Cod-f-pc-4 revista presei – ianuarie 2012 cuprins

EXCLUSIV Profit brut de 10 milioane de lei la Hidroelectrica în 2011, faţă de 390 de milioane de lei în 2010, din cauza secetei

Hidroelectrica, cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie din România, a obţinut în 2011 un profit brut de 10 milioane de lei, deşi, din cauza secetei, exista riscul ca societatea să finalizeze anul pe pierderi, a declarat Dragoş Zachia-Zlatea, noul director general al companiei, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul". Anul trecut, Hidroelectrica a produs 14,4 TWh, în scădere cu 27%, de la 19,8 TWh, cât a generat în 2010. În 2010, profitul brut al companiei a fost de 390 de milioane de lei, astfel că valoarea indicatorului a scăzut de 39 de ori de la un an la altul. „Motivaţia este creşterea semificativă a costurilor, în special cele datorate achiziţiilor de energie electrică pentru a compensa deficitul hidrologic, cât şi creşterii semnificative a preţului la apa brută uzinată. Evident, în corelare cu fenomenul de secetă, care a redus cu mult producţia proprie. Pentru că fenomenul de secetă este virulent, exista riscul ca Hidroelectrica să iasă chiar pe pierderi la finele anului. A trebuit să luăm măsuri serioase pentru a reduce acest risc. Am redus semnificativ costurile pe toate capitolele unde am putut, pentru că numai declanşarea forţei majore (în septembrie - n.r.) nu era suficientă. Aceasta a diminuat mult şi veniturile, pentru că am livrat cantităţi semnificativ mai mici şi a trebuit, în aceeaşi măsură, să reducem semnificativ şi costurile, fără să afectăm în schimb derularea normală a activităţii. Pentru luna ianuarie, estimarea noastră privind producţia este undeva la 50% din valorile pentru un an mediu hidrologic aferente lunii ianuarie", a precizat Zachia.

Ce preţ vrea să obţină Hidroelectrica de la „băieţii deştepţi"?

Pentru acest an, compania estimează o producţie de 15 TWh de electricitate şi un profit brut de 80-85 de milioane de lei. Dragoş Zachia-Zlatea a preluat conducerea Hidroelectrica la începutul lunii decembrie anul trecut, în locul lui Constantin Trihenea, care, oficial, a demisionat din motive personale. Zachia ocupa postul de director general adjunct. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/financiar/EXCLUSIV_Profit_brut_de_10_milioane_de_lei_la_Hidroelectrica_in_2011-fata_de_390_de_milioane_de_lei_in_2010-din_cauza_secetei_0_623937854.html

Ora de ştiri: Anul 2012 ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani. Care sunt cauzele şi care pot fi efectele?

Despre ciudăţeniile vremii şi despre ce putem aştepta de la 2012 vorbim acum cu doamna Roxana Bojariu, climatolog. Uragane în Germania, furtuni, dar şi inundaţii catastrofale în lume.

Ce înseamnă că 2012 ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani din 1850, după cum spune Oficiul Naţional Britanic pentru Meteorologie. Care sunt cauzele şi care pot fi efectele? Sunt întrebări la care încearcă să răspundă Ora de ştiri. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=117924&c=63

Cum ameninţă vremea culturile agricole

Zilele de toamnă târzie şi seceta perpetuată de anul trecut pun în pericol grânele şi pomii fructiferi. Vezi ce spun agricultorii despre pierderile la grâu din acest an. Temperaturile prea ridicate din această iarnă şi lipsa precipitaţiilor completează periculos lunile de secetă de anul trecut. Agricultorii spun că din cauza umidităţii scăzute din sol au pierdut deja o parte din producţia de grâne din acest an. Din cauza temperaturilor pozitive, sunt ameninţaţi şi pomii fructiferi şi viţa de vie. Pe de altă parte, meteorologii anunţă o iarnă uscată, care va accentua deficitul apei din sol. În decembrie a plouat puţin, iar în ianuarie precicipaţiile se anunţă şi mai sărace. Ziarul “Adevărul” a stat de vorbă cu câţiva dintre agricultorii ţării – Mihai Anghel, Ştefan Poienaru, Culiţă Tărâţă – şi publică în ediţia de mâine o analiză despre starea culturilor agricole de la această oră. Mihai Anghel susţine că are deja pierderi semnificative, de 30%, la grâu, iar rapiţa a pierdut-o în totalitate în toamnă. Alt agricultor, Culiţă Tărâţă, spune: „Rapiţa este compromisă, iar grâul şi orzul, în proporţie de 30 – 40%. Mult mai optimist, Ştefan Poienaru declară că vremea de acum încă nu-l îngrijorează şi că abia la sfârşitul lunii martie va trage o concluzie, când plantele vor relua procesul de vegetaţie. În plus, veţi afla părerea ministrului Agriculturii şi ce anunţă prognoza agrometeorologilor pentru următoarele luni. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/actualitate/ameninta-vremea-culturile-agricole_0_623937895.html

Teme de mediu

Sate îngropate în gunoaie

La un an de la expirarea termenului impus de Uniunea Europeană, care ne-a cerut să avem gropi de gunoi ecologice, multe zone din ţară sunt îngropate în resturi menajere. Este cazul satului Bistriţa din Mehedinţi, unde malurile unui pârâu au devenit groapă de gunoi. Deşi primarii au încheiat contracte cu firme de salubrizare, nu se vede nicio schimbare. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=118045&c=63

Cum au aruncat autorităţile peste 200 de milioane de lei pe apa sâmbetei

După ce Guvernul a alocat peste 200 de milioane de lei, cu scopul de a creşte calitatea mediului prin creearea de spaţii verzi timp de cinci ani, parlamentarii şi-au da seama că banii au fost cheltuiţi cam degeaba. Motivul, calitatea aerului nu s-a îmbunătăţit, ci doar imaginea unor sate sau oraşe mici. Acum, parlamentarii vor să interzică construirea de parcuri la ţară. Din cauză că banii au fost alocaţi mai mult pentru construirea de parcuri la sat, în loc să se aloce în oraşele poluate, cum are fi Ploieştiul şi Bucureştiul, calitatea aerului nu s-a îmbunătăţit foarte mult. Aşa că, parlamentarii nu mai vor să se construiască fântâni arteziene, alei şi lacuri la ţară, ci doar la oraş. Astfel, potrivit unei iniţiative legislative, deputaţii vor ca pe banii de la stat să se planteze arbori şi flori numai în mediul urban. “Pentru netranspunerea în legislaţia naţională, referitoare la calitatea aerului, România riscă declanşarea procedurii de infrigement din cauză că în mai multe zone din România se înregistrează depăşiri ale valorilor limită pentru multe substanţe poluante. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a avertizat, recent, statul român cu privire la calitatea aerului, solicitând respectarea valorilor limită în 15 zone şi aglomerări”, se specifică în expunerea de motive a proiecului de lege care prevede că programul de creeare de noi spaţii verzi pentru îmbunătăţirea calităţii aerului să fie aplicat doar la oraş. Numai în 2008, Guvernul a cheltuit 20 de milioane de euro pentru înfiinţarea de noi parcuri sau reabilitarea celor vechi. În total, Executivul a alocat nu mai puţin de 250 milioane de euro pentru creearea de parcuri, pentru construirea de fântâni arteziene, lacuri şi chiar alei de beton.

Programul va începe anul viitor şi va dura 10 ani

Potrivit iniţiativei legislative, programul privind crearea de spaţii verzi în mediul urban va începe în 2012 şi va dura timp de 10 ani. Numai anul viitor se vor aloca 75 de milioane de lei pentru plantarea de arbori, aliniamante stradale şi creearea sau reabilitarea de noi parcuri. Iniţiativa legislativă este semnată de nu mai puţin de 53 de deputaţi şi senatori.

Oraşele mari, puse la colţ

Potrivit Ghidului de finanţare promovat de Ministerul Mediului în anii trecuți, autorităţile locale din oraşele cu peste 100.000 de locuitori au putut solicita, de la Fondul de mediu, grosul finanţărilor nerambursabile. Astfel, acestea au putut cere până la 2 milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou şi cel mult 1,5 milioane lei în cazul reabilitării şi extinderii unuia deja existent. Primăriile au putut depune în cadrul unei sesiuni mai multe proiecte, însă valoarea totală însumată putea fi de cel mult 6 milioane de lei pe sesiune. Programul, care este propus de parlamentari, va fi finanţat de la Fondul pentru mediu, adică banii strânşi din taxa de poluare. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-au-aruncat-autoritatile-peste-200-de-milioane-de-lei-pe-apa-sambeteicum-au-aruncat-aut-960583.html