Cluj-Napoca, str. Ady Endre, nr 6, ap cp. 400064; tel mobil: 0040/ 744 928792

Într-o scrisoare adresată la începutul acestui an de asociatiile române/vlahe Inaltului comisar al OSCE Knut Vollebaek si reprezentantilor Serbiei si Romaniei in comisia mixta romano-sarbă pentru minoritati, românii timoceni îşi exprimă suportul pentru emiterea programelor televizate în limba română prin intermediul RTV Bor.

Aceştia consideră că un program cu o durată de zece minute, care se emite o dată pe săptămână, nu satisface necesităţile comunităţii româneşti/vlahe din Bazinul Timocului. De asemenea, asociaţiile petiţionare arată că postul respectiv a întrerupt toate relaţiile cu membrii grupului de lucru care a iniţiat „emisiunea pilot” şi a conceput un nou model de producţie şi emitere a emisiuniilor în limba maternă a vlahilor. Concomitent, postul TV menţionat colaborează strâns cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Vlahilor şi cu instituţiile de stat potrivnice românilor timoceni.

Ca urmare, românii timoceni solicită emiterea în perioada următoare a unor astfel de emisiuni în limba maternă (română), prin intermediul posturilor TV al căror semnal acoperă întreaga regiune populată de români/vlahi.

Reamintim că semnalul Televiziunii Bor nu acoperă nici măcar teritoriul integral al municipalităţii Bor unde sunt localizate 12 din totalul de 200 de localităţi populate de comunitatea românească.

Monitorizarea FIJR evidenţiază faptul că posturile RTV Bor şi Canalul F din Zajecar difuzează emisiuni în aşa zisa „limbă vlahă”. Aceste emisiuni sunt redactate de o singură persoană care nu este competentă şi nici profesionistă. Având în vedere că aşa-zisa „standardizare a limbii vlahe” nu a fost încă finalizată, limba utilizată în aceste emisiuni este de fapt un amestec de cuvinte vlahe şi sârbe, cu reguli gramaticale care se schimbă de la o emisiune la alta, la libera latitudine a acestui angajat. Acest fapt reprezintă încălcarea drepturilor elementare de emitere a programelor în raport cu reglementările Agenţiei Naţionale de Radiodifuziune şi cu Legea Republicii Serbia privind audiovizualul.

Insistenţa evidentă pe împrumuturile din limba populaţiei majoritare şi nerespectarea regulilor gramaticale, pune sub semnul întrebării seriozitatea întregului proiect. Membrii comunităţii româneşti consideră această emisiune o ofensă şi o degradare a limbii materne.

Ca atare, solicită întreruperea transmiterii unor astfel de emisiuni în aşa zisa „limbă vlahă” şi insistă ca, în colaborare cu redacţia în limba română a RTV Voivodina, să se formeze o redacţie specială, constituită din reprezentanţii organizaţiilor româneşti care să se ocupe de crearea emisiunilor care corespund necesităţilor comunităţii din Timoc.

• Presa sârbă dezinformează: Problema vlahilor rezolvată

În urma unei întâlniri româno-sârbe la nivel înalt, agentia sârbă Tanjug a dezoinformat publicul cititor anunţând ca oficialii români şi sârbi consideră că nu exista "probleme deschise" intre Romania si Serbia.

Ca urmare, oficialul român în cauză – Valeriu Zgonea, a fost obligat să remită un comunicat postat pe site-ul Camerei Deputatilor în care a rectificat informaţia publicată de agenţia sârbească şi a precizat că în discuţiile cu oficialul sârb si-a exprimat preocuparea fata de drepturile de care beneficiaza romanii din Serbia si a subliniat necesitatea identificarii solutiilor de catre noul guvern instalat la Belgrad. 

"Problemele cu care se confrunta minoritatea romanilor din Serbia, in special comunitatea de vlahi din Valea Timocului, nu au fost rezolvate, in ciuda eforturilor constante depuse de autoritatile romane. Urmarim cu atentie aceasta situatie si avem incredere ca autoritatile sarbe vor gestiona cu maxima responsabilitate acest dosar, in spiritul unor relatii bilaterale deosebite. Rezolvarea acestor probleme va constitui o dovada in plus a faptului ca Serbia se afla pe drumul ireversibil al principiilor si valorilor europene", a precizat Valeriu Zgonea în comunicatul amintit.

• 
  Un material de presă mincinos, din 1928, preluat de ziarul regional din Vidin
  

In numarul din 17-20 februarie 2013, ziarul regional din Vidin continua campania antiromaneasca declansata in ultima perioada in zona Timocului Bulgaresc, impotriva romanilor/vlahilor din zona.

Preluand un material mincinos din 1928, perioada in care din statisticile bulgare dispar peste noapte zeci de mii de romani, practic, presa bulgara da semnalul ca in Bulgaria nimic nu s-a schimbat.

Astfel, in anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani. La recensamantul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant.
Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, de exemplu, daca la recensamantul din 1920 in Vidin erau 42.414 romani, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce inseamna ca 41.201 au disparut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 romani, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrata de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

In toata aceasta perioada presa bulgara a dus o campanie in care falsificand datele istorice a incercat sa acopere marsavia autoritilor bulgare.

Articolul preluat in actuala campanie de presa, este unul din acele articole mincinoase care incercau sa manipuleze, eludand realitatea din teren.
Teza conform careia populatia bulgara ar fi trecut Dunarea, ar fi invatat romaneste si dupa aceea s-a intors in Bulgaria, si de aceea in regiunea Timocului Bulgaresc se vorbeste romaneste, este o teza utilizata si de autoritatile sarbe cand vorbesc de cei 

300.000 de romani din Timocul sarbesc ca nu ar fi romani ci sarbi plimbati de pe un mal al altuia al Dunarii.

Teza este considerata de oamenii de stiinta respectabili - bulgari, sarbi, romani sau straini - drept o aberatie si nu este luata in seama in mediul stiintific real, decat atunci cand se incearca manipularea Istoriei.

Retorica asimilationista readusa in actualitate induce neincredere la nivelul celor doua state si timoreaza locuitorii de origine româna din satele din nordul Dunarii spre a-si putea pastra si promova limba si cultura, contravenind flagrant acordurilor semnate intre state, dar si drepturilor si libertatilor persoanelor in a-si promova identitatea, situatie de netolerat in Uniunea Europeana de astazi.

• 
  Emisie in limba romana la ore nepotrivite
  

Emisiunile in limba romana sunt o mare problema cu care se confrunta romanii din regiunea Cernauti si din Ucraina in general. Acestia “beneficiaza”, potrivit lui Vasile Tarateanu, de 17 minute de emisie pe zi, duminica oferta fiind mai generoasa: jumatate de ora. Numai ca, precizeaza domnia-sa, emisiunile, si asa scurte, sunt programate la ora 10 dimineata, cand, de regula, oamenii sunt la serviciu si nu le pot viziona. In acest mod, pentru ca posturile de televiziune romanesti nu pot fi receptionate in zona decat cu investitii destul de mari, pe care nu multi si le pot permite, comunitatea romaneasca din zona este complet rupta de tara de origine.

III.3. Abuzuri, Agresiuni, Ameninţări

• 
  “Persona non grata” în Ucraina
  

Ziariştii români care scriu despre suferinţele românilor din Ucraina primesc automat interdicţia de a mai intra în Ucraina. Este cazul jurnaliştilor Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România. Jurnaliştii vroiau să meargă la sfinţirea singurei biserici româneşti din sudul Basarabiei, de la Hagi Curda (Kamîşovka). Doar că la graniţă au aflat că sunt indezirabili pe teritoriul Ucrainei vreme de cinci ani.

Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România au călătorit în ultimii ani în sudul Basarabiei, prin satele locuite de români şi au scris şi au relatat despre cele văzute. Despre cum au fost demolate bisericile româneşti. Despre cum limba română este eliminată din şcoli, zi de zi. Despre cum nu sunt respectate prevederile tratatelor internaţionale pe care le-a semnat guvernul de la Kiev. Ca urmare, autorităţile de la Kiev au instituit pentru aceste persoane interdicţia de a intra în Ucraina.

Abuzurile asupra jurnaliştilor au continuat, cu toate că mai multe asociaţii de media şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au tras semnale de alarmă privind abuzurile săvârşite de KIEV.

Releventă în acest sens este situaţia unui jurnalist cu dublă cetăţenie română şi ucrainiană căreia i-a fost pusă interdicţia de a intra în Ucraina, pentru o perioadă de 5 ani, fără ca decizia Serviciului de Securitate al Ucrainei, autoritatea cu competenţe în domeniu, să fie motivată în vreun fel. Este vorba despre jurnalistul Sergiu Dan, cunoscut pentru articolele sale despre situaţia românilor din comunităţile istorice ale României, Maramureşul din dreapta Tisei sau Valea Timocului.



Sergiu Dan are 26 de ani şi este jurnalist la Agenţia de Presa RADOR, are dublă cetăţenie şi şi-a făcut studiile la Bucureşti. S-a născut în satul Apşa de Mijloc în Maramureşul istoric din Ucraina, zona Transcarpatia. Segiu Dan deţine funcţia de secretar general al Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei, un ONG care promovează tradiţia şi cultura românească maramureşeană şi este vicepreşedinte al Asociaţiei Convergenţe Europene. 

•