Câmpina 2015 2020 asociaţia profesională a formării în administraţia publică locală cinaq

CAZARE - Pensiuni, complex balnear
10. POIANA CÂMPINA
Comuna Poiana Câmpina (în trecut denumită şi Poiana, Poiana Sărată sau Poiana de Prahova) este o comună în judeţul Prahova formată din satele Bobolia, Pietrişu, Poiana Câmpina (reşedinţa) şi Răgman.
Comuna se află pe malul drept al râului Prahova, în dreptul Municipiului Câmpina, de pe malul celălalt. Este traversată de şoseaua judeţeană DJ100E, care, spre est duce la Câmpina (DN1) şi, mai departe, spre Telega şi, spre vest, duce către Proviţa de Jos şi Adunaţi. La Poiana Câmpina, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ101P, care duce, spre sud, de-a lungul Prahovei, la Floreşti şi Filipeştii de Târg. Prin comună trece şi calea ferată Ploieşti-Braşov, pe care este deservită de gara Câmpina şi de halta Bobolia.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Poiana Câmpina se ridica la 4.746 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.348 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,05%). Pentru 2,4% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (94,84%). Pentru 2,42% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Istoric
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna Poiana cuprindea satele Poiana, Bobolia, Slobozia, Vrăjitoarea şi Piatra de Sus, făcând parte din plaiul Prahova al judeţului Prahova. Pe atunci, în comună exista o şcoală mixtă cu 68 de elevi (dintre care 24 de fete), 5 mori şi o pivă pe râul Prahova, o moară pe râul Doftana şi 3 biserici - una aparţinând schitului Poiana construit de spătarul Toma Cantacuzino în 1688, una în Bobolia, înfiinţată la 1838 şi una în Slobozia înfiinţată de Mihai Cantacuzino, metoh al mănăstirii Sinaia.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Poiana în aceeaşi plasă, cu satele Bobolia, Piatra, Poiana, Slobozia şi Vrăjitoarea, cu 2.200 de locuitori. În 1931, comuna primeşte, pentru prima oară, numele de Poiana de Câmpina şi este comună suburbană a comunei urbane Câmpina. În preajma lui 1938, comuna a fost inclusă în plasa Câmpina a aceluiaşi judeţ.
În 1950, comuna a fost arondată oraşului regional Câmpina din regiunea Prahova şi apoi (din 1952) din regiunea Ploieşti. Satul Vrăjitoarea a primit în 1964 numele de Pietrişu. În 1968 comuna Poiana Câmpina a redevenit parte a judeţului Prahova, devenind din nou comună suburbană a oraşului Câmpina. În 1989, s-a renunţat la conceptul de comună suburbană, iar Poiana Câmpina a fost subordonată direct judeţului Prahova.
Obiective turistice. Monumente istorice, tratament balnoclimateric, de recuperare

Singurul obiectiv din comuna Poiana Câmpina, inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Prahova ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este fostul schit „Poiana” (secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea) din satul Poiana Câmpina.

Turism balnear, de recuperare

În aprilie 2015 s-a făcut recepţia tehnică a Bazei de Tratament Balneologic, Fiziokinetoterapeutic şi de Recuperare Medicală din cadrul Centrului Medical „SanConfind” Poiana Câmpina. Este vorba, în principal, despre clădirea cilindrică având un acoperiş-cupolă care a fost adăugată la imobilul fostului Spital Poiana Câmpina (imobil în care a funcţionat, decenii întregi, secţia externă a Spitalului Municipal Câmpina). Imobilul care a găzduit vechiul spital, modernizat şi el din temelii de către arhitectul francez Christian Tanascaux, este şi el de nerecunoscut prin noua sa arhitectură. Baza de tratament, prin dotările ei ultraperformante şi de ultimă generaţie, este considerată cea mai importantă secţie a viitorului Spital „SanConfind”, un fel de Perla Coroanei pentru cea mai importantă unitate spitalicească, în regim privat, din judeţul Prahova.

CAZARE - Pensiuni, vile, bază de tratament


4.3. Direcții de acțiune strategică reieşite din această analiză

Din această prezentare reiese că zona Câmpina are un potențial natural și antropic deosebit, care printr-o bună administrare, promovare și organizare poate deveni o destinație turistică atractivă pentru turiștii din țară și străinătate, că turismul poate fi un factor de creștere economică și de îmbunătățire a nivelului de trai al tuturor factorilor economico-sociali ai arealului studiat.
Prin acest studiu s-au identificat mai multe direcții de acțiune regăsite în următoarele obiective, menționate mai jos:


Subiectul va fi dezvoltat pe larg în următorul capitol.

Recent înfiinţat, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Câmpina:

• 
  are ca misiune promovarea municipiului ca o stațiune turistică cu o valoare culturală, istorică, spirituală, economică și religioasă în context european;
  

• 
  asigură legătura indispensabilă a localităţilor din zonă cu turiștii, realizând informarea cât mai obiectivă și completă a acestora, precum și activitatea de promovare a Câmpinei, ca destinație turistică, prin toate mediile disponibile;
  

• 
  se constituie ca o interfață între agențiile de turism locale și naționale care promovează și oferă pachete turistice în țară și străinătate și tour-operatorii naționali și internaționali.
  

Obiectivul general al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Câmpina este creșterea numărului de turiști, prin creșterea nivelului de cunoaștere a atracțiilor turistice din Câmpina și prin crearea unei imagini unice și pozitive privind oferta turistică a zonei.

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Câmpina este operaţional din anul 2016 şi îşi propune să desfăşoare următoarele activităţi:

• 
  oferă informații privind date de interes general referitoare la municipiu (atracții turistice, evenimente culturale și afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilități de petrecere a timpului liber sau orice alte facilități ce pot însoți o călătorie turistică sau de interes turistic);
  
• 
  transmite informații sociale celor interesați;
  
• 
  transmite informații cu profil turistic tour-operatorilor și agențiilor de turism;
  
• 
  contribuie la organizarea de manifestări turistice cu scop promoţional (festivaluri etc.);
  
• 
  crearea unui web site de informare şi promovare turistică.
  

Toate aceste activităţi au fost proiectate în scopul creării unui sistem integrat al ofertei turistice din Municipiul Câmpina și al îmbunătățirii imaginii acestei zone şi promovarea unui brand local.

Pentru a transforma Câmpina în STAȚIUNE TURISTICĂ trebuie avute în vedere modificările criteriilor pentru atestarea unei stațiuni turistice, care erau prevăzute în H.G. nr.
867/2006, abrogată şi înlocuită cu H.G. nr. 852/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 613/ august/2008.

Potrivit unui proiect elaborat de specialiștii din cadrul Secretariatului pentru turism, pentru atestarea unei stațiuni turistice trebuie îndeplinite criteriile obligatorii și 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, în cazul stațiunilor de interes național și 50% pentru stațiunile turistice de interes local.

Conform noii reglementări, atestarea stațiunilor este condiționată de îndeplinirea următoarelor criterii şi factori, printre care enumerăm:

• 
  amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanți;
  

• 
  existența studiilor și a documentelor care atestă prezența și valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ și cantitativ;
  
• 
  constituirea perimetrelor de protecție ecologică, hidrogeologică și sanitară a factorilor naturali de cură;
  
• 
  drum rutier modernizat și marcat cu semne de circulație;
  
• 
  transport în comun între stațiunea turistică și gara sau autogara care o deservește;
  
• 
  asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe medicale-naţionale;
  
• 
  punct de prim ajutor şi mijloc de transport pentru urgenţe medicale-locale;
  
• 
  punct farmaceutic;
  
• 
  amenajarea și iluminarea locurilor de promenadă;
  
• 
  apă curentă, canalizare, energie electrică;
  
• 
  număr minim de 500 locuri în stațiuni turistice naţionale, 100 în stațiuni de interes local, în structuri de primire turistică, din care minim 30% să fie clasificate la categoriile de 3-5 stele, cu excepţia campingurilor;
  
• 
  localităţile sau părţile de localităţi de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată, posturile de salvare acvatică-salvamar şi posturile de prim ajutor;
  
• 
  localităţile montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană de tip salavamont;
  
• 
  amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber şi plimbări (drumuri pietonale, locuri de promenandă, terenuri de joacă pentru copii);
  
• 
  semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare, tipărite şi pe suport electronic sau web site;
  
• 
  realizarea de materiale de promovare a staţiunii turistice şi a zonei.
  

Criteriile suplimentare de atestare a stațiunilor turistice

Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, trebuie să oprească în gara care deserveşte staţiunea turistică	10 puncte
Bază pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dacă este cazul	30 puncte
Autobuze de linie care deservesc zilnic autogara	10 puncte
Amenajări şi dotări pentru practicarea sporturilor (agrement nautic, tenis, fotbal etc.)	15 puncte
Spaţii comerciale şi pentru activităţi de prestări de servicii: bancă, schimb valutar, agenţie de turism	10 puncte
Centru național de informare şi promovare turistică, cu personal permanent care să deservească exclusiv centrul	30 puncte
Săli de spectacole şi de conferinţe cu o capacitate totală egală cu minim 40% din numărul locurilor existente în staţiune	30 puncte
Asistenţă medicală balneară, după caz, acreditată conform normelor legale în vigoare	20 puncte
Canalizare centralizată	50 puncte
Dotări tehnice pentru exploatarea, protecţia şi utilizarea resurselor minerale terapeutice	20 puncte
Amenajări şi dotări pentru servicii de revigorare în spaţii construite, săli pentru întreţinere (fitness)	10 puncte
Asigurarea legăturii permanente online între structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi centrul de informare şi promovare turistică	20 puncte
Parc amenajat	5 puncte pentru fiecare - maxim 30 puncte
Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive, cu caracter de repetabilitate, pe bază de calendar	10 puncte pentru fiecare - maxim 30 puncte
Trasee turistice montane omologate, marcate şi afişate, dacă este cazul	5 puncte pentru fiecare - maxim 30 puncte
Localităţile sau părţile de localităţi, care dispun de condiţii pentru practicarea schiului, trebuie să aibă amenajate, cel puţin, o pârtie de schi omologată şi mijloacele de transport pe cablu corespunzătoare	10 puncte pentru fiecare - maxim 50 puncte

Punctajul minim pentru atestarea stațiunilor de interes național este de 135 puncte, iar cel pentru stațiunile de interes local este de 90 puncte.
În scopul unei mai bune informări a turiștilor şi pentru îmbunătăţirea cadrului de protejare, conservare şi valorificare a resurselor turistice, localitățile sau părţi ale acestora, atestate ca stațiuni turistice de interes naţional sau local, vor fi semnalizate pe drumurile naționale și județene cu panouri indicatoare, la intrarea în stațiunea turistică.
De asemenea, ministerul poate propune retragerea atestării unei stațiuni turistice, în cazul în care stațiunea turistică, atestată conform legislației anterioare, nu mai îndeplinește criteriile obligatorii de atestare. Evaluarea se va realiza de reprezentanţii împuterniciţi ai ministerului de resort (în prezent Autoritatea Națională de Turism din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri).
Notă: Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri prin Autoritatea Națională de Turism, numit generic Minister


Avantajele atestării ca stațiune turistică:
a) Facilităţi generale:

• 
  includerea în catalogul anual al staţiunilor turistice şi în toate materialele de promovare editate de Ministerul de resort;
  

• 
  prezentarea pe site-ul oficial al Ministerului de resort.
  

b) Facilităţi specifice staţiunilor turistice de interes naţional:

• 
  organizarea de către Minister de evenimente de promovare şi dezvoltare a turismului, cu precădere târguri, burse, manifestări expoziţionale, în localităţile atestate ca staţiuni de interes naţional;
  

• 
  organizarea de către Minister de cursuri de formare profesională în domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din staţiuni turistice de interes naţional;
  

• 
  finanţarea de către Minister a programelor de acreditare a sistemului de management al calităţii pentru administrarea staţiunii turistice de interes naţional;
  

• 
  finanţarea de către Minister a serviciilor în vederea elaborării planurilor de dezvoltare a staţiunilor turistice de interes naţional;
  

• 
  se acordă prioritate în cadrul programelor speciale de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru staţiunile turistice de interes naţional.
  

c) Facilităţi specifice staţiunilor de interes local:

• 
  organizarea de către Minister de cursuri de formare profesională în domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din staţiuni turistice de interes local;
  
• 
  finanţarea de către Minister a programelor de acreditare a sistemului de management al calităţii pentru administrarea staţiunii turistice de interes local;
  
• 
  finanţarea de către Minister a serviciilor de elaborare a planurilor de dezvoltare a staţiunilor turistice de interes local.
  

Propunerea de dezvoltare a unui cluster inovativ în turism în zona Câmpina, ca o formă asociativă eficientă între APL, IMM, bănci, agenții și tour-operatorii în turism, centre de pregătire, consultanță, marketing etc., poate fi pusă în practică după modelul prezentat mai jos:


Abordarea strategiei de tip cluster

Noţiunea de cluster în turism se referă la o concentrare geografică de companii şi instituţii interconectate prin activităţi turistice, asociate pe criteriul lanţului de valoare adăugată. Acesta include organizaţii, instituţii şi competitori în turism, furnizori de bunuri şi servicii, autorităţi guvernamentale şi locale, agenţii şi tour-operatori în turism, universităţi şi centre de consultanţă, bănci şi instituţii financiare şi de asigurare etc.

Principalul obiectiv al unui cluster în turism este de a reuni companiile care activează de regulă pe cont propriu, autonom şi independent, pentru a clădi un produs turistic de succes într-o anumită regiune, prin asociere inovativă pe fluxul valorii adăugate.
Într-o structură de tip cluster, produsul turistic ar trebui să includă servicii de cazare, de masă, agrement, care reprezintă elementele statice al acestuia şi servicii de transport, activităţi ale agenţiilor de turism şi tour-operatorilor, servicii de închiriere maşini, servicii bancare, de asigurare de sănătate etc., care constituie elementele mobile.
După cum s-a menţionat mai sus, clusterul în turism include, pe lângă cazare, masă, divertisment şi diverse atracţii, tour-operatorii şi agenţiile de turism, ghizii, serviciile de închiriere maşini, transportul turistic, alte servicii şi activităţi, precum organizaţiile şi serviciile suport, infrastructura de transport, educaţie şi pregătire, consultanţă şi alte servicii de afaceri (bancare, de asigurare, medicale).

Este necesară participarea tuturor actorilor care activează în turism, nu doar a furnizorilor de servicii turistice, pentru a concepe o structură de tip cluster. Guvernul ar trebui să încurajeze şi să finanţeze programe pentru a atrage investitori privaţi, să investească în infrastructură şi promovarea turismului, pe lângă efortul tuturor celor interesați în atragerea fondurilor structurale ale UE destinate turismului, în vederea creării de locuri de muncă, creşterea nivelului de trai, la standarde de calitate internaţionale.

În cadrul destinaţiilor turistice aceste structuri de tip cluster apar de la sine, dar trebuie susţinute şi dezvoltate pentru a-şi atinge potenţialul maxim. Dezvoltarea acestora ar trebui susţinută de o planificare strategică, suportul autorităţilor, investiţii în infrastructură şi eforturi comune de marketing. Interdependenţa ce apare la nivelul unei destinaţii între atracţii, servicii, transport, informare, promovare, induce nevoia de colaborare şi este evident faptul că dacă actorii de la nivelul destinaţiei conlucrează împreună nu au decât de câştigat.
Satisfacţia turistului nu depinde numai de atracţiile de la destinaţie, ci şi de calitatea şi eficienţa serviciilor oferite de hoteluri, restaurante, magazine, transport. De aceea, pe o piaţă globală în care competiţia este foarte strânsă între destinaţiile turistice şi în contextul în care apar mereu destinaţii noi şi consumatorul îşi schimbă comportamentul, este recomandată abordarea unei structuri de tip cluster pentru a deveni şi a rămâne competitive pe piaţă. Cooperarea la nivel înalt creează cu succes valoare adăugată, atât pentru destinaţia turistică, cât şi pentru antreprenorul individual aceasta fiind, în esență, rolul unui cluster inovativ - de a crea valoare adăugată pe fluxul logic al activităților destinate produsului finit turistic.
Totuşi, nu toate destinaţiile turistice formează sisteme de tip cluster, ci doar atunci când ating un nivel de dezvoltare ridicat pot forma astfel de sisteme integrate. Dacă într-o zonă turistică există mai multe parteneriate, dar nu există o abordare integrată comună, care să vizeze toţi actorii din turism, care să se dezvolte în sensul armonizării beneficiilor personale cu cele de la nivel de zonă şi care să identifice direcţii comune benefice de dezvoltare, doar atunci actorii pot gândi la cooperarea lor printr-un cluster.
Strategiile competitive care ar trebui adoptate în interiorul şi în exteriorul clusterului se bazează pe asocierea tuturor actorilor de la nivelul destinaţiei turistice, în vederea inovării şi diferenţierii experienţei turistice oferite.

Autorităţile locale joacă un rol foarte important în îmbunătăţirea competitivităţii clusterului prin crearea şi menţinerea infrastructurii turistice, acordarea de suport financiar proiectelor de investiţii în turism, asigurarea securităţii destinaţiei, conservarea patrimoniului natural, istoric, cultural în interiorul clusterului.

Rolul autorităţilor publice locale, al universităţilor şi al şcolilor de pregătire în turism în cadrul clusterului sunt de a încuraja conceperea strategiilor inovative şi de diferenţiere pentru destinaţia cluster și de a educa şi pregăti resursele umane.

Înfiinţarea unui Grup de lucru al părţilor interesate (GLPI) de la nivelul destinaţiei turistice
GLPI (este un alt tip de asociare practicat la nivel regional) reuneşte organizaţii şi persoane din cadrul destinaţiei turistice, implicate în industria turismului şi interesate de aceasta. Pentru a putea aduna suficiente date care să fie utile, va fi esenţial să existe reprezentanţi din sectorul privat şi din organizaţiile de gestionare a destinaţiei sau din partea autorităţii de turism care joacă un rol activ în cadrul GLPI. Alte sectoare a căror includere este importantă sunt grupurile comunităţilor, furnizorii de utilităţi şi departamentele autorităţii locale responsabile de ocuparea forţei de muncă, creştere economică, planificare, zone protejate şi mediu.
Grupul ideal trebuie să fie suficient de mare pentru a include o gamă diversă de părţi interesate esenţiale, însă nu atât de mare încât procesul decizional să fie îngreunat.

Coordonatorii locali ai destinaţiei vor trebui să caute o combinaţie adecvată de persoane capabile să obţină date relevante şi să influenţeze politicile publice şi investiţionale în domeniul turismului, fiind de asemenea motivate şi angajate în proces.

Întâlnirea Grupului de lucru al părţilor interesate (GLPI)

Modalitatea cea mai eficientă de a implica toate părţile interesate este de a le invita la o întâlnire deschisă sau la un atelier al GLPI. La acest eveniment poate fi prezentat noul system european de indicatori de turism, lansat de Comisia Europeană, în martie 2016, sub titlul „The European Tourism Indicator System - ETIS toolkit for sustainable destination management”, care cuprinde un număr de 43 de indicatori principali împărţiţi în patru categorii: managementul destinaţiei turistice, impactul social şi cultural, valoarea economică şi impactul de mediu, care reprezintă un set de instrumente pentru managementul sustenabil al destinaţiei turistice. În mod ideal, o astfel de întâlnire ar trebui să se desfăşoare într-un loc central din cadrul destinaţiei.

Întâlnirea reprezintă o ocazie de a oferi membrilor GLPI o imagine de ansamblu asupra sistemului de indicatori şi a beneficiilor pe care le va obţine destinaţia turistică în urma folosirii acestora. Reunirea părţilor interesate corespunzătoare din fiecare sector relevant se poate dovedi dificilă la întâlnirea iniţială a GLPI, datorită intereselor divergente, dar în final, participanţii trebuie să ajungă la concluzia că organizarea unui asemenea grup va avea, pe termen lung, efecte benefice pentru dezvoltarea durabilă şi sustenabilă locală.
Aceste direcții de acțiune propuse se regăsesc în Strategia de dezvoltarea a turismului în zona Câmpina, în programele, planurile și prioritățile propuse în ultimul capitol.