Imsp dispensarul Dermatovenerologic Republican

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.46 Mb.
səhifə1/9
tarix02.08.2018
ölçüsü1.46 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9




Mulţumiri:
Acest studiu a fost iniţiat de Reprezentanţa UNAIDS în Republica Moldova în vederea documentării fluxului de resurse financiare în domeniul HIV/SIDA pentru prezentarea datelor în cadrul raportului Guvernului Republicii Moldova la Declaraţia de Angajament privind HIV/SIDA adoptată de Adunarea Generală a ONU în cadrul sesiunii extraordinare consacrată HIV/SIDA, din 27 iunie 2001 (UNGASS 2008).
Realizatorii studiului mulţumesc conducerii Ministerului Sănătăţii, inclusiv tuturor participanţilor la studiu, care, prin implicarea lor, şi-au adus o contribuţie deosebită la identificarea fluxurilor financiare, surselor şi destinaţiei resurselor.
Adresăm mulţumiri deosebite instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale care au contribuit la realizarea studiului:

  • Centrul Naţional de Management în Sănătate Unităţii de Monitorizare şi Evaluare a Programelor Naţionale, compartimentul HIV/SIDA;

  • Consiliul Naţional de Coordonare pentru realizarea activităţilor de coordonare a Programului Naţional de profilaxie şi control al HIV/SIDA şi ITS.

  • Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, din componenţa căruia fac parte Centrul SIDA şi laboratoarele SIDA teritoriale;

  • IMSP Dispensarul Dermatovenerologic Republican

  • IMSP Dispensarul Republican da Narcologie

  • Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui

  • IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului

  • Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

  • CRUCEA ROŞIE Moldova

  • UCIMP - Programul „TB/SIDA”

  • OIM – Proiectul „Riscuri epidemiologice ale mobilităţii. Prevenirea H/S în rândurile migraţilor din RM”

  • Fundaţia Soros Moldova

  • Agenţiile ONU si alte organizaţii bilaterale şi multilaterale interaţionale

De asemenea, exprimăm sincere mulţumiri persoanelor care au acordat asistenţa tehnică pe parcursul elaborării studiului:



  • Dlui Carlos Avila – Şef, Departamentul de Evidenţă şi Monitorizare a Politicilor, Secţia Economie şi Finnaţe, UNAIDS, Geneva

  • Dlui Ghenadie Ţurcanu - sef Direcţia Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor,

  • Dlui Mihai Ciocanu- Directorul Centrului Naţional de Management în Sănătate,

  • Dlui Oleg Barbă - consultant în politici TB, HIV/SIDA – Consiliul Naţional de Coordonare a Programului Naţional de profilaxie şi control al HIV/SIDA şi ITS

La procesul de elaborare a raportului aducim mulţumirii grupului de lucru: D-nei Lilia Gantea, Şef secţie, şef adjunct direcţie, Direcţia economie, finanţe, evidenţă contabilă şi gestiune, Secţia economico-financiară şi planificare; D-nei Ana Niculiţa, Consultant, Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Ssănătăţii; D-nei Doina Banari, Şef Secţie Evaluare Economică şi tarife medicale, D- nei Larisa Taucii, Şef Secţie Asigurări medicale şi contractări, D-nei Otilia Scutelniciuc, Şef al Departamnetului de Monitorizare şi Evaluare a Programelor Naţionale în Sănătate din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate, D+nei gabriela Ionascu, Coordonator UNAIDS în Republica Moldova.



1. Introducere
Sistemul Ocrotirii Sănătăţii din Republica Moldova în ultimii ani se afla într-un amplu proces de reformare. În ultimul deceniu în Republica Moldova s-au înregistrat rezultate semnificative în domeniul ajustării şi restructurării funcţionale a sistemului de sănătate. Implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) în anul 2004 a condus la o revigorare în tendinţele nefavorabile ale sistemului de sănătate publică, sporindu-i în anul 2007 nivelul de finanţare până la 5,2% din PIB, iar totalul cheltuielilor pentru asistenţă medicală populaţiei depăşind 10% din PIB.

Cele mai urgente masuri pentru realizarea acestor scopuri in timpul apropiat vor fi:



  • Elaborarea normativelor asigurării financiare ale cheltuielilor pentru sănătate si a normativelor asigurării sistemului sănătăţii la toate nivelurile;

  • Crearea sistemului de conturi naţionale si subconturi in sistemul de sănătate pentru asigurarea controlului asupra utilizării mijloacelor financiare disponibile;

  • Elaborarea mecanismului de egalare financiara si sociala ale condiţiilor de acordare a asistentei medicale in cadrul realizării programelor naţionale garantate de stat in funcţie de starea sanatatii populaţiei cat si a componentei populaţiei după sex si virstă;

  • Majorarea cheltuielilor de stat pentru sănătate.

Astfel, obţinerea unei informaţii mai exacte privind finanţarea sistemului ocrotirii sănătăţii devine un element important în estimarea tuturor fluxurilor financiare pentru toate tipurile de servicii medicale in tara.


Prezenta lucrare constituie una din primele încercări de a produce estimări a Conturilor Naţionale de Sănătate (CNS) in general si o subanaliză a conturilor HIV/SIDA recomandate de NASA (abreviatura din engleza: Evaluările Naţionale ale cheltuielilor înregistrate în sfera HIV/SIDA).
Analiza cheltuielilor la nivel naţional a utilizării resurselor financiare destinate profilaxiei şi controlului infecţiei HIV/SIDA s-a efectuat in baza datelor financiare colectate pentru anii 2006-2007 in conformitate cu clasificarea metodologica NASA.
NASA asigura indicatorii răspunsului financiar naţional legat de HIV/SIDA si suporta monitorizarea mobilizării de resurse destinate pentru profilaxia si tratamentul HIV/SIDA, iar CNS formează sursa principală informaţională pentru o elaborare şi o analiză politică în bază de analiza situaţiei financiare reale şi face posibilă înţelegerea surselor şi a modului în care se utilizează toate fondurile (atât publice şi private, cît şi contribuţiile donatorilor) în sectorul sănătăţii in general şi celor legate de programe concrete de boli, de exemplu HIV/SIDA.
Pe măsura creşterii investiţiilor private, CNS si NASA vor permite Ministerului Sănătăţii să cunoască dinamica investiţiilor şi să îmbunătăţească reglementarea generală a sectorului sănătăţii. In rând cu determinarea faptului, câte mijloace din sursele financiare revin ocrotirii sănătăţii, CNS urmăresc minuţios mişcarea fluxurilor financiare de la un sector al sistemului la altul, cum ar fi, de exemplu, distribuirea mijloacelor de la Ministerul Sănătăţii şi CNAM către fiecare prestator de servicii medicale pentru serviciile acordate, iar NASA urmareste fluxul surselor destinate pentru contracararea epidemiei HIV/SIDA, utilizate mai tirziu pentru monitorizarea implementării Planului National Strategic pe tara.
Activităţile concrete includ formarea şi dezvoltarea capacităţii, producerea şi diseminarea rapoartelor in general a CNS si pentru HIV/SIDA in particular. Aceste informaţii, în joncţiune cu ameliorarea calităţii statisticei epidemiologice vor forma baza pentru monitorizarea performanţei sistemului de sănătate.
Introducerea monitorizării resurselor financiare destinate contracarării HIV/SIDA, bazat pe un sistem de conturi de sănătate, vor:

  • aprecia priorităţile alocării de fonduri pentru HIV / SIDA;

  • asigura evidenta adecvata a cheltuielilor de resurse alocate pentru programe şi activităţi privind HIV/SIDA de către toate ministerele şi părţilor interesate;

  • optimiza utilizarea resurselor financiare ale sistemului de sănătate;

  • furniza o justificare ştiinţifică de control la nivel de stat şi de reglementare pentru punerea în aplicare ale programelor şi activităţilor privind HIV / SIDA.

Prin urmare, CNS verifică pulsul financiar al sistemului naţional de sănătate, iar Metodologia NASA - evaluările naţionale ale cheltuielilor înregistrate în sfera HIV/SIDA şi răspund la următoarele întrebări:



    • Cine în ţară plăteşte pentru ajutorul medical?

    • Cît se cheltuieşte şi pentru ce tipuri de servicii?

    • Cum se repartizează mijloacele financiare după tipurile de servicii medicale?

    • Cine profită de cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii?

    • Pentru care segmente de populaţie sunt direcţionate programele?

    • Ce fel de resurse trebuie sa fie mobilizate pentru atingerea scopurilor ?

    • Care agenţi mobilizează mijloacele de finanţe legate de HIV/SIDA ?

Scopul prezentului studiu consta in generarea unor date suplimentare privind fluxurile financiare in sectorul ocrotirii sănătăţii pentru a informa instituţiile abilitate şi comunitatea de donatori in definitivarea strategiei lor in raport cu: a) îmbunătăţirea finanţării sectorului de sănătate şi b) evaluarea curentă ale resurselor financiare utilizate in lupta cu epidemia HIV/SIDA.


II. Obiective
Studiul posibilităţii aplicării practicii internaţionale în implementarea Metodologiei Conturilor Naţionale de Sănătate (CNS ) si Evaluările Naţionale ale cheltuielilor înregistrate în sfera HIV/SIDA -NASA;

  1. Trecerea în revistă a tuturor actorilor din sistemul de sănătate responsabili pentru combaterea si profilaxia HIV/SIDA, ţinându-se cont de ultimele modificări ale acestui sistem;

  2. Monitorizarea si estimarea tuturor fluxurilor băneşti, a destinaţiei lor şi categoriilor de cheltuieli la nivel naţional privind profilaxia şi controlul infecţiei HIV/SIDA in conformitate cu clasificarea metodologica NASA;

  3. Colectarea si analiza datelor care nu sunt legate de sfera financiara, fiind culese din surse specializate, de exemplu, cercetări epidemiologice, demografice etc.;

  4. Elaborarea unor tabele speciale recomandate de NASA in calitate de exemplu a implementării CNS in cazul HIV/SIDA ca o parte componenta a acestora;

  5. Trasarea unor activităţi concrete specifice etapei iniţiale de implementare a CNS pentru cazul HIV/SIDA in Republica Moldova.

  6. În procesul de realizare a lucrării pentru prima data au fost cercetate toate fluxurile financiare ce ţin de pregătirea şi implementarea Metodologiei NASA -Evaluările Naţionale de cheltuieli înregistrate în sfera HIV/SIDA în Republica Moldova.

Instituirea unui mecanism eficient, periodic de prezentare către Ministerul Sănătăţii, instituţiile specializate si donatorii internaţionali a informaţiei financiare privind fluxurile financiare, în vederea monitorizării şi evaluării utilizării acestora.



    • Elaborarea şi aplicarea unor metodici speciale de colectare a indicilor economico - financiari la nivel naţional şi local.

    • Elaborarea sistemului informaţional de monitorizare şi evaluare financiară in domeniul HIV/SIDA.

    • Elaborarea metodelor de atribuire a cheltuielilor legate nemijlocit de lupta cu HIV/SIDA.

    • Elaborarea unui set de tabele speciale, care caracterizează activitatea în cadrul HIV/SIDA în corespundere cu metodologiile NASA si CNS.

    • Elaborarea unui set de indicatori ne-financiari ca cei epidemiologici, demografici etc., care completează datele monitoringului financiar în corespundere cu metodologia NASA.


III. Rezultatele Scontate
Estimarea fluxurilor financiare destinate HIV/SIDA in cadrul Conturilor Naţionale de Sănătate oferă informaţia strategică necesară care ajută managerii-specialişti de programe şi persoanele cu funcţie de decizie în:

  • determinarea priorităţilor în repartizarea finanţării la contracararea epidemiei HIV/SIDA;

  • optimizarea folosirii resurselor financiare;

  • planificarea cheltuielilor strategice pentru HIV/SIDA;

  • aprecierea diferenţei financiare dintre volumul surselor existente şi volumul surselor necesare;

  • evaluarea eficienţei folosirii mijloacelor băneşti la programe şi măsuri de profilaxie si contracarare a infecţiei HIV în baza datelor monitorizării epidemiologice;

  • controlul, reglarea şi coordonarea îndeplinirii programelor şi măsurilor de părţile implicate.

Concomitent cu analiza resurselor necesare pentru combaterea HIV/SIDA, monitorizarea sistematică şi evaluarea cheltuielilor curente oferă posibilitatea de a evalua in ce măsura mecanismul existent de finanţare reflectă necesitatea în resurse financiare pe ţară, arată cum resursele existente influenţează asupra evoluţiei epidemiei şi modalitatea de repartizare eficienta ale resurselor pentru contracararea evoluţiei epidemiei.


Cercetările si rezultatele acestora, prezentate in lucrare, au fost efectuate la Centrul Naţional de Management în Sănătate in baza Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 479 din 29 decembrie 2007 „Cu privire la elaborarea Raportului Naţional pentru anul 2008 în conformitate cu Declaraţia de Asumare a Angajamentelor cu privire la HIV din cadrul Sesiunii Speciale din 2001 a Adunării Generale a ONU”.
În concluzie vom menţiona ca datele colectate şi prezentate aici permit o analiză a tendinţelor în timp privind volumul de cheltuieli pentru HIV/SIDA şi a categoriilor de cheltuieli mai mult sau mai puţin acoperite cu resurse financiare. Implementarea metodologiei examinate in lucrare ar conduce nemijlocit la o îmbunătăţire a capacităţilor de planificare şi o sporire a eficienţei resurselor şi activităţilor în domeniu vizat.

IV. Metode de cercetare
Datele utilizate in lucrare au fost obţinute de la organizaţiile selectate la nivel naţional şi local care au implementat sau au debursat fonduri pentru prevenirea şi tratamentul HIV/SIDA, cît şi din activităţile finanţate pentru coordonarea, monitorizarea şi evaluarea în sfera HIV/SIDA. La calcularea cheltuielilor în sfera HIV/SIDA pe durata anilor 2006 - 2007 au fost utilizate date referitoare la cheltuielile anuale cu destinaţie specifică pentru tratamentul şi prevenirea HIV/SIDA preluate de la instituţiile din sistemul sănătăţii precum si informaţii privind fluxurile financiare oferite de organizaţiile internaţionale bilaterale şi multilaterale care activează pe teritoriul Republicii Moldova.
In lucrare au fost utilizate metode statistice de colectare a datelor, procedee de prelucrare si reprezentare grafica a datelor cu ajutorul unor programe computerizate (SPECTRUM, EXCEL, RNM etc.).
V. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific
Pentru analiza cheltuielilor in sectorul ocrotirii sănătăţii la nivel naţional, utilizării resurselor financiare destinate HIV/SIDA, colectarea datelor cit si la întocmirea unui şir de clasificări au fost utilizate metodologiile CNS si NASA, descrise in ghidurile si recomandările practice: Guide to producing naţional health accounts: with special applications for low-income and middle income countries. World Health Organization 2003; National AIDS Spending Assessment (NASA) Classification Tables. UNAIDS, 2007; User Guide NASA RTS: National AIDS Spending Assessments Resource Tracking System. UNAIDS, 2007; A System of Health Accounts (SHA). Head of Publications Service, OECD Publications, France.2000; Pia and Paurvi Bhatt. Linking Indicators from National Health Accounts and the NHA HIV/AIDS Subanalysis to Health Policy Goals. Health Reformplus Project. November 2004.
In studiu au fost utilizate acte legislative şi normative de bază din Republica Moldova: Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995;[88] Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998;[89] Legea cu privire la mărimea, modul şi termenii de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002;[90] Legea cu privire la implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi la constituirea fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2003 nr. 264-XV din 26.06.2003;[91] Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea „Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală” nr. 594 din 14.05.2002;[92] Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea „Regulamentului cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare” şi „Metodologiei stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare” nr. 1128 din 28.08.02;[75] Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 5 septembrie 2005 despre aprobarea celui de al 3- lea Program Naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010;[76] Politica Naţională de Sănătate pentru anii 2007-2021- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 886 din 6 august 2007;[78] Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate în perioada 2008-2017 - Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1471 din 24 decembrie 2007;[79] Strategia Naţională de Dezvoltare pe anii 2008-2011, Strategia de Creştere Economică şi Reducerea Sărăciei; .Ordinul Ministerului Sănătăţii, Cu privire la elaborarea Raportului Naţional pentru anul 2008 în conformitate cu Declaraţia de Asumare a Angajamentelor cu privire la HIV din cadrul Sesiunii Speciale din 2001 a Adunării Generale a ONU etc.

VI. Conturile Nationale in Sanatate
Intr-un şir de tari Sistemul Conturilor Naţionale constituie principala metodă de analiză şi evidenţă a economiei naţionale, prin care se realizează o prezentare cantitativă, agregată, completă şi coerentă a relaţiilor din economie. Acest sistem de măsurare a rezultatelor macroeconomice urmăreşte: ierarhizarea proceselor economice şi măsurarea rezultatelor prin indicatori sintetici, obţinute prin îmbinarea funcţiilor de culegere, sistematizarea şi ordonarea datelor economice cu cele de analiză şi decizie la nivel micro- şi macroeconomic.
Ca sistem de evidenţă macroeconomică, Sistemul Conturilor Naţionale îndeplineşte următoarele funcţii:

  1. instrument de evidenţă statistică prin care se sintetizează, sistematizează şi se coordonează datele economice; datele furnizate asigurind constituirea indicatorilor macroeconomici la diferite nivele de agregare si formarea imaginii de ansamblu asupra economiei;

  2. instrument de cunoaştere şi analiză economică pe perioada anterioară. Aici se urmăresc trei aspecte: creşterea economică, echilibrul economic, financiar şi valutar; eficienţa economică;

  3. instrument de fundamentare a deciziilor privind dezvoltarea economică.

Totodată, una din trăsăturile definitorii ale echilibrului financiar general constituie evaluarea elementelor funcţionale privind volumul resurselor financiare mobilizate pe plan naţional (cererea internă, formarea brută de capital, regimul amortizării a mijloacelor fixe etc.) şi a necesităţilor de resurse financiare (volumul investiţiilor, volumul producţiei şi serviciilor, vilucrare de rotaţie a fondurilor, programe de cercetare-dezvoltare, obiective social-culturale etc.) [8,13].


Astfel, urmărirea echilibrului financiar public, concomitent cu cel al întregii economii, prin prisma Sistemului Conturilor Naţionale, oferă posibilitatea cuantificării fluxurilor băneşti atât pentru componentele instituţionale ale economiei pe ansamblul economiei privită ca un sistem unitar, cât şi pentru celelalte entităţi externe [12,28].
În conformitate cu Hotărârea Guvernului privind programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul internaţional de contabilitate şi statistică, nr.710 din 23.09.94 [77], Sistemul Conturilor Naţionale prevede două tipuri de clasificare ale unităţilor economice: pe ramuri şi pe sectoare :

  • Gruparea pe ramuri permite evaluarea proceselor de producţie, distribuire şi consum al produselor, bunurilor si serviciilor, a balanţelor de resurse şi de utilizare a acestora, cit si contribuţia fiecărei ramuri la crearea PIB.

  • Gruparea unităţilor instituţionale in conformitate cu sectoarele economice evidenţiază fluxurile veniturilor şi cheltuielilor, starea activelor şi pasivelor financiare.

Astfel, conturile pe sectoare asigură datele necesare pentru analiza proceselor economice, sociale şi a calităţii vieţii, precum şi a rolului fiecărui sector în crearea şi utilizarea produsului intern brut.


Sistemul conturilor sau al contabilităţii naţionale (SCN) este un sistem de evidenţă şi analiză macroeconomică utilizat în statistica ţărilor cu economie de piaţă, în statisticile O.N.U. şi ale altor organisme internaţionale.

Apariţia sa a fost impusă de necesitatea obţinerii informaţii pentru efectuarea unor calcule şi analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenţă şi analiză macroeconomică folosit în statistica mondială. Obiectivul său consta in reprezentarea cantitativa a realitatii economice într-o perioadă de timp sau la un moment anumit. Activitatea economică are drept rezultat produse şi servicii care au un caracter de marfă şi se realizează prin intermediul pieţei, precum si produse şi servicii care nu au caracter de marfă şi, ca atare, nu fac obiectul pieţei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Evidenţa acestora este necesară pentru ca, prin agregare, să se obţină indicatori care permit analiza dimensiunilor şi rezultatelor obţinute, privite ca valori de întrebuinţare necesare pentru: satisfacerea nevoilor populaţiei, producţia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilităţilor de export şi a necesităţilor de import [14,25,35,44].


În procesul realizării valorilor de întrebuinţare este necesar de evidenţiat şi fluxurile de venituri (fluxurile financiare).Evidenţierea fluxurilor materiale şi financiare răspunde unor nevoi diferite de informare şi analiză economică. Fluxurile materiale şi financiare, grupate pe categorii de produse şi servicii, respectiv de venituri şi cheltuieli, sunt evidenţiate în conturi alcătuite după principiul dublei înregistrări[16]. Categoriile economice utilizate în concepţia SCN au la bază teoria economică pe care se fundamentează economia de piaţa.
Principiile care stau la baza SCN fac posibilă urmărirea echilibrului material şi financiar la toate eşaloanele economiei şi se referă la:

  • egalitatea resurselor şi utilizărilor în toate fazele de producere şi la toate nivelele de agregare;

  • egalitatea fluxurilor financiare şi materiale, prin care se înfăptuieşte circuitul economic;

  • utilizarea sistemului de contabilitate în partidă dublă, adică unui proces de schimbare a deţinătorului de valoare îi corespund două operaţiuni contabile.

CNS cuprind toate cheltuielile din ţară, inclusiv cele de stat, private şi cele ale donatorilor. Pe lângă determinarea faptului, câte mijloace din sursele financiare numite anterior vor revin ocrotirii sănătăţii, Scopul conturile naţionale ale sistemului de sănătate consta in generarea unei informaţii conceptuale si practice necesare pentru crearea si implementarea conturilor naţionale de sănătate (CNS) in tara. Standardele internaţionale conţin rezultatele experienţei cele mai reuşite, acumulate in urma eforturilor depuse la elaborarea unor metode eficiente de acţiune reala ale conturilor de ocrotire a sănătăţii. CNS sunt destinate analiticienilor, care se ocupa de estimarea cheltuielilor si caracteristicilor volumului de cheltuieli pentru sistemul de sănătate publica in tarile lor, cat si pentru şefii superiori si lucratorii secţiilor de planificare care dirijează aceasta activitate analitica [58,61,80].


In esenţa, sistemul CNS constituie o culegere de tabele, ce reflecta diferite aspecte privind cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii in tara. Un exemplu de astfel de cont este prezentat in Tabela 1.1 Sri Lanka national health accounts, sources to providers matrix, 1997 (vezi anexa 1 A) .
Unul sau mai mulţi factori enumeraţi mai jos disting sistemul CNS de alte forme de analiza ale cheltuielilor:

  • clasificarea stricta ale aspectelor si destinaţiilor speciale ale tuturor cheltuielilor si ai tuturor participanţilor in sistemul de sănătate;

  • evidenta completa a tuturor cheltuielilor pentru sistemul de sănătate, indiferent de sursa, destinaţie sau obiectul de cheltuire a mijloacelor;

  • modul strict de colectare a datelor, cataloghizarea si estimarea tuturor fluxurilor băneşti, legate de cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii;

  • structura predestinata pentru evaluarea curenta in contrast cu cercetarea concomitenta.

In cazul unei structuri corespunzătoare conturile naţionale completează alte sisteme de decontare in scopul obţinerii unei imagini de funcţionare mai depline al sistemului de sănătate. In virtutea asemănării intre conceptele de evaluare care stau la baza CNS si celor ale sistemului de conturi naţionale (SCN), aplicate la evaluarea produsului brut intern al tarii (PIB), conturile ocrotirii sănătăţii pot fi utilizate pentru ilustrarea legăturii reciproce dintre cheltuielile pentru ocrotirea săntăţii si indicii economici generali. Datorita structurii de reprezentare a articolelor de finanţare, conturile ocrotirii sănătăţii sporesc rolul statului, industriei, gospodăriilor casnice si organizaţiilor externe in finanţarea serviciilor medicale.
Bazate pe clasificările standarde ale furnizorilor de servicii, CNS demonstrează in mod evident legătura reciproca dintre finanţare, furnizare si rezultatele serviciilor de ocrotire a sănătăţii si produsele respective.
Dat fiind faptul ca scopul principal al elaborării conturilor de ocrotire a sănătăţii consta in acordarea unui suport in conducerea sistemului sănătăţii publice si adoptarea unor decizii, este util de început cu explicarea modului de elaborare a CNS si in ce mod acestea ajuta in atingerea scopurilor trasate de sistemul de sănătate.
Toate tarile au sisteme de ocrotire a sănătăţii care sunt determinate ca „o totalitate de acţiuni dirijate in primul rând spre îmbunătăţirea, restabilirea si menţinerea sănătăţii” [112]. Sistemele de ocrotire a sănătăţii, create conştient sau formate pe cale de evoluţie, sunt destinate pentru creşterea bunăstării societăţii si a cetăţenilor lor. Sistemul de sănătate mobilizează si repartizează resursele intre instituţiile medicale si le utilizează pentru consum individual si social. Un astfel de consum al mărfurilor si serviciilor creează un flux de bunuri pentru populaţie, fapt care conduce la un nou nivel sau o „rezerva de sănătate” [122].
Sistemul de sănătate exercita o influenta puternica asupra sănătăţii populaţiei. Eficienta sistemului de sănătate reflecta un şir de laturi ale activităţii sale. Un alt indice îl constituie reuşita mecanismelor de funcţionare si celor de unificare ale riscurilor in asigurarea protecţiei financiare de povara cheltuielilor enorme legate de tratament, care conduc la o insăracire catastrofala a populaţiei nevoiaşe. Totodată, exista si alţi indici, de exemplu, acţiunea sistemului de sănătate fata de necesitaţile oamenilor, care ii deserveşte, in sensul păstrării demnităţii si confidenţialităţii. Eficienta sistemului de sănătate trebuie sa fie estimata nu numai in raport cu nivelul bunătăţilor produse, ci si in conformitate cu repartitia lor in societate [128]. Daca sistemul de sănătate poate fi examinat ca răspunsul societăţii la dorinţa cetăţenilor ei de a obţine anumite foloase sau rezultate cat si repartizarea lor echitabila, eficienta sistemului de sănătate prezintă un indice al gradului de atingere ale scopurilor trasate.
Guvernul, Ministerul Sănătăţii si alte organizaţii pot utiliza conturile de ocrotire a sănătăţii in mod diferit. Pe lângă reflectarea situaţiei financiare a sistemului de sănătate, conturile constituie un mijloc de obţinere a informaţiei necesare in scopul elaborării unei strategii mai eficiente in domeniul ocrotirii sănătăţii. Experienţa tarilor, care au elaborat si implementat conturile de ocrotire a sănătăţii, a aratat încât este mai uşor de a răspunde cu ajutorul lor la întrebările enumerate mai jos [123,171,182]:
Cum are loc mobilizarea si dirijarea resurselor in sistemul de sănătate?

Conturile de Sănătate formează baza informaţionala pentru evaluarea suficientei mijloacelor financiare, defalcate pentru sistemul ocrotirii sănătăţii (SOS), si totodată cu ajutorul lor se elaborează strategiile de sporire ale resurselor existente. Ele indica acele tipuri de structuri sociale in sectoarele de stat si particular, care au fost create pentru mobilizarea, organizarea si unificarea mijloacelor si pentru plata producerii mărfurilor si serviciilor medicale.


Cine si cat plateşte pentru deservirea medicala?

Cunoaşterea faptului cine finanţează sistemul sănătăţii, cat si al gradului de povara financiara in respect cu mijloacele existente, reflecta caracterul protecţiei financiare si echitatea in cheltuielile financiare. Cunoaşterea faptului cine contribuie la finanţarea sistemului prezintă deasemenea o informaţie extrem de preţioasa pentru elaborarea politicii si programelor pentru ocrotirea sanatatii (OS). De exemplu, multe tari decentralizează mijloacele bugetului de stat, intr-o mare măsura bazîndu-se pe finanţarea municipială si locala ale serviciilor sociale [26]. Conturile OS pot reflecta ilustrativ încât de bine si echitabil masurile date unifica riscurile pentru diferite grupe de populaţie. Cu ajutorul lor deasemenea se poate de clarificat modul in care organizaţiile care achiziţionează serviciile medicale, se achita cu furnizorii si cat de bine.


Cine produce serviciile si mărfurile medicale si ce resurse sunt utilizate?

Răspunsurile la aceste întrebări oferă descrierea repartizării cheltuielilor dintre diferite tipuri de producători si factori de producţie, care acţionează in acest sistem. Acestea sunt aspecte ale planificării economice si analizei eficientei economice, care au o importanta deosebita la luarea deciziilor.


In ce mod mijloacele defalcate pentru finanţarea sistemului OS sunt repartizate intre diferite tipuri de deservire, de participare comuna si alte tipuri de activitate, pe care le generează sistemul OS?
Conturile sistemului de sănătate reflecta ce s-a produs si cat s-a cheltuit pentru producerea diferitor produse. Angajamentele fata de defalcarea resurselor, destinate pentru funcţionarea sistemul OS constituie un factor important care permite determinarea prioritaţilor reale existente in sistemul OS. Aceasta informaţie indica cat de adecvat defalcarea resurselor reflecta prorităţile curente. De exemplu, cu ajutorul conturilor OS a fost arătata cota parte a mijloacelor pentru finanţarea programelor colective de sănătate publica, de sănătate reproductivă, de combatere si profilaxiei a infectiei HIV/SIDA sau al tratamentului bolilor cardiace [20,24,131]. Aceste măsurări constituie nişte indici excelenţi a funcţionarii strategiilor de modificare ale prioritaţilor de repartizare a resurselor.
Cine bineficiază de cheltuielile pentru OS?

La aceasta întrebare se poate răspunde examinând un şir de factori cu includerea grupelor de populaţie după nivelul de venit, vîrsta/sex, regiunea geografica, starea sanatatii sau tipurile de intervenţii medicale acordate. Cunoaşterea faptului cum se reflecta rezultatele pozitive ale finanţării sistemului de sănătate, in sensul expresiei lor financiare, prezintă un criteriu important de evaluare a echitaţii repartiţiei resurselor financiare.


Puterea de atracţie CNS ca instrument de analiza politica consta in faptul ca aceasta metoda nu depinde de structura sistemului de finanţare a OS intr-o tara sau alta. Conturile naţionale de sănătate in măsura egala sunt aplicabile atât pentru modelele cu un unic plătitor, cat si pentru sistemele cu mai mulţi plătitori, pentru sistemele cu o predominare a furnizorilor de servicii medicale de stat si pentru sistemele care combina furnizorii particulari si cei de stat, pentru sistemele in care au loc schimbări rapide si pentru cele stabile, atât pentru sistemele care sunt ameninţate de dezvoltarea epidemiilor cat si pentru cele in care se înregistrează îmbătrînirea populaţiei. Caracterul ilustrativ al funcţionarii sistemului de sănătate poate contribui la ameliorarea funcţionarii sistemului însăşi. Informaţia financiara constituie un aspect esenţial, care contribuie la amplificarea politicii, direcţionate spre ridicarea eficientei Sistemului Ocrotirii Sanatatii. Aceasta informaţie permite de a estima factorii, care explica rezultatele funcţionarii sistemului si încât de economic sunt ele obţinute.
De exemplu, in multe tari defalcarea unor mijloace mai considerabile cat si o dirijare mai eficienta ale acestora constituie veriga de baza in procesul îmbunătăţirii sistemului de sănătate . In acest context repartizarea corecta a poverii financiare a OS destul de grele, in special diminuarea efectului negativ asupra straturilor sărace de populaţie, constituie unul din scopurile de baza ale sistemului de sănătate a unei tari [129].
CNS constituie o metoda utila de organizare si prezentare a informaţiei financiare referitor la sistemul OS, insa nu dau răspuns la toate întrebările, legate de politica strategica a OS. Conturile de sănătate sunt concentrate pe măsurarea financiara a sistemului OS si datele CNS cuprind toate cheltuielile pentru OS. Conturile OS de sine stătător nu permit evaluarea gradului de eficienta sau ineficienta a cheltuielilor. Pentru a răspunde la partea covărşitoare de întrebări referitor la politica din acest domeniu, este necesara examinarea informaţiei despre CNS împreuna cu datele, care nu sunt legate de chestiuni financiare si sunt preluate din astfel de surse, ca cercetările epidemiologice, demografice etc. [58,106,153].
Pentru a inţelege multitudinea de tranzacţii efectuate in sistemul de OS al statului, personalul economic al sistemului recurge la ajutorul unor scheme de clasificare, care permit îmbinarea sau încheierea activităţii economice integrale pe o cale logic fundamentata. Aceste scheme de clasificare grupează tranzacţiile cu proprietăţi comune sau care îmbina una sau câteva schimbări indicate mai sus si stau la baza metodologiei CNS.
Schema de clasificare trebuie sa satisfacă următoarele criterii:

  • Schema prezintă un criteriu important, corespunzător politicii si reprezintă acest parametru prin mijloace corespunzătoare politicii.

  • Schema prezintă aceasta măsurare printr-un mod exhaustiv si de exlucudere reciproca, astfel încât fiecare tranzacţie sa poată fi separata in una si numai una categorie.

  • Schema reflecta si urmează intr-un grad maximal posibil standardele internaţionale si regulile stabilite.

  • Schema trebuie sa fie realizabila cu utilizarea datelor existente.

Intr-o anumita măsura aceste criterii pot determina apariţia unor contradicţii pentru lucratorii financiari al sistemului OS. De exemplu, la discutarea politicii de stat (in OS) pot apărea cerinţe de aplicare a schemei de categorizare intr-un mod diferit de cele aplicate in alte tari. Din fericire cel puţin pentru contabilii si economiştii sistemului de sănătate fundamentul sistemului de OS – organizaţiile - părţile lui componente, sunt destul de asemănătoare in diferite tari.


Sistemele de OS tind spre îndeplinirea aceloraşi sarcini si funcţii, deseori prin intermediul instituţiilor cu caracteristici asemănătoare. Ca rezultat, schemele de clasificare se pot repeta reciproc, una pe alta, in diferite tari. Shemele de clasificare pregătite deja exista pentru unele din măsurările enumerate mai sus, deşi nu toate aceste scheme au fost elaborate special pentru evidenta in domeniul OS. Ele sunt alcătuite pe exemplul sistemelor de conturi naţionale si altor sisteme de raporturi statistice [15,61,72].
Tabelele generale centralizate de CNS permit de a arunca o privire diferita asupra unuia si acelaşi obiect – cheltuielile statului pentru sistemul de sănătate, deşi unghiul de vedere sub care se examinează fiecare tabel depinde de parametrii examinaţi de cheltuieli pentru OS, însăşi obiectul ramanand acelaşi necătînd la schimbarea punctului de vedere.
Exista câteva cauze, pentru care personalul economic al sistemului de sănătate trebuie sa urmeze schemele de clasificare, servindu-le ca o baza in activitatea lor. O cauza consta in posibilitatea de comparare ale cheltuielilor pentru OS dintre diferite tari. O alta cauza consta in faptul, ca Shemele internaţionale au trecut deja o examinare minuţioasa si au fost aprobate, astfel aplicarea lor va permite economisirea timpului si altor mijloace pentru elaborarea schemei de la zero. O alta cauza este efectul considerabil al măririi scării datorita utilizării clasificărilor de acelaşi tip, folosite de persoanele care se ocupa de chestiunile venitului naţional. Totodată, cum a fost deja menţionat, asemănarea interna dintre sistemele naţionale ale OS facilitează aplicarea schemelor internaţionale.
Fiind utilizate regulat, CNS pot urmări tendinţele cheltuielilor, fapt important pentru monitorizarea şi aprecierea sistemului de sănătate. Metodologia CNS poate fi utilizată la prognozarea necesităţilor financiare ale sectorului ocrotiri sănătăţii în ţară. Informaţia CNS fiind combinată cu datele nefinanciare, cum ar fi, de exemplu, nivelul de îmbolnăvire şi nivelul întrebuinţării mijloacelor financiare de către prestatorii de servicii medicale, permite politicienilor să adopte hotărâri strategice argumentate şi să le evite pe cele nefavorabile. Pe durata întregului proces de realizare ale conturilor de sănătate este important de ţinut cont de necesitaţile persoanelor care iau decizii. Cunoaşterea scopurilor politicii si prevederea lor va ajuta sistemul de sănătate in elaborarea conturilor de sănătate, care ulterior vor acorda un maxim folos politicienilor din acest domeniu. La elaborarea CNS este necesara o susţinere la cel mai înalt nivel de stat; in condiţiile unui nivel corespunzător de sprijin conducătorii vor putea atrage atenţie si altor aspecte ale CNS care pot influenţa planificarea strategică a resurselor şi luarea deciziilor politico-economice cu referire la sistemul de sănătate din tara [80,96,182].
Astfel introducerea unei metodologii moderne şi unificate de estimare a cheltuielilor pentru serviciile medicale prezintă un proces evolutiv. Conturile create in etape diferite, pot fi elementare si sa nu conţina amânuntele necesare. Pe măsura perfecţionării lor si precizarea surselor de date cat si extinderea informaţiei, sistemul OS va obţine detalii si aspecte tot mai exacte si complete spre atingerea tuturor scopurilor, care corespund in măsura maxima clientelei sale, concentrându-se asupra stării de sănătate a lor.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə