vol.92/2013, pp.409-411, DOI: 10.1016/j.sbspro.2013.08.693, accesibil la adresa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813028243

Ifrim, Nicoleta, Memory and identity-focused narratives in Virgil Tănase's 'lived book’, CLCWeb: Comparative Literature and Culture (ISSN 1481-4374) http://docs.lib.purdue.edu/clcweb/, nr. 19.2 / June 2017, Purdue University Press, pp.1-10, accesibil la adresa http://docs.lib.purdue.edu/clcweb/vol19/iss2/4/, https://doi.org/10.7771/1481-4374.2942

Isanos, Elisabeta, Cosânzenii, Editura Augusta/ Artpress, Timişoara, 2005.

Milea, Doinița, Intertextual as a pretext for the operation fictional text, în volumul Manifestări ale creativității limbajului uman, 2014, pp.20-26, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, ISBN 978-606-17-0623-5.

Timonu, Dominte, Scara din umbra şi lumină, Chişinău, 2008.

Ursache, Magda, Postafaţă la Poezii de Magda Isanos, Editura Minerva, Bucureşti, 1974.