Agenda preliminară
Yüklə 30,06 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Caraulan
- Osoianu
- Serbulenco
- Climaşevschi
- Ionaşcu
- Ciobanu
- Calistru
- 9 februarie
|
Proces verbal Pentru şedinţa Grupului Tehnic de Lucru (GTL) Tratamentul şi îngrijirea PTHIV/ITS din 28 ianuarie 2011 Ministerul Sănătăţii Agenda:
Prezenţa la şedinţă (în ordine alfabetică):
D-a Serbulenco a salutat membrii şi invitaţii GTL, specificând multitudinea de sarcini ce mai urmează a fi realizată, în particular menţionând elaborarea planului de implementare a programului naţional pentru combaterea şi controlul infecţiei HIV al MS, ulterior trecând în revistă punctele incluse în ordinea de zi.
D-a Ionaşcu a menţionat că noile cerinţe ale FG prevăd elaborarea unui plan al cursurilor de formare profesională, actualizat anual şi aprobat în cadrul şedinţelor GTL, fiind ulterior remis spre aprobare FG. D-a Serbulenco a confirmat că FG a remis o scrisoare în atenţia MS şi a CNC cu GTL cu privire la cerinţele pentru gestionarea corectă a finanţelor, fapt condiţionat de depistarea recentă a unei serii de fraude în alte ţări, în baza obiectivelor, sarcinilor şi în termenii stipulaţi. Ţării îi este oferit un ajutor mare, însă cursurile de formare diferă în funcţie de priorităţi, neexistând o claritate în trecut vis-a-vis de ce cursuri sunt implementate şi de cine. D-l Ciobanu a precizat că toate cursurile de formare profesională peste hotarele ţării, preconizate pentru anul 2011, sunt în cadrul unor instituţii bine-cunoscute ţării. Acestea ar putea fi convenţional categorisite în funcţie de locul desfăşurării – Clinica Lavra din Kiev, Ucraina, la care Moldova a dispus participarea a nu mai puţin de 10 echipe exhaustive de specialişti medicali şi sociali, beneficiind de un cadru didactic experimentat, fapt confirmat şi de evaluările anterioare; Centrul regional de instruire în tratamentul HIV pentru Europa şi Asia Centrală, Sankt Petersburg, Rusia; care este recent inaugurat fiind transferat de la Kiev în anul 2010 şi cele oferite local în Republica Moldova. În anul 2010 la crearea agendei centrului regional de instruire din Rusia au participat şi experţii din ţară. Merită a fi examinate şi alte opţiuni, cum ar fi Centrul regional de instruire în supravegherea infecţiei HIV, Zagreb, Croaţia (unde este predat un curs de formare în supravegherea şi prevenirea rezistenţei medicamentoase în infecţia HIV), la fel ca şi Academia Europeană HIV/SIDA de la Bucureşti, România, unde în 2010 au avut loc un şir de cursuri de formare pentru specialiştii noştri. D-a Serbulenco a constatat necesitatea coordonării tuturor activităţilor de instruire în domeniul dat cu MS şi cu CNC şi GTL, în trecut fiind organizate multiple instruiri, însă un plan comun de cursuri de formare fiind în final inexistent, fiind dificilă evaluarea rezultatelor acestora. Este necesară fortificarea funcţiei de selecţie a participanţilor. D-l Ciobanu a remarcat că treningul oferit în baza clinicii Lavra din Kiev presupunea un chestionar de evaluare înaintea cursului şi după curs, fiind comparate nivelurile de cunoştinţe ale participanţilor, la fel ca şi compararea rezultatelor între ţările ce au beneficiat de curs. D-a Ionaşcu a elucidat existenţa în cadrului Academiei din România a unui mini-grant, urmând ca specialiştii relevanţi din Moldova să preia legătura cu Academia în vederea realizării unei agende comune, fiind necesară doar achitarea cheltuielilor de deplasare din partea republicii. D-l Calistru a opinat despre necesitatea studierii tematicilor oferite în cadrul Academiei, ţinând cont de experienţa vastă clinică în conduita infecţiei HIV la copii, de exemplu, sau asistenţa socială. D-a Caraulan a reiterat necesitatea unor estimări ale costului acestor cursuri, pentru a fi reflectate în planul de instruiri respectiv. D-a Ionaşcu s-a pronunţat în favoarea necesităţii includerii tuturor partenerilor relevanţi implicaţi în organizarea şi prestarea cursurilor de formare profesională din Moldova, inclusiv şi a UCIMP şi Fundaţiei Soros Moldova. Ideal acest plan comun de formare ar trebui să existe sub umbrela Centrului naţional de combatere şi profilaxie a infecţiei HIV (Centrul SIDA), dar şi implicarea altor ministere, reieşind din contextul intersectorial al problemei. D-l Osoianu a menţionat că a fost remisă o scrisoare în atenţia MS, solicitând informaţia respectivă, însă dimensiunea subiectului abordat este peste MS, fapt confirmat şi de d-a Serbulenco. D-l Ciobanu a sugerat ca secretariatul CNC să compileze toată informaţia parvenită de la toate GTL şi de la alte ministere, pornind de la premisa componenţei multisectoriale a CNC-ului, ulterior partajării unui mesaj de solicitare a planului de activităţi pe GTL. Acest proiect de plan, ulterior examinării şi completării de toate GTL va fi consolidat într-un singur plan naţional de formare profesională axat pe domeniul infecţiei-HIV. D-a Caraulan a precizat că planul prezentat atenţiei GTL reprezintă doar o parte din activităţile desfăşurate în cadrul ţării şi doar o parte chiar a activităţilor derulate de Centrului PAS în cadrul Grantului Fondului Global, runda 8. D-a Serbulenco, susţinută şi de d-a Ionaşcu, au sugerat prezentarea planurilor de formare profesională separate pe organizaţii şi în funcţie de maladie, acestea urmând a fi compilate de secretariatul CNC, cu asistenţa direcţiei Politici în Sănătatea Publică. Proiectele de planuri organizaţionale pentru cursurile de formare preconizate pentru anul 2011 urmează a fi prezentate secretariatului până în data de 9 februarie curent. D-l Climaşevschi a opinat că funcţia dată ar fi logic să fie executată de Centrul SIDA. D-a Popovici s-a pronunţat pentru includerea în lista persoanelor beneficiare de formare şi a specialiştilor de laborator implicaţi în monitorizarea eficienţei tratamentului specific al infecţiei HIV. Cu deschiderea secţiilor de terapie ARV la Bălţi şi în cadrul spitalului de boli infecţioase “T.Ciorbă” necesităţile de formare a specialiştilor de acolo. O modalitate mai cost-eficientă ar fi invitarea formatorilor străini în Moldova, sau utilizarea opţiunii de trening din România, lipsind bariera limbii vorbite. În acelaşi context, d-a Ionaşcu a subliniat utilitatea formării profesionale la locul muncii, echipa specialiştilor din ţară plecând la un laborator similar din ţările vecine, sau formatorii venind şi lucrând cu echipamentul de laborator din Moldova, fapt sugerat de d-a Luca. La insistenţa d-ei Serbulenco, GTL a căzut de acord asupra necesităţii monitorizării calităţii formărilor profesionale. La doleanţa d-lui Calistru, cursul stipulat de management medical integrat HIV să includă în componenţa echipei şi dermatovenerologii care sunt implicaţi în conduita ITS. Pe marginea unui alt comentariu vis-a-vis de implicarea medicilor AMP fără înrolarea în trening a medicilor infecţionişti, d-a Caraulan a specificat că acelaşi curs preconizat pentru lucrătorii AMP a fost organizat şi pentru medicii infecţionişti în anul 2010, urmând a fi antrenaţi în proces medicii AMP în 2011, fapt confirmat de d-a Cebotari. GTL a opinat că bariera de limbă este mică pentru cursurile de formare în România pentru Bălţi şi pentru Tiraspol, majoritatea specialiştilor fiind bilingvi.
D-a Ionaşcu a menţionat că există experienţă de angajare a studenţilor în completarea unor baze de date similare, la care d-a Popovici şi-a expus motivele de îngrijorare vis-à-vis de confidenţialitatea datelor personale. D-a Petrică a spus că aceiaşi abordare a fost adoptată şi în cadrul programului naţional de profilaxie şi combatere a TBC, însă practica a eşuat din cauza multiplelor erori şi decalaje în datele introduse. D-l Ciobanu a sugerat motivarea financiară suplimentară a unei persoane din cadrul sistemului, fapt ce va limita erorile şi va proteja confidenţialitatea. D-l Climaşevschi şi d-a Popovici au opinat că astfel de lucru ar putea fi efectuat şi de asistentele medicale din cadrul secţiei. D-a Caraulan a specificat că o parte din fonduri ar putea fi găsite din grantul Fondului Global gestionat de IP “UCIMP RSS”, sumă destinată fortificării monitorizării şi evaluării. D-a Serbulenco a menţionat că funcţiile de state au fost deja aprobate pentru anul curent, urmând a răspunde la trei întrebări: cine să introducă datele (lucrătorii medicali?), cât costă (pot fi utilizate o parte din fondurile UCIMP?) şi pe ce termen? D-l Calistru a sugerat motivarea financiară a asistentelor medicale din secţie din afara schimbului său, însă opţiunea ar putea fi puţin fezabilă reieşind din programul lor de lucru. D-l Ciobanu a conchis că acest lucru ar putea fi susţinut financiar pe o perioadă de câteva luni cu surse financiare internaţionale, ulterior fiind necesară revizuirea ordinului 100 privind funcţiile de state, inclusiv introducerea unui operator la SBI “Toma Ciorbă”. La sugestia d-lui Climaşevschi, urmează a fi identificată o soluţie şi pentru spitalul municipal de la Bălţi. D-a Serbulenco s-a expus pozitiv pe marginea existenţei banilor, o altă opţiune ar putea fi cooptarea medicilor rezidenţi. D-l Climaşevschi a opinat că pacienţii ar urma să fie introduşi în baza de date de medicii epidemiologi, care au acces la astfel de date, în particular Centrul SIDA. D-l Osoianu a remarcat că toţi pacienţii luaţi la evidenţă până în anul 2007 au fost deja introduşi. D-a Ionaşcu a constatat necesitatea unor dispoziţii la nivel de MS (de exemplu, introducerea persoanelor în baza de date chiar şi cu o singură probă ELISA pozitivă), ulterior cărora Centrul SIDA va interveni cu o serie de scenarii. D-l Osoianu a solicitat şi implicarea Centrului Naţional de Management în Sănătate.
Rezumatul deciziilor luate de GTL:
Yüklə 30,06 Kb. Dostları ilə paylaş:
|